2,440 matches
-
Structuralismul în lingvistică începe să diminue în importanță o dată cu apariția după anii 1960 a teoriei gramaticei generative sau generativismului, dezvoltat de Noam Chomsky. Mișcarea structuralistă s-a caracterizat încă de la ivirea ei printr-o critică a metodei istoricizante a școlilor antropologice anterioare, "difuzionismul" și "evoluționismul". Ea a dat naștere la două curente distincte: structuro-funcționalismul anglo-saxon și structuralismul lui Claude Lévi-Strauss. În literatura de limbă engleză antropologia structuralistă este reprezentată în special de Bronislaw Malinowski (1884-1942) și Alfred Reginald Radcliffe-Brown (1881-1955). Ambii
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
și de a analiza aceste relații. Se poate vorbi de un punct de vedere "funcționalist", pentru că prin această metodă se definește funcția asumată de fiecare element constitutiv al structurei sociale respective. Pentru Radcliffe-Brown, structurile "concrete" constituie materia primă a observației antropologice, în timp ce structurile generale, "abstracte", care le organizează, reprezintă modele care permit înțelegerea fenomenelor sociale. Sociologul american Talcott Parsons (1902-1979) definește "structura" ca o construcție stabilă, independentă de fluctuațiile mediului în care există, spre deosebire de "funcție", care reprezintă un efort permanent de
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
d. 28 februarie 1883, Paris) a fost un medic francez, statistician și antropolog. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bertill.. Prieten cu Jules Michelet și împartășind idei socialiste, a exersat ca medic înainte de a utiliza metodele demografice în studii antropologice. A studiat cauzele mortalității, propunând prima clasificare, și a denunțat detractorii vaccinării. A participat la fondarea școlii de antropologie din Paris unde a fost profesor de demografie. Louis-Adolphe Bertillon a fost, de asemenea, membru al Societății de Antropologie din Paris
Louis-Adolphe Bertillon () [Corola-website/Science/322694_a_324023]
-
Varlaam Calabrezul pentru a apăra Isihasmul (de la grecescul "hesychia" care înseamnă calm și liniște). Datorită acestei implicări, Isihasmul mai poartă numele de Palamism. Doctrina elaborată de el are o valoare de sinteză pentru teologia Răsăriteană dar și implicații filozofice și antropologice profunde. Părintele Grigore Palamas a fost desemnat de către comunitatea de călugări din Athos să apere Isihasmul de atacurile lui Varlaam Calabrezul, care considera practica lor o pierdere de timp. S-a născut la Constantinopol, unde își petrece tinerețea. Era cel
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
a pavilionului de la intrarea principală), expoziții tematice temporare (în pavilionul expozițional), spectacole folclorice (pe scena situată pe lac, cu amfiteatrul în aer liber), dintre care se disting Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional "Cântecele Munților" (anual), Olimpiada Națională "Meșteșuguri Artistice Tradiționale", Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor - ca și prin manifestările publice, colocvii și simpozioane naționale și internaționale, pe cele mai diverse teme (filmologie
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
Artiștilor Plastici și se căsătorește cu Maria Ivan, scriitoare, si strănepoata Episcopului Nicolae Ivan al Clujului, cel care a ridicat Catedrală Ortodoxă din Cluj. În 1991 devine profesor la Academia de Arte, București. Orice mare artist își creează un tip antropologic propriu. Tipul antropologic al picturii lui este chipul întors, chipul care se retrage; chipul eluziv; chipul răsucit nu înăuntru, ci înspre despicătura prin care toată suferință lumii fie se scurge în afară, fie se revarsă, valuri-valuri, înăuntru. Temele lui sunt
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
se căsătorește cu Maria Ivan, scriitoare, si strănepoata Episcopului Nicolae Ivan al Clujului, cel care a ridicat Catedrală Ortodoxă din Cluj. În 1991 devine profesor la Academia de Arte, București. Orice mare artist își creează un tip antropologic propriu. Tipul antropologic al picturii lui este chipul întors, chipul care se retrage; chipul eluziv; chipul răsucit nu înăuntru, ci înspre despicătura prin care toată suferință lumii fie se scurge în afară, fie se revarsă, valuri-valuri, înăuntru. Temele lui sunt parte dintr-o
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
american și etnomicologist amator R. Gordon Wasson a propus ipoteza că "buretele muștelor" a fost inspirația vechilor texte Rig Veda din India; de la introducerea să în 1968, această teorie a câștigat atenția fie adepților cât și a criticilor în literatura antropologica. Numele acestei ciuperci în multe limbi Europene e derivat de la uzul ciupercii că insecticid atunci când e supusă fierberii în lapte. Aceste denumiri se întâlnesc în popoarele vorbitoare de limbi Germanice și Slave, la fel ca și în regiunea Vosges în
Buretele muștelor () [Corola-website/Science/313809_a_315138]
-
oi mai multe,/mândre și cornute/și cai învățați/și câni mai bărbați”). Scriitorul reconstituie acțiunea legendară din baladă, dându-i mitului aspectul unei realități contemporane. El dezvoltă tema lirică din baladă, suprapunându-i o structură epică și o intrigă antropologică. Investigarea Vitoriei Lipan se desfășoară după un plan conceput de ea, în care intuiția feminină joacă un rol foarte important, semănând cu o „vânătoare”. Deși ancheta este condusă formal de subprefectul Anastase Balmez, femeia este cea care împinge cercetările, prin
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
proeminenți artiști naționali și internaționali, continuând astfel tradiția îmbinării culturii Europei centrale și estice cu cea a occidentului. Festivalul a fost conceput ca un organism multifuncțional cu scopul de a construi, prin artele spectacolului, un spațiu creativ și un orizont antropologic într-o continuă expansiune. Ambiția organizatorilor a fost de a crea un festival complex, un festival independent, și de a descoperi noi tehnici de exprimare teatrală. Începând cu ediția 2005, a fost motorul obținerii statutului de Capitală Culturală Europeană pentru
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu () [Corola-website/Science/321170_a_322499]
-
de peisajul Palestinei "țara unde cresc portocalii", de fenomenul misticismului și profetismului la evrei, la care revine adesea, sau de traducerea poemelor lui Heine și Yehuda Halevi. În toate subiectele abordate, tînărul scriitor se simte acasă, face considerații sociologice și antropologice, se cufundă în mitologie, istoria antică și mai ales în Biblie, citează pe Ptolomeu, Homer și Ecclesiastul, Psalmii lui David și ditirambii lui Pindar, analizează, compară, cîntărește, trage concluzii inedite. În această lumină, cel mai incitant și amplu studiu rămîne
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
Râmnicu Vâlcea) este un scriitor și inginer român. A absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea din Craiova, în 1992. A scris unsprezece cărți tehnice (de informatică aplicată) și cinci cărți beletristice (proza scurtă ficționala; proza eseistica de nuanță filosofica, psihologică și antropologica). De asemenea, a scris peste trei sute de articole tehnico-științifice pentru reviste din România și din Europa (CAD Report, CHIP, ComputerWorld, ENERGIA, GEOconnexion, GEOinformatics, Hello CAD FANS, IT Trends, My Computer, NET REPORT, PC MAGAZINE, PC REPORT, PC WORLD, Tehnica și
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
Mare" din Suceava (1965-1967) și apoi asistent la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1974). În prelungirea activității sale literare, s-a consacrat practicii sapiențiale și cercetării procedeului filocalic „oratio mentis" - rugăciunea minții - încă din anii '70. A făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298975_a_300304]
-
cum ar fi Narmer. Primele escavări ale siturilor predinastice s-au desfășurat în secolul XIX la Naqada, Abydos, Coptos și Hierakonpolis. În timp ce mulți istorici consideră începutul acestei periode ca fiind apariția civilizației Naqada, alții plasează începuturile în Paleoliticul Inferior. Dovezile antropologice și archeologice evidențiază existența culturii khemite, fiind neolitica care utiliza cereale măcinate pe cursul Nilului în mileniul X î.Hr. folosind primele tipuri de secere descoperite pînă în prezent. Însă această civilizație a fost înlocuită de una de vânători și pescari
Egiptul Predinastic () [Corola-website/Science/302990_a_304319]
-
sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur de 4-6 ori. Agenții naturali, precum vulcanii, sunt considerați a fi responsabili pentru aproximativ jumătate din emisiile atmosferice de mercur, comparativ cu jumătatea emisă din activitatea antropologica, desfășurată după cum urmează: Procentajele menționate mai sus sunt estimări ale emisiilor de mercur cauzate de activitatea umană la nivel global în 2000, excluzându-se arderea biomasei, sursă importantă în unele regiuni. Un studiu din anul 2001 a măsurat nivelul de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
spiritual” și “foc sexual”; pe lângă aluziile erotice el comportă și transmite o intenție de purificare și de lumină (Agni, zeul focului la indieni, e când un simplu dublet al lui Vâyû purificatorul, când rămășita unui ritual de fecunditate agrară). Considerații antropologice vin să confirme simbolismul intelectual al focului: folosirea focului marchează, într-adevăr, etapa cea mai importantă a intelectualizării cosmosului. Tantrismul asimileză focul cu ascensiunea energiei kundalini de-a lungul centrilor coloanei vertebrale, pe care o mistuie transformând treptat energia seminală
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
științific, cercetător științific principal la Institutul de Endocrinologie, colaborator al lui C.I. Parhon și acad.Stefan Milcu. Din 1950 este referent științific în Colectivul de Antropologie, o secție a institutului creată de dr. I. Rainer și viitorul Centru de Cercetări Antropologice al Academiei Române). Critic competent și neobosit al climatului științific (dominat în anii ‘50-’60 de o atitudine servila pro-sovietică) îi creează adesea dificultăți. În 1965, obține titlul de Doctor Docent; în același an prin transfer devine șef de Sector și
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
1965- 1969) unde colaborează cu fondatoarea geriatriei românești, Ana Aslan. La invitația acad. Eugen A. Pora preda la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj cursuri de biofizica și biomatematica (1963-1969) în calitate de conferențiar. În 1969 este numit director adjunct la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române (condus de prof. Olga Nekrasov). Deși este foarte cunoscut și apreciat în general, este privit cu neîncredere în cercurile științifice românești din cauza refuzului sau de a se “specializă” îngust într-un domeniu specific. La aceasta neîncredere contribuie și
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
pensionează la cerere. După căderea regimului comunist a lui Ceaușescu (decembrie 1989) revine în publicistica, îndeosebi la săptămânalul Viața Medicală, unde contribuie cu rubrică „Medicină, în alt fel”. La 1 februarie 1990 este reintegrat ca director la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, prin decret guvernamental. În decembrie 1989, înființează împreună cu scriitorul Toma George Maiorescu, Mișcarea Ecologică din România. Continuând efortului de a crea „singurul Institut de Antropologie cu o cuprindere atât de largă, pe plan mondial”, colaborează și coordonează o
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
Academiei Române, prin decret guvernamental. În decembrie 1989, înființează împreună cu scriitorul Toma George Maiorescu, Mișcarea Ecologică din România. Continuând efortului de a crea „singurul Institut de Antropologie cu o cuprindere atât de largă, pe plan mondial”, colaborează și coordonează o perspectivă antropologica cu viziune largă, colaborând cu biologi, medici, anatomiști, anatomopatologi, endocrinologi, psihologi, psihanaliști, sociologi, etnografi, etnologi, istorici, lingviști, biochimiști, fizicieni, biofizicieni, statisticieni, informaticieni, filosofi, specialiști în arte plastice, etc.). În paralel cu activitatea științifică și publicistica, preda cursuri post-universitare de antropologie
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
humaines, ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”. Este citat și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mai mare moșier din Bucovina, dar și în tot imperiul austriac. Baronul a deținut timp de decenii funcția de președinte al curții de jurați din Cernăuți. Până la moartea sa a fost și șeful curatorului de 20 de persoane al „Societății Antropologice” („Anthropologische Gesellschaft”) la Viena precum membru al „Academiei de Știință al Austriei” („Österreichische Akademie der Wissenschaften”) tot acolo. Moartea sa neașteptată în anul 1893 a dus la o consternare profundă și adânc doliu în rândul locuitorilor cât și în toate
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
O adevărată „defilare antropologică” a deschis jocurile olimpice din 1904, în orașul nord-american Saint Louis. Au defilat negrii, indigenii, chinezii, piticii și femeile. Niciunul dintre aceștia nu a putut participa la probele atletice, care au început a doua zi și au durat cinci luni
2 IULIE. PREISTORIA OLIMPICĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295921_a_297250]
-
este un scriitor român specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică cu volume privind scriitorii români interesați de literatura orientală. A participat la Congresul Mondial de Antropologie și Etnologie din India iar recent, la Conferința Mondială de Indologie, New Delhi, 21-23 noiembrie 2015. Studii de filologie 1965, doctorat 1974 - Universitatea din
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]