535 matches
-
și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această civilizație derivă din Spania, reprezentările antropomorfe înscrise pe pereții de stâncă și cele de pe galeți trebuie să aibă semnificații asemănătoare. Au fost explicate ca simboluri faâice, ca elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această civilizație derivă din Spania, reprezentările antropomorfe înscrise pe pereții de stâncă și cele de pe galeți trebuie să aibă semnificații asemănătoare. Au fost explicate ca simboluri faâice, ca elemente ale unei scriituri sau ca semne magice. Cea mai convingătoare pare comparația cu ciuring-uriaustraliene. Se știe că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în ambele cazuri, ceea ce se urmărea era anihilarea forței magico-religioase prezente în aceste obiecte. După toate aparențele grotele și locurile ornate cu picturi rupestre din Levantul spaniol constituiau locuri sfinte. Cât privește sorii și alte semne geometrice care însoțesc figurările antropomorfe, semnificația lor rămâne misterioasă 7. N-avem nici un mijloc pentru a preciza originea și dezvoltarea credinței în strămoși, în perioadele preistorice. Judecând după paralele etnografice, acest complex religios este susceptibil să coexiste cu credința în Ființe supranaturale sau în Stăpânul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lângă Damasc) unde săpăturile au scos la lumina zilei calote craniene cu fruntea vopsită în roșu și cu fața supramodelată 35. Tot din Siria (Teii Ramad și Byblos), mai exact la niveluri datând din mileniul al cincilea, provin câteva figurine antropomorfe din lut. Cea descoperită la Byblos este bisexuală 36. Alte statuete feminine, găsite în Palestina și datând din jurul anilor ~ 4500, o prezintă pe Zeița-Mamă sub un aspect terifiant și demoniac 37. Cultul fertilității și cultul morților par deci solidare. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
următor, "Cântecul lui Ullikummi", relatează efortul lui Kumarbi de a-și recâștiga regalitatea răpită de Teșub. Spre a crea un rival capabil să-1 învingă pe Teșub, el impregnează cu sămânța sa o stâncă. Produsul acestei legături a fost Ullikummi, un antropomorf de piatră. Așezat pe umărul gigantului Upelluri, care, cu trupul lui ieșit pe jumătate din mare, susține cerul și pământul (este analogul hurrit al lui Atlas), Ullikummi a crescut cu o viteză atât de mare încât a atins cerul. Teșub
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
multe puncte de vedere, în primul rând, pentru anumite elemente arhaice pe care le conține: autofecundarea lui Kumarbi înghițind organul sexual al zeului pe care-1 detronase; unirea sexuală a unui zeu cu o stâncă, având drept rezultat nașterea unui monstru antropomorf mineral; raporturile dintre acest diorit gigant și Atlasul hurrit, Upelluri. Primul episod poate fi interpretat ca o aluzie la bisexualitatea lui Kumarbi, trăsătură caracteristică a divinităților primordiale (cf., de exemplu, Tiamat, Zurvan). În acest caz, Teșub, care obține irevocabil suveranitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Iahve nu trebuia să aibă "chip". Dumnezeu se lăsa văzut, de anumiți privilegiați, direct; pentru restul oamenilor, prin actele sale. Spre deosebire de alte divinități din Orientul Apropiat, care se manifestau sub formă umană, animală ori cosmică, Iahve este conceput exclusiv ca antropomorf. Dar el a recurs și la epifanii cosmice, căci lumea întreagă este creația sa. Antropomorfismul lui Iahve are un dublu aspect. Pe de o parte, Iahve dă dovadă de calități și defecte specific umane: milă și ură, bucurie și melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să fie ridiculizat ca anumiți zei olympieni 29.) Pe de altă parte, Iahve nu reflectă, ca majoritatea divinităților, situația umană: el nu are o familie, ci doar o curte celestă. Iahve este singur. Trebuie să vedem oare o altă trăsătură antropomorfă în faptul că el cere credincioșilor săi o supunere absolută, ca un despot oriental? E vorba mai degrabă de o dorință inumană de perfecțiune și puritate absolută. Intoleranța și fanatismul, caracteristice profeților și misionarilor celor trei monoteisme, își au modelul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mod de existență paradoxal, dar propriu zeilor cosmogonici indieni (cf. Prăjăpati). Mitul, care își are paralelele în China (P'an-ku), la vechii germani (Ymir) și în Mesopotamia (Tiamat), ilustrează o cosmogonie de tip arhaic: creația prin sacrificiul unei Ființe divine antropomorfe. Purușasukta a suscitat nenumărate speculații. Dar tot așa cum, în societățile arhaice, mitul slujește drept model exemplar al oricărei creații, tot astfel imnul este recitat într-unul din riturile legate de nașterea unui fiu, în ceremoniile de punere a temeliilor unui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu arată virtuți care au sfârșit prin a se numi "apolliniene": seninătate, respect pentru legea, ordinea și armonia divină. De nenumărate ori, zeul se lasă mânat de răzbunare, invidie, chiar ranchiună. Dar aceste slăbiciuni își vor pierde repede caracterul lor antropomorf și vor sfârși prin a revela una din multiplele dimensiuni ale divinității, așa cum a fost ea înțeleasă de către greci. Cel care, după Zeus, ilustrează cel mai radical distanța infinită care separă pe om de zei, a cunoscut soarta ultimului dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a aflat locul potrivit, flacără ce a ars în interiorul templului pentru a lumina drumul omului spre sinele lui și înțelepciunea altora. Au apărut Saloanele de carte, la Iași și Chișinău. Dar flacăra cărții nu poate fi aprinsă de o mână antropomorfă, ci de spiritul ei. Ideea însăși că fiecare ediție (în duplex) conferă absorbția continuă a sensibilității și cunoașterii a prins rădăcini cu ajutorul cărora s-a netezit calea spre decodificarea fenomenelor din jur și din marele univers. Acest fapt ne trimite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
știm dacă ne putem adresa lui sau nu. De ce? Deoarece de aceasta depind, în definitiv, posibilitatea și semnificația rugăciunii, dar și a liturghiei, ambele esențiale pentru spiritualitatea mea. Când eram adolescent aveam și eu o idee foarte simplă, ingenuă și antropomorfă despre Dumnezeu: îl imaginam asemănător omului și credeam că este undeva sus. Este normal. Însă este mai puțin normal dacă un adult continuă să se gândească la Dumnezeu la fel ca în copilăria lui deși s-a maturizat și a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dumnezeu. Încerc să unesc fără contradicții cele două lucruri: pe de o parte, îmi conserv credința creștină într-un Dumnezeu căruia putem să ne adresăm ca unei persoane, iar pe de altă parte, să dăm o interpretare simbolică tuturor aspectelor antropomorfe prezente în imaginea lui Dumnezeu. După splendida sa restaurare, am fost din nou să vizitez Capela Sixtină și am admirat frescele geniale ale lui Michelangelo reprezentând pe creatorul luminii, soarelui, lunii și stelelor, iar în cele din urmă pe Adam
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
profundă a lui Dumnezeu: "Dumnezeu este iubire" (1, In., 4, 8.16). Ideea de Dumnezeu ca "Stăpân atotputernic" și "dominator" care "controlează" sau "conduce" toate evenimentele cosmosului, și pe cele referitoare la particulele subatomice, este pentru mine un concept prea antropomorf. Cum să explicăm toate pierderile și pistele oarbe ale evoluției, speciile dispărute, animalele și ființele umane care și-au pierdut viața în mod mizerabil? Cum să explicăm suferințele infinite și tot răul din lume și din istorie? La aceste întrebări
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și ființele umane care și-au pierdut viața în mod mizerabil? Cum să explicăm suferințele infinite și tot răul din lume și din istorie? La aceste întrebări concepția unui Dumnezeu atotputernic nu are un răspuns. Polul opus al acestei idei antropomorfe a lui Dumnezeu este înțelegerea biblică a lui Dumnezeu ca spirit, care se inserează bine în special în contextul unei viziuni evoluționiste a lumii. Pasajele biblice unde apare spiritul sunt bogate în metafore și alegorii: perceptibil și totuși imperceptibil, invizibil
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Asachi). 4. Din camera lui Asachi se trece într-o alta, numită Sala "Mihail Kogălniceanu"; ne întâmpină aici o nouă schimbare de stil. Mobilierul original "M. Kogălniceanu", de secol XIX, tapițat cu catifea roșie și ornamentat cu motive florale și antropomorfe, încă mai poftește musafirii în atmosfera de altădată a conacelor boierești. Măsuța pentru cafea și ciubuc (din lemn sculptat, acoperit cu tăblie de metal) creează, împreună cu ibrice de aramă și pernuțe ,,aruncate" pe jos, un colț oriental. Deosebit de interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de Octav Băncilă, masca mortuară a lui Mihai Eminescu etc. 7. Din spațiul intim al celor trei, vizitatorul ajunge în somptuosul Salon al Junimii, unde la rang de cinste se află mobilierul original comandat de Maiorescu în Germania, cu sculpturi antropomorfe, pianul lui Duiliu Zamfi-rescu (piesă de tezaur, fabricat în 1859 în New York, marca ,,Steinway&Sons"), mobilierul Iacob Negruzzi alcătuit din masă și șase scaune sculptate, mobilierul și oglinda lui I. L. Caragiale, tabloul "O ședință la Junimea", pictat de Costache Agafiței
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
este negat de cunoașterea realistă, care îl consideră însă, la orice nivel de abstractizare, derivat din cunoașterea senzorială. Când expresia interjecțională, cauzată de contactul cu realitatea, a fost reprodusă din memorie pentru a relata o stare fizică anterioară, atunci maimuțele antropomorfe au făcut primul pas spre homo sapiens ca produs al evoluției speciilor, atunci senzația/interjecția a devenit sens/cuvânt, iar colectivitatea umană a intrat în posesia instrumentului cunoașterii și autocunoașterii prin care domină totul. Filozofia idealistă, la care se raportează
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
capu șearpelui!” (Giurgiu). Apelativul Galben al calului, frecvent întâlnit, are echivalențe multiple în textele citate. Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și culturi, fiind completate cu hărți, imagini de șantier sau complexe arheologice, texte și unele reconstituiri („Moara” de la Poduri, „Sanctuarele” de la Mărgineni și Brad, reconstituirea unei secțiuni arheologiceă sau machete (macheta davei de la Brad, Viața spirituală este ilustrată de statuete antropomorfe și figurine zoomorfe, vase de cult, altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
clasic. Acestea, care au un succes deosebit mai ales la publicul de vârstă școlară, sunt: • „Locuința sanctuar” de la Mărgineni-„Cetățuie” - este o locuință cu caracter cultual, aspect conferit de cuptorul pe a cărui calotă se află un cap de idol antropomorf cu creștetul teșit, pe care se depuneau probabil ofrande. În apropierea cuptorului s-a găsit un topor de aramă, probabil un obiect votiv, deoarece metalurgia aramei fiind la început, astfel de obiecte erau destul de rare. Vatra sau cuptorul era locul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la început, astfel de obiecte erau destul de rare. Vatra sau cuptorul era locul de cult al oricărei locuințe. Acolo ardea focul sacru, simbol solar, se pregătea mâncarea și se aduna familia. În apropierea vetrei sau cuptorului se depuneau și idolii antropomorfi și vase pictate cu destinație cultuală. Reconstituirea este realizată la scara de 1:1, specialist fiind dr. Dan Monah. • „Sanctuarul de la Brad” - este unicul sanctuar dacic din lemn descoperit în Moldova. A funcționat în trei faze: sanctuar rectangular;sanctuar rectangular
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
este o scoarță care are anul de confecționare inscripționat pe ea - 1843. De o frumusețe aparte sunt covoarele în roate, cu policandru, cu chistornicul, cu păscuțe, provenite din satele de pe Valea Trotușului sau cele cu cerbi, cu păsări și figuri antropomorfe provenite din satele din zona Colinelor Tutovei. Colecția de port popular cuprinde în prezent peste 1100 de piese care compun frumoase costume ce provin din toate zonele etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]