1,520 matches
-
adâncurilor nu încetează să ne minuneze: inconștientul, pulsiunea morții, idealul eului, sublimarea, catharsis-ul, actele ratate denegarea - oricare ar fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică altceva decât asamblarea sumară de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
încă din Antichitate. Dezbaterile pe marginea acestui subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în care funcționează organizația. Tendința curentului culturii organizaționale de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care predau, o să iau un exemplu cu siguranță Îndepărtat geografic, dar aproape de esență, acela al tribului Tiv. Chiar dacă cei din tribul Tiv care trăiesc În Africa de Vest nu sunt studenți pe bune, sunt În aceeași situație În momentul În care un antropolog pe nume Laura Bohannan se apucă să le prezinte o piesă din repertoriul englez de care ei nu au auzit niciodată - Hamlet. Prezentarea piesei lui Shakespeare nu este complet dezinteresată. Laura Bohannan este americancă și, pentru că Îi spusese unui coleg
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
diferențele culturale. Primită În tribul la care mai petrecuse deja o perioadă, Laura Bohannan preia funcția unui bătrân foarte savant care Îndrumă un grup de aproximativ o sută patruzeci de persoane, toate mai mult sau mai puțin Înrudite cu el. Antropologul și-ar fi dorit să vorbească cu gazdele sale despre semnificația ceremoniilor lor, Însă acestea Își petreceau majoritatea timpului bând bere. Izolată În coliba sa, ea este nevoită să se consacre lecturii piesei lui Shakespeare, pentru care reușește să găsească
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
existenței incluse acolo și care formează legătura indestructibilă a acestui grup. Nediscutând despre opera despre care Laura Bohannan vrea să le vorbească, cei din Tiv nu au deloc nevoie să aibă acces direct la ea. Cele câteva referințe pe care antropologul le comunică puțin câte puțin le ajung din plin ca să le permită să intervină În polemica dintre două cărți interioare, polemică pentru care piesa lui Shakespeare servește și de o parte și de alta drept pretext. Și cum ei fac
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
altfel, și deci nu e cazul să ne plângem: dar este cu adevărat păcat că De Martino 2, în loc să se ocupe de cultura populară din Lucania, nu s-a preocupat de cultura populară din Napoli. De altfel, nici un etnolog sau antropolog nu s-a interesat, cu aceeași precizie și intransigență științifică folosită în cazul culturilor populare țărănești, de culturile populare urbane. Este de neconceput, de exemplu, un studiu precum cel dedicat de Lévi-Strauss unor mici popoare sălbatice - izolate și pure - despre
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mafiei, Lumea interlopă din Napoli, Tatuaj)3. Abele De Blasio și-a desfășurat cercetările chiar în anii în care Di Giacomo și Russo scriau poezie, după o metodă ce-l avea drept maestru pe Lombroso și drept lucernae pe alți antropologi, ca să spunem așa, „veriști”4, astăzi uitați. Lipsa sa de finețe era deci maximă. Relația sa cu „plebea” napolitană era cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat În perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de antropologie politică, În timp ce Gerard Althabe este un cunoscut antropolog francez, director de programe la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris, cunoscut mai ales pentru interesul său În studierea societăților rurale din spațiile african și sud-american. Experimentul este cu siguranță unul reușit și binevenit dacă ne gîndim numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de insecte. Cât despre faună, erau luate În calcul doar acele specii care Îi interesau pe vânătorii coroanei. Antropologul va observa, la rândul lui, că această perspectivă Îngustă excludea aproape tot ce ține de interacțiunea omului cu pădurea. Statul era preocupat de braconaj și furt, acestea afectând veniturile obținute din lemn sau calitatea vânatului regal, Însă, cu toate acestea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de pe urma unor astfel de eforturi, chiar dac) ar fi s) ne exprim)m în termeni practici. Și, chiar dac) informația util) ar fi descoperit), sarcina mai dificil) a descifr)rii semnificației ei teoretice ar persistă. ,,Iluzia inductivist)”, așa cum o denumește antropologul structuralist Lévi-Strauss, este credința conform c)reia adev)rul este cucerit - si explicația dobândit) - prin acumularea din ce in ce mai multor date și prin examinarea din ce in ce mai multor cazuri. Totuși, chiar dac) acumul)m din ce in ce mai multe date și identific)m din ce in ce mai multe asocieri, tot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Un sistem este compus dintr-o structur) și din p)rți aflate în interacțiune. Atât structura, cât și p)rțile sunt concepte înrudite, ins) nu identice, cu agenții reali. Structura nu e un lucru pe care s)-l putem vedea. Antropologul Meyer Fortes a demonstrat clar această. ,, Atunci când descriem structura”, a spus el, ,,ne afl)m pe terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
caracteristicilor materiale ale sistemului. În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al aceluia. Acesta este un mod mai puțin obișnuit de a concepe sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice în general, ci de unele p)rți ale lor, cum ar fi partidele politice și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice în general, ci de unele p)rți ale lor, cum ar fi partidele politice și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile și valorile șefilor de trib sau de ale indienilor; economiștii nu sunt preocupați de organizarea și eficiența firmelor particulare, sau de schimburile dintre ele; iar pe politologi nu-i intereseaz) personalitatea și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este că toate celelalte state, în sensul de a fi o unitate politic) autonom). Este un alt mod de a spune c) statele sunt suverane. Ins) suveranitatea reprezint) și ea un concept neconvenabil. Mulți au convingerea, așa cum a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea lor de a proceda dup) cum doresc. A spune c) statele sunt suverane nu înseamn) a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de vedere. Consider că ar fi utile niște studii despre imaginarul colectiv al mănășturenilor - unde, sigur, ar fi nevoie și de studiul literar din perspectiva, să zicem, a producției culturale a elitelor. Ar fi nevoie de un sociolog, de un antropolog, de un fotograf, dar asemenea asocieri nu există. La noi se fac doar studii din gama marilor eforturi, cu premise enorme, pe grupuri mari. Un alt studiu binevenit ar fi pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat pe niște sate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai puțin decât autosuficiența facultății imaginative. Să ne oprim o clipă asupra diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de metafizică, fiindcă, spre exemplu, nu se poate nega faptul că el a rămas mereu, chiar mai mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să modifice perspectiva și să remodeleze acțiunea specialiștilor În domeniul socioumanului. Supraviețuirile interesează tot mai mult nu numai pe folcloriști, pe etnologi, ci și pe istoricii religiilor și pe antropologi (legendele, basmele, baladele). Prin istoria religiilor, experții În studiul istoriei se implică așadar direct În recuperarea sensului istoric al unor procese și fapte considerate, În mod tradițional, mai degrabă anistorice. În orizontul unui asemenea efort se Înscrie și investigarea locurilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
listele Convenției Democratice (1996-2000). Devenit Înalt funcționar al PSD, În momentul de față senator al acestui partid. O observație este de făcut aici asupra gradului Înalt de intercunoaștere dintre membrii diferitelor grupuri intelectuale și politice, Îndeosebi a bucureștenilor: Vintilă Mihăilescu, antropolog, povestea În Dilemă scenă Întîlnirii dintre cîțiva membri ai aceleiași „generații” Într-un ascensor din clădirea guvernului pe la Începutul anilor 1990, care-și spuneau pe nume, folosind de multe ori diminutive, unul dintre ei interpelîndu-i pe ceilalti cu umor: „Suntem
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lume. Necesitate care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o simplă problemă de cunoaștere și curiozitate, ci devine din ce în ce mai accentuat una pragmatică. Teză valabilă nu doar pentru cei ce se formează ca antropologi și sociologi, dar și pentru asistenți sociali și psihologi, ca, de altfel, pentru tot mai mulți cetățeni de rând. Tema diversității familiei contemporane interși intraculturale (vezi secțiunea 8.4.) este de mare rezonanță teoretică și practică. Spațiul cel mai larg
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a utilizat în cercetările concrete aproape în exclusivitate metode cantitativ-statistice (studii extensive pe bază de chestionar și eșantion), iar antropologia, metode calitativ-intensive (observația externă sau cea coparticipativă), astăzi sociologia practică din ce în ce mai mult și metode calitative (în speță, prin etnometodologie), în vreme ce antropologii resimt cu acuitate nevoia extensivului și a cuantificării. Pe de altă parte, dacă prin tradiție antropologia culturală se ocupă de societățile simple, omogene (triburi, populații rurale), iar sociologia cu precădere de cele complexe, puternic stratificate - specialiștii americani în domeniu spun
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ea este aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest fel, trăind în mijlocul unei comunități, cercetătorul (antropolog sau sociolog) are acces direct la varietatea manifestărilor familiei, a obiceiurilor legate de căsătorie, a fenomenului „vecinătății”, a schimbului de bunuri și servicii în cadrul familiei lărgite, a raporturilor intergeneraționale. Iar uneori poate pătrunde și în intimitatea vieții de familie (chiar dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]