167,887 matches
-
fi făcut de cap nestingherită și și-ar fi atins bicisnica țintă! Să stăpânim durerea că pleacă dintre noi cel care era cel mai bun... Și să ne bucurăm că Domnul Dumnezeul părinților noștri nu ne lasă singuri și fără apărare dinaintea minciunii instituționalizate, a minciunii devenită profesie onorată și răsplătită de toate academiile și guvernările! Căci Gheorghe Buzatu, ca un adevărat Învățător, a strâns în jurul său o mână de oameni dăruiți puternic, fără șovăială, cauzei Adevărului! Non omnis moriar!, o
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în lumină, cu prețul unei vieți puse pe altarul Neamului Românesc. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! Schiță de portret în culorile duhului unui neam - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu Gheorghe Buzatu a fost unul dintre luptătorii exemplari pentru apărarea dreptului la gândire. Formula sa de personalitate face parte din marea familie de spirite libere ale istoriografiei românești postbelice, în particular, postdecembriste, care au refuzat să se supună ordinului de îngenunchiere a gândirii românești și de automutilare identitară, așa cum cereau
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
vagoane încărcate cu muniție a fost făcut una cu pământul pe linia de racordare dintre stațiile Ploiești Sus și Ploiești Est. Prăbușirile imenselor „păsări de oțel”, lovite mortal de focul armelor de toate calibrele ce fuseseră concentrate pentru a asigura apărarea antiaeriană a rafinăriilor, au sporit daunele înregistrate în acea după-amiază, două dintre aeronavele inamice doborâte pe parcursul teribiei încleștări căzând peste clădirile uzinei de impregnat traverse, ce s-au transformat aproape instantaneu un morman de ruine fumegânde, în timp ce, pe linia curentă
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
orice formă s-ar manifesta ea. Cu alte cuvinte, a optat pentru cumintele parlamentarism care, chiar în varianta lui cea mai ,burgheză", prezintă enormul avantaj de a-ți permite să spui nu în piața publică și de a-ți garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre calamitarele regimuri politice care au însîngerat secolul XX. Poate că nu-i prea mult, dar nici foarte puțin. Meritul lui Paul Cornea în cultura română contemporană prezintă și
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
de tot pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi calce creștetul fără apărare bucătăria infernului scriu repede ușa-i deschisă și s-ar putea să intre un gând străin s-ar putea să se așeze singur în pagină rânjetul lui triumfător ar fi de nesuportat cu cerneluri și paste nu-l voi putea
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
cîntec și împingînd cu bățul spre casă un cerc Sala Thalia Zeiței protectoare a Sibiului - Thalia cu chip de paiață rîzînd cu un obraz cu celălalt plîngînd - i-au ridicat templu înalt și gros ca o corabie în zidul de apărare a cetății breslele încrustate în steme pe frontispiciu aici coborau din calești împodobite în panglici de mătase și cununi de brad bărbații cu peruci argintii la braț cu doamnele-n rochii cilindrice de la balcon a aplaudat împărăteasa o scenă din
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
puternice vor fi vinele picioarelor noilor născuți îl neliniști peste măsură deschise celălalt ochi care vedea numai în afara sa și desluși cum dinspre partea de sud a domeniului cu steag alb în mînă (și) în goană nebună se apropie punctul Apărarea domeniului Pentru ca fiecare să aibă locul ce i se cuvine și domeniul să poată fi apărat și pentru ca poetul să nu îl arunce afară ca pe-o mlădiță stearpă fără putința rodirii cuvîntul trebuie să se nască în afara poemului dar
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
aduc în prim-plan profiluri și destine umane specifice cartierului (Sara, Emma) sau scene pătrunse de compasiune pentru existențele mărunte, întâlnite la „ateneul popular“. Vine și rândul descoperirii întâilor fiori ai dragostei, când ființa invadată de voluptate rămâne cumva fără apărare, amețită, învăluită în extazul dăruirii devastatoare: „Aș vrea să mă doară, să nu pot țipa./ Iubirea cu mersul de fulger/ Aș vrea să mă muște cînd clipa o vrea/ O gură ca fructul de sânger// Să cadă jăratec pe locul
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia nu poate renunța la concepte, scopul ei nefiind trăirea vieții, ci cunoașterea ei. Proiectul este deci mai presus de toate o apărare a ideii de sistem ca forma cea mai înaltă de „stăpînire a imediatității vieții prin mediațiunea formelor inteligenței”. Proiectul de prefață reprezintă una din expresiile cele mai categorice ale raționalismului lui Tudor Vianu. Într-acestea, necesitatea sistemului în estetică decurge
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Așa cum precizează atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare ministrului Al. Lapedatu, luând apărarea literaturii contemporane, cerând ocrotirea și încurajarea cărții românești, plata în avans a drepturilor de autor până la vânzarea întregului tiraj. Revine și altă dată asupra acelorași probleme presante și solicită împroprietărirea cu pământ a scriitorilor pentru a le îmbunătăți situația materială
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
infidelitate oarecare într-o legătură de durată cu un soldățoi, fie el și general, nu schimba cu nimic evidența că o făcuseră pe spinarea mea. Incapabil, deci, să pricep că o astfel de catastrofă mă lovise fără nici o putință de apărare, nu luasem în considerație nici refuzul meu încăpățânat de a pune piciorul într-un salon de furmusețe, nici obișnuința de a-mi tăia unghiile cu foarfecele de croitorie rămas de la maică-mea și nici mulțimea de proaste obiceiuri căpătate în
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
din această disperare, vine "pactul cu diavolul" - plecarea la Vichy ca reprezentant al guvernului român pe lîngă cel al mareșalului Pétain, atît de reproșat de curînd. Ionescu e însă unul din foarte rarii scriitori care n-are nevoie de o apărare înverșunată, fiindcă se apără singur - Prezent trecut, trecut prezent e o carte în care greșelile sînt recunoscute și răscumpărate, iar alegerile personale - asumate și ele, cu ineluctabilul și definitivul lor. Eugène Ionesco, Antidoturi, traducere de Marina Dimov, 2003, Humanitas, 334
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
ca un Vergiliu ce cartografiază bolgiile infernului. Uitarea rămâne la fel de culpabilă ca și asocierea cu Dușmanul, cu acel dușman omniprezent pe care actul fundamental de la 1952 ambiționează, rațional, să îl extermine sau să îl neutralizeze, prin acțiunea instituțiilor sale dedicate apărării binelui public. Evocarea "urgiei unor timpuri vitrege sub care era amenințat să piară acest popor" delegitimează orice tentativă de a colora nostalgic o epocă căreia îi sunt rezervate tonurile cele mai întunecate. Mecanismul antitetic marchează imaginarul realist socialist și, de la
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de ani care despart momentul apoteozei actuale de îndepărtatul an 1856, anul divanelor ad-hoc, sunt marcați de o malefică continuitate, care invalidează orice efort de emancipare al plugarilor reduși la condiția unei captivități babiloniene în propria lor țară, "orfani fără apărare, cărora nu le-au rămas decât ochii cu care să plângă". Între Sadoveanu și mai tinerii săi contemporani, diferențele de viziune sunt absente și corectitudinea politică a tonului este certificatul însuși de progresism al autorului. În centrul infernului este plasat
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
îndrăgostiți de evul mediu până la nebunia dorinței de contemporanizare a lui prin fascism. Unui spirit dialectic îi este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
îndrăgostiți de evul mediu până la nebunia dorinței de contemporanizare a lui prin fascism. Unui spirit dialectic îi este interzis să ia în râs chiar cea mai uluitoare și mai neînțeleasă dintre invenții"... ( În același an, 1935, la dubiosul Congres pentru apărarea culturii, ținut la Paris sub control ideologic sovietic, "ironia" la adresa suprarealismului devenea chiar interdicție de a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
un copil." Apoi un grup de elevi de la Liceul "Matei Basarab" din București au înființat o societate literară, dorind să-i pună numele "Eminescu", președintele societății era Moțoc, desigur la sugestia profesorului lor Ion Filibiliu, căruia poetul i-a luat apărarea în coloanele ziarului "Timpul" (5-18 martie 1882), în care scop s-au adresat acestuia (în oct. 1887), cerîndu-i și o fotografie. După stăruințele surorii sale, Aglaia, venită împreună cu soțul de la Cernăuți la Botoșani, poetul s-a fotografiat în atelierul lui
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
lor efectuau un marș convergent spre București. După abia trei luni de la începerea războiului situația se contura disperată. Românii încercară să se întărească de-a lungul liniei Oltului dar nu mai avură vreme să-și organizeze rezistența. Marea bătălie pentru apărarea capitalei urma să se dea acum pe linia Neajlov-Argeș. Argeșul constituia un obstacol natural inferior Oltului, dar speranțele, toate, se legau de acest loc. Planul bătăliei fusese judicios întocmit. Desigur el ar fi produs surpriză în rîndurile dușmanului dacă întîmplător
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Doi tineri ofițeri de stat-major, zvelți și lipsiți de minte, îl aveau asupra lor cînd nimeriră cu automobilul în mijlocul unei coloane de bavarezi. Se orientaseră prost. Preveniți, germanilor le-a fost ușor să lovească drept în inimă sistemul tactic de apărare și să-l străpungă. Totuși, mai înainte de aceasta, în numeroase sectoare ale frontului succesul a fost de partea românilor. În ajunul intrării în foc, în ultima clipă, Regimentul 12 Dorobanți întors de la Oltenița la Pitești fu dotat cu mitraliere noi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
gălbuie de remușcare. "Lasă frățioare, zise în șoaptă, dacă noi omorîm mai puțini dintr-ai lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți, plecaseră în refugiu. Cei rămași roboteau pentru armată. Dimineața, după ce-și încălzea mai întîi vatra lui, cîte un moșneag era văzut intrînd în gospodăria părăginită a vecinului, luînd vreascuri din grămadă și încingînd focul în casa pustie
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
amenzi era vorba. În fine, încă nu mi-am revenit din șoc. Aproape că nu mai sunt pregătită să ies în trafic în București. M-am relaxat. Cred că, înainte să mă aventurez prima oară, ca să-mi recapăt reflexele de apărare, o să-mi dau niște flash-uri și niște claxoane singură și o să mă înjur un pic de mamă.
Viv la Frans! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21227_a_22552]
-
de ani de zile pentru empatizare socială, dar astea-s vorbe-n pustiu, ref. la România. Observ oameni inteligenți, culți, deschiși către nou și universalitate, care abia își rețin repulsia față de cei cu orientare sexuală diferită de a lor. Iau apărarea homosexualilor și lesbienelor cu orice ocazie. Totuși, festivalurile lor ar putea avea un aer ceva mai puțin exhibiționist. Pe de altă parte, referirea la Isus e irelevantă. E bună doar pentru fățarnicii creștini. Aici nu e vorba despre ficțiune biblică
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
picioarele vor împinge tot mai tare unul în celălalt, până când o gleznă o va supune discret pe cealaltă, tensiunea va urca apoi spre genunchi, pentru ca, în cele din urmă, cele două picioare să formeze la rândul lor o structură de apărare, celebra „picior peste picior”. Din când în când ai să-ți dai seama că postura ta s-a închis complet și vei reveni la cea inițială, doar pentru a constata, pește alte câteva minute, că te-ai „închis” din nou
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
că te-ai „închis” din nou, fără să-ți dai seama. Structural, ceea ce definește postúrile deschise este că organele vitale sunt foarte expuse unui eventual atac. Atunci cand interacționăm cu cineva, o prudență ancestrala ne face să adoptăm o poziție de apărare, încrucișând atât brațele, cât și picioarele. Într-o lume în care posibilitatea ca interlocutorul nostru să ne atace fizic în timpul unei întâlniri este practic ignorabilă, ceea ce transmitem cu această postură este: “Mi-e teamă de tine. Ești periculos / periculoasă.” Când
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
să ne atace fizic în timpul unei întâlniri este practic ignorabilă, ceea ce transmitem cu această postură este: “Mi-e teamă de tine. Ești periculos / periculoasă.” Când adoptăm o postură deschisă, firește că nu ne simțim confortabil, pentru că ne opunem instinctului de apărare, dar ceea ce transmitem, ceea ce cel sau cea din fața noastră simte este: “Am încredere în tine. Știu că n-ai să-mi faci rău.” Vulnerabilitatea, curajul de a te deschide în fața cuiva, stă la baza tuturor relațiilor care ne împlinesc sufletește
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]