725 matches
-
conducător suprem și indiscutabil al României. În anii '60, majoritatea țărilor din Europa de Est au suferit o perioadă de destalinizare sub influența lui Hrușciov. România, care a rezistat la acest proces sub conducerea lui Gheorghiu-Dej, a traversat un amestec de naționalism antisovietic și de eliberare și a reușit să-i garanteze regimului o bună susținere internă. În 1965, la moartea lui Dej, colaboratorul său apropiat, Ceaușescu, a fost numit prim-secretar. Anii 1965 și 1968 au fost cruciali, dat fiind că neîncrederea
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
neîncrederea, răspândită printre elitele partidului, față de Ceaușescu ar fi putut să favorizeze o transformare a regimului urmând o cale post-totalitară, dar nu s-a întâmplat așa. Ceaușescu a exploatat abil naționalismul, pentru a deveni liderul de netăgăduit. Criticile și pozițiile antisovietice l-au făcut să se bucure de popularitate și independență de conducerea colectivă de partid. Între 1968 și 1974, el a reușit să neutralizeze influența conducerii colective, introducând importante modificări în organele de partid. În 1974, instalarea sa ca președinte
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și 1951 199 Rezistența antisovietică 201 Reabilitarea victimelor 202 În loc de concluzii 204 Persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților (Ion Vianu) 208 Proiectul 208 Cadrul legal 208 Câteva cazuri individuale 209 Instituțiile psihiatrice ca locuri ale abuzului 213 Un drum anevoios și neterminat către recunoașterea abuzurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat Încât ele dădeau tabloul unei acțiuni organizate, antisovietice, antipartinice și antistatale. șeful anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un fost anchetator al Securității 12. Problema care trebuia rezolvată consta În obținerea confirmării acestor vinovății prestabilite. În acest scop, se
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Albatros, București, 1995. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000 (alte contribuții ale lui I. Bălan sunt citate cu trimitere la AT). Boca, Ioana, 1956 - un an de ruptură. România Între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, studiu Însoțit de anexe de documente selectate din arhive de către autoare, Teodor Stanca și Mircea Popa, Fundația Academia Civică, București, 2001. Buculei, Toader, Clio Încarcerată. Mărturii și opinii privind destinul istoriografiei românești În epoca totalitarismului comunist, Libertatea, Brăila, 2000. Buzatu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
viza distrugerea monumentelor de arhitectură din București și din alte orașe 4. Se poate degaja și o implicare studențească În rezistența anticomunistă, În forme și exprimări variate care au traversat primul deceniu al comunismului și care au culminat cu manifestațiile antisovietice și anticomuniste din 1956 ale studențimii din Timișoara (În timpul revoluției antisovietice din Ungaria)5. Procesul comunizării, al instalării sistemului colhoznic În agricultură, prefațat de o strategie bine pusă la punct de statul comunist de distrugere a clasei țărănești proprietare prin
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
4. Se poate degaja și o implicare studențească În rezistența anticomunistă, În forme și exprimări variate care au traversat primul deceniu al comunismului și care au culminat cu manifestațiile antisovietice și anticomuniste din 1956 ale studențimii din Timișoara (În timpul revoluției antisovietice din Ungaria)5. Procesul comunizării, al instalării sistemului colhoznic În agricultură, prefațat de o strategie bine pusă la punct de statul comunist de distrugere a clasei țărănești proprietare prin sistemul cotelor, a determinat și o implicare țărănească masivă, distribuită În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În cadrul acestui segment cronologic se pot degaja trei perioade ce Își găsesc corespondent și În trei tipuri de rezistență derulate În perioadele martie 1944 - august 1944, 23 august 1944 - toamna anului 1945 și 1945-1948. În prima perioadă are loc rezistența antisovietică, În condițiile În care, la sfârșitul lunii martie 1944, trupele sovietice pătrund pe teritoriul României, În nord, În Bucovina. La inițiativa Marelui Stat-Major al armatei române s-au organizat așa-numite batalioane regionale fixe, formate din militari și voluntari civili
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
frontului, acțiuni de diversiune și culegere de informații. Astfel de batalioane au fost organizate În județele Neamț, Vrancea, dar cel mai cunoscut și mai activ era cel din Bucovina, format din militari și civili din rîndul populației românești și ucrainene antisovietice. Ele erau compuse din mai multe plutoane și companii conduse de Învățători din satele bucovinene, care erau totodată și ofițeri În rezervă. Odată cu Înaintarea trupelor sovietice, aceste batalioane s-au transformat și s-au regrupat Începând cu luna mai 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conduse de Vladimir Macoveiciuc, grupul Constantin Cenușă, grupul Ion Vatamaniuc, grupul „Vulturii”, grupul Vasile Motrescu 18. A doua perioadă a rezistenței armate anticomuniste, fixată cronologic Între 23 august 1944 și toamna anului 1945, se caracterizează prin activitatea unităților de rezistență antisovietică, parașutate din Germania și Austria În România și formate În special din foști legionari refugiați după 1941 - odată cu lichidarea mișcării legionare de către generalul Ion Antonescu - În Germania și Austria. Ei urmau să lupte În spatele frontului româno-sovietic cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani de deportare Nicolae Costenco, fost redactor-șef al revistei interbelice Viața Basarabiei 29. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, În noaptea de 13 spre 14 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, În noaptea de 13 spre 14 iunie 1941 au fost deportate peste 50.000 de persoane 32. În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dimensiune națională foarte pronunțată. Cu alte cuvinte, având În vedere cota de deportați prin raportare la numărul total, reiese că reprezentanții naționalităților erau mai susceptibili de a fi Învinuiți de ostilitate reală sau presupusă la adresa regimului sovietic. Rezistența antisovieticătc "Rezistența antisovietică" A existat o oarecare rezistență din partea populației locale față de măsurile represive ale regimului sovietic? și, dacă da, În ce fel a fost exprimată rezistența? De regulă, forma de rezistență față de puterea sovietică a avut un caracter pasiv, dar au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și, dacă da, În ce fel a fost exprimată rezistența? De regulă, forma de rezistență față de puterea sovietică a avut un caracter pasiv, dar au fost și cazuri numeroase În care s-a manifestat o rezistență activă. Mai Întâi, rezistența antisovietică nonviolentă a avut mai multe forme: eschivarea de la serviciul militar În rândurile Armatei Roșii 49 și de la munca forțată În Întreprinderile industriale din Uniunea Sovietică 50, neachitarea impozitelor și a livrărilor obligatorii de produse alimentare către stat51, acțiuni de protest
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
produse alimentare către stat51, acțiuni de protest Împotriva alegerilor În organele puterii de stat52 etc. Opoziția deschisă și violentă față de regim, prin organizații bine Închegate, a fost specifică mai ales raioanelor din nordul și centrul republicii. Cele mai importante organizații antisovietice au fost, În acest sens, Organizația Națională „Arcașii lui ștefan”, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de stat52 etc. Opoziția deschisă și violentă față de regim, prin organizații bine Închegate, a fost specifică mai ales raioanelor din nordul și centrul republicii. Cele mai importante organizații antisovietice au fost, În acest sens, Organizația Națională „Arcașii lui ștefan”, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii lui ștefan” (1945-1947) a fost cea mai importantă organizație, fățiș antisovietică, de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii lui ștefan” (1945-1947) a fost cea mai importantă organizație, fățiș antisovietică, de pe teritoriul Basarabiei. Din păcate, organizația a fost deconspirată prematur, așa Încât activitatea acesteia n-a Înregistrat succese deosebite În combaterea comunismului 53. Acte teroriste Împotriva unor lideri comuniști au fost organizate Îndeosebi de grupul lui Filimon Bodiu, În zona centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dus activități mai mult de propagandă decât de rezistență activă. Se observă, de asemenea, că aceste grupări aveau În componența lor persoane din diferite straturi sociale, intelectualii (mai ales Învățători) și țăranii alcătuind majoritatea. Obiectivele acestora erau În primul rând antisovietice, Îndreptate atât Împotriva comuniștilor veniți din afara Moldovei, cât și a celor proveniți din rândurile localnicilor. Alteori, ca În cazul „Uniunii Democratice a Libertății”, ruși, ucraineni (proveniți din regiunile Rostov și Novosibirsk, stabiliți În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
celor proveniți din rândurile localnicilor. Alteori, ca În cazul „Uniunii Democratice a Libertății”, ruși, ucraineni (proveniți din regiunile Rostov și Novosibirsk, stabiliți În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau un dușman comun - regimul comunist 55. De obicei totuși, organizațiile antisovietice aveau un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Luminița, „O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia”, Patrimoniu, nr. 3/1991. Furet, François, Nolte, Ernst, Fascisme et Communisme, Plon, Paris, 1998 șed. rom.: Fascism și comunism, Univers, București, 1999ț. Ghițiu, Mitru, „Unele aspecte din mișcarea de rezistență antisovietică În Basarabia postbelică”, Analele Sighet, 2, Instaurarea comunismului Între rezistență și represiune, 1995. Gribincea, Mihai, „Politica fiscală În RSS Moldova și foametea În anii 1946-1947”, Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3/1990. Gribincea, Mihai, Basarabia În primii ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Allegemeine Zeitung, 6 iunie 1986. Nolte, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945, Runa, 2005. Pasat, Valeriu, Trudnye stranicy istorii Moldavii (1940-1950) (Pagini dificile din istoria Moldovei), Moscova, 1994. Pasat, Valeriu, „Deportaciya «antisovetskih elementov» iz Moldavskoi SSR v 1941 godu” („Deportarea «elementelor antisovietice» din RSS Moldovenească”), În V.P. Dimitrienko (ed.), Vlast’ i obshchestvo v SSSR: politika represii (1920-1940 gody) (Putere și societate În URSS: politica represiunilor), IRI RAN, Moscova, 1999, pp. 297-328. Pirogan, Vadim, Pe drumurile pribegiei, Chișinău, 1999. Plamper, Jan, „Foucault’s
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1999, pp. 297-328. Pirogan, Vadim, Pe drumurile pribegiei, Chișinău, 1999. Plamper, Jan, „Foucault’s Gulag”, Kritika. Explorations in Russian and Eurasian History, vol. 3, nr. 2/2000, pp. 255-280. Postică, Elena, „Armata Neagră: organizație patriotică de rezistență sau bandă teroristă antisovietică?”, Țara, 10 ianuarie 1995. Postică, Elena, Rezistența antisovietică În Basarabia, 1944-1950, știința, Chișinău, 1997. Postică, Elena, „Teroare și dezmăț: rezistența antisovietică În Basarabia”, Literatura și arta, 3 iulie 1997. Postică, Elena (ed.), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, 4
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Chișinău, 1999. Plamper, Jan, „Foucault’s Gulag”, Kritika. Explorations in Russian and Eurasian History, vol. 3, nr. 2/2000, pp. 255-280. Postică, Elena, „Armata Neagră: organizație patriotică de rezistență sau bandă teroristă antisovietică?”, Țara, 10 ianuarie 1995. Postică, Elena, Rezistența antisovietică În Basarabia, 1944-1950, știința, Chișinău, 1997. Postică, Elena, „Teroare și dezmăț: rezistența antisovietică În Basarabia”, Literatura și arta, 3 iulie 1997. Postică, Elena (ed.), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, 4 vol., Chișinău, 1999-2005. Saka, Serafim (ed.), Basarabia În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
History, vol. 3, nr. 2/2000, pp. 255-280. Postică, Elena, „Armata Neagră: organizație patriotică de rezistență sau bandă teroristă antisovietică?”, Țara, 10 ianuarie 1995. Postică, Elena, Rezistența antisovietică În Basarabia, 1944-1950, știința, Chișinău, 1997. Postică, Elena, „Teroare și dezmăț: rezistența antisovietică În Basarabia”, Literatura și arta, 3 iulie 1997. Postică, Elena (ed.), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, 4 vol., Chișinău, 1999-2005. Saka, Serafim (ed.), Basarabia În Gulag, Chișinău, 1994. Schrad, Mark Lawrence, „Rag doll nations and the politics of
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]