1,827 matches
-
fondat în 1980 de Florentin Smarandache, profesor de matematici în SUA, Universitatea New Mexico. Curentul de avangardă numit paradoxism, a apărut ca un protest împotriva totalitarismului, avand mulți adepți în lume și constă în folosirea excesivă în creații a contradicțiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. In concepția lui F. Smarandache, „totul este posibil, chiar și imposibilul”, „nimic nu e perfect, chiar și perfectul”, argumentând și construind pas cu pas logica. În același context, îl menționăm și pe Solomon Marcus, discursul lui preponderent
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
și tipărit de călătorul german Richard Kunisch sub titlul „Das Machen im goldenen Garten” Lui Eminescu i-a plăcut soarta unei iubiri neîmplinite. Poemul însă, cumulând multiple și diverse izvoare rezumă două probleme fundamentale ale spiritului uman: creația și iubirea, antiteza dintre etern și trecător. Lucefărul poate fi și o simfonie cântată pe patru voci. Sunt convocate la un loc vocile lirice ale poetului. Prima invocație a lui Cătălin ( și de ce nu și a lui Eminescu) ne îndrumă către erotica de
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
El pare un fulger neîntrerupt: „El zboară gând purtat de dor,/ Pân ’ piere totul-totul...// Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe.” Structura poemului în cele patru tablouri, aflate în antiteză, în care pendularea planurilor dintre terestru și cosmic, uman- fantastic, aduce cu sine explicarea simbolurilor. În primul tablou comunicarea celor doi ( Luceafăr și Cătălina) se face în vis, povestea lor de iubire se petrece atât pe pământ cât și în
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
măcar ce-mi ceri,/ Dă-mi pace, fugi departe” Cătălin se inițiază în tainele amorului, confirmându-și proveniența pământească:” Când fața mea se pleacă-n jos,/ În sus rămâi cu fața/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața”. În antiteză cu Hiperion, care-i promite eternitate, “copilașul” Cătălin, în fața căruia apare Cătălina, care se lasă iubită, findcă se cunosc de mici: “Și guraliv și de nimic/ Te-ai potrivi cu mine”, propunându-i să fugă în lume. În tabloul al
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
dramaturg englez, pe de altă parte. Cele două recitaluri sunt concepute într-o relație de complementaritate, că două fețe ale aceleiași medalii, punând în lumina paralelismele existente între operele celor doi mari creatori și revelând astfel structurile romantice și dramatismul antitezei - perene dincolo de curentul romantic în literatură. Această perspectivă va nuanță remarcă privitoare la Eminescu drept “ultimul romantic”, depășind astfel orizontul temporal prin integrarea lui Eminescu în spațiul valorilor literare universale și eterne. După ce va debuta în Statele Unite, turneul cu cele
Emil Boroghina: Rereading EMINESCU & SHAKESPEARE… () [Corola-blog/BlogPost/339469_a_340798]
-
paradoxiste de la 40 poeți de pe glob), Oradea (2000). În literatura și arta a fondat în 1980 curentul de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului, care are mulți adepți în lume. Constă în folosirea excesivă în creații a contradicțiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. A introdus „distihul paradoxist”, „distihul tautologic”, „distihul dual”. Experimente literare a realizat și în dramă să Patria de Animale, unde nu există niciun dialog, iar în O lume Întoarsă pe Dos scenele sunt permutate dând naștere la
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru „fetița lui“, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
de la începuturi până azi, notează că „autorul realizează romanul citadin cu cea mai bogată galerie de caractere din literatura noastră“. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Călinescu scria că romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Călinescu scria că romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Călinescu scria că romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru „fetița lui“, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat „Camil Petrescu, teoretician al romanului“, G. Călinescu scria că „romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere“. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
în Țara Sfântă. Dacă în primul predomină narativul, în cel secund proeminență are descriptivul. Imaginarului decriptabil, fixat temeinic în localitatea Rudari, îi corespunde în al doilea plan un periplu palpabil și repetabil la locurile sfinte. Cele două planuri stau în antiteză și ca registru stilistic: pe de o parte, o narațiune atentă la nuanțele psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta, un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Călinescu scria că romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Într-un articol intitulat Camil Petrescu, teoretician al romanului, G. Călinescu scria că romanul apare atunci când începe să se organizeze o lume de tipuri și de caractere. Și Alexandru Piru în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru „fetița lui“, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
de la începuturi până azi, notează că „autorul realizează romanul citadin cu cea mai bogată galerie de caractere din literatura noastră“. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
său, în amestecul de sacru și profan pe care-l reprezintă viața însăși. Astfel este poemul: „Cântec de Florii“. Versificația este la acest poet, după toate regulile prozodiei, iar muzicalitatea conferă un spor de lumină, imaginilor create. El procedează prin antiteză și scoate în lumină, viața simplă pământeană a Dumnezeului întrupat, venit de Florii la Ierusalim, “pe cârca unui măgar” cu risipa de toate felurile la care se dedă lumea de azi, care călărește mii de cai putere “în zadar”, “pe
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
și celorlalte personaje: Aglaei și fiicei sale Aurica, și lui Pascalopol. Primul care își exercită misiunea de protector al celor doi orfani este Costache Giurgiuveanu, al cărui portret fizic și moral amintește de E. Grandet. Trăsătura dominantă a eroului este antiteza dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]