8,321 matches
-
31 de ani, amândoi din Republica Moldova, care intenționau să treacă ilegal frontiera l Un alt caz de la frontieră: la Cenad a fost găsită în portbagajul unei mașini, cu care se deplasa un cetățean italian, o carte de rugăciuni, după toate aparențele, din secolul al XVIII-lea. Aceasta era nedeclarată la vamă: ea a fost reținută, iar italianul - sancționat cu 25 milioane de lei l În seara zilei de 16 septembrie, în jurul orei 22, dintr-un autoturism ce se apropia de punctul
Agenda2003-38-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281489_a_282818]
-
a cărui acțiune se desfășoară la începutul secolului al XIX-lea, este fermecătoarea Sara Carstairs, care a fost acuzată de uciderea cumnatului ei, William Neville, fiul unui important susținător al partidului Tory și prieten bun cu prim-ministrul. Deși toate aparențele sunt împotriva ei, tânăra va obține, totuși, achitarea în procesul ce a avut loc în 11 iunie 1804, în comitatul Hampshire. Max Worthe, proprietarul și editorul ziarului „Courier“, convins de temeinicia acuzațiilor, continuă campania de presă menită să dezvăluie adevărul
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
aceste referendumuri, temele lor trebuie să fie formulate și prezentate într-o manieră care să convină ambelor părți. Popoarele din țările candidate trebuie să beneficieze de libertatea de a alege bazată pe corectitudine și pluralism informatic. Cine-i pentru? În aparență, cel puțin 80% din oamenii de pe stradă ar zâmbi ironic dacă ar auzi de o taxă numai pentru bogați, știut fiind faptul că tocmai bogații sunt cei care conduc lumea. Și totuși... Taxa Tobin este mai presus de toate o
Agenda2004-4-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281974_a_283303]
-
financiar, fără a avea legătură cu celebritatea sau performanța de excepție într-un domeniu oarecare. Acești copii nu-și doresc decât ca, odată ajunși la maturitate, să fie considerați drept oameni obișnuiți“. Alfabetul Braille În 1821, un fapt banal în aparență avea să schimbe pentru totdeauna viața nevăzătorilor. Școala de orbi din Paris, una din primele înființate în lume, era vizitată de Charles Barbier, artilerist în armata franceză, care aducea cu sine și propunea conducerii școlii un sistem pe care îl
Agenda2004-7-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282060_a_283389]
-
multă toleranță față de psihologia transpersonală“. Contradicție sau nu? În mod firesc, una dintre întrebările pe care le-am pus se referea la faptul dacă există sau nu vreo contradicție între P.T. și religie. Răspunsul a fost tranșant: „Forând dincolo de crusta aparențelor și încercând să esențializăm lucrurile vom descoperi că, deși religia (inclusiv cea ortodoxă) și psihologia transpersonală evoluează pe două paliere distincte, inconfundabile, ele deservesc (deși fiecare cu mijloace proprii) cauza spiritualizării ființei umane, cristalizarea unei credințe autentice în Dumnezeu. Cert
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
furtuna și ploaia care o însoțește, ploaia neutralizând intensa încărcătură electrică din atmosferă. x O coborâre a presiunii atmosferice cu 8-10 mm coloană de mercur în câteva ore este de-ajuns pentru a provoca la om numeroase fenomene, minore în aparență, dar în fapt semnificative: cel afectat devine distrat, mai iritabil, nu se mai stăpânește, se comportă instabil, are ochii încercănați ca după o noapte de nesomn, apetitul sexual i se diminuează, accidentele de muncă se multiplică. Toate aceste manifestări sunt
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
își amintea, chiar în anul morții lui «Tarzan», reputatul gazetar sportiv Victor Bănciulescu - la Fabrica de tutun din Timișoara, ucenicul de pasaj al unui strungar cu numele de Weissmüller, care se dădea drept rudă apropiată a celebrului Tarzan. Cu toată aparența ei senzațională, am publicat vestea, în 1940, într-o revistă bucureșteană, emițând ipoteza că Johnny Weissmüller ar fi de origine bănățeană. De atunci mi-a dat mereu târcoale teama că, prea tânăr ziarist fiind, am fost victima unei mistificări. E
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
pleacă scriitorul român Olimpian Ungherea pentru a-și construi, din ițe literare bine strunite, o carte de aventuri în care teoria conspirației mondiale e străvezie pagină cu pagină. Politica aceea care se vede la televizor e în fapt doar o aparență, pentru că ea este direcționată din umbră. Informația și banii sunt manipulați pe întreg mapamondul. „Clubul Cocoșaților“ e un loc în care, dacă suntem bine intenționați, nu vrem să fim. De ce? „Cine are curajul să privească în oglinda Răului“ va citi
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
1995). A decedat în 2001. JOI, 10 FEBRUARIE MONTESQUIEU Se împlinesc 250 de ani de la moartea scriitorului, sociologului și filosofului francez Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu. Reprezentant de seamă al iluminismului, a scris un roman epistolar cu subiect în aparență oriental - „Scrisori persane“ (1721), lucrarea „Considerații asupra cauzelor măreției și decăderii romanilor“ (1734), „Spiritul legilor“ (1748). A promovat idei progresiste. Scrierile sale se remarcă și prin stilul în care sunt redactate, ce se caracterizează prin claritate, ordine, imagini sugestive, expresive
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]
-
De aceea face relativ ușor puntea între Timișoara, București și restul lumii, iubindu-le, dar ținându-le departe, ca nu cumva o prea mare apropiere să tulbure universul recreat din amănuntele uluitoare ale naturii, văzute cu ochiul ce pătrunde dincolo de aparențe. 111 sau 1+1+1 Constantin Flondor este unul dintre foarte puținii membri ai filialei Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici care să fi făcut și să facă parte din grupuri de creație clar definite. Aproape că dintru început și-a
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
ceea ce se pierde în spațiu și-n timp. Delimitante în practică artistului, aceste coordonate sînt contracarate prin "salturile" unor corespondențe insolite, prin arbitrariul lor cu funcție de seducție. Apar imagini-capcană, care se străduiesc a strînge în esență ceea ce se risipește în aparență hotărnicirii lor stilistice: "mă-ncearcă un fel de frig-cărnos; / cămașă îmi absoarbe bătăile inimii / într-un pat provizoriu; // n-o să vină să credeți zic ei: / ăNasu are pulsații în formă de cruce - / doar cu norii nu s-a certat...a
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
de intimitate se instaurează între subiectul și obiectul acestei lucrări, între dramele imaginabile ale creatorului și chiar ale omului și dilemele sau paradoxurile materiei însuflețite cu care lucrează. Cînd el citează într-un context cît se poate de neutru în aparență pe Ihab Hassan care vorbea despre "the growing capacity of mind to generalise itself trough symbols", aspectul reflexiv al întreprinderii sale mi se pare că e admirabil - deși inconștient - exprimat. Iar atunci cînd el însuși descrie "reciclarea ironică și tandra
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
îi fusese stabilit de la București și a survolat ilegal spațiul aerian autohton. În ceea ce îi privește, rușii au făcut la momentul potrivit demonstrația de forță necesară, ignorînd cele convenite cu România pe cale diplomatică. Singurul mijloc prin care România a salvat aparențele a fost că trei avioane de vînătoare au excortat avionul infractor pînă la graniță. Cele trei avioane erau MIG-uri rusești, amănunt de natură să spună multe despre posibilitățile României de a face față de una singură unor infracțiuni asemănătoare. Poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
să vorbim clar și articulat, să formulam propoziții inteligente, să ne înțelegem unii pe alții, ori, mai important, să ne convingem între noi de ceea ce credem fiecare că reprezintă un adevăr important. Dialectica și-a păstrat un statut privilegiat, în aparență, ca domeniu fundamental al spiritului, însă în realitate odată cu decăderea retoricii a intrat în umbră și știința gîndirii. Gracian era conștient, si cu el întreaga intelectualitate a secolului al XVII-lea, că nu gîndim logic dacă nu o putem și
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
el cel dintîi obstacolele, Radu Penciulescu a transformat locul de la Arcuș, generos ca spațiu, într-unul vrăjit. Propunerea lui de lucru era, mai întîi de toate, o provocare culturală, spirituală. O incursiune spre misterul și forță cuvîntului, spre esență, îndepărtînd aparențele. Felul cum analiza scene din piesele lui Shakespeare, de multe ori proza-cheie mă ducea cu gîndul la finețea și rigoarea intervențiilor chirurgicale pe creier. Se năștea o armonie, o reconciliere a gestului cu cuvîntul, a minții cu trupul. Dar și
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
semenul său: scrisori, formulare, referate etc.), este un factor de perpetuă neliniște, fără de care poate că nici n-ar exista operă literară majoră". Aspirația autorului e o operă a imposibilului, a luptei cu Îngerul neputinței. E afirmarea unui drept cu aparență de impostură, o accepție globalizantă a existenței ca scris fără contenire, ca textualizare absolută a ființei: "Orice operă majoră este făcută oarecum à contre soi, printr-un efort ambiguu, contrapunctic. A fura ceva din ceea ce nici nu știi că este
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
fără evrei". "încolo, spune ironic d-na Vrancea, ar fi fost un curent absolut onorabil (sau "de très bon aloi", cum explica și dl Reichmann în L'Arche)." Onorabilul E. Barbu... Trebuie să fiu sincer și să admit că, în pofida aparențelor, dl Reichmann (ca și dl Shafir) este consecvent. L-am acuzat că și-a schimbat atitudinea față de Antonescu. Nu și-a schimbat-o și față de comunism. în 1998, și firește, tot în Le Monde, ziar cu o ținere de minte
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
mod. Ca în cazul insomniei... faptul că nu poți dormi câteva ore te umple de groază. Rămâi treaz într-o lume care toată doarme. Chiar și moartea o gândești în felul ăsta...ca o catastrofă personală tocmai pentru că după toate aparențele, - restul lumii continuă să trăiască. Ești singur în fața unei lumi ale cărei rosturi sunt bine definite. Ea se impune prin exterioritate și prin forța organizării, prin programul pe care l-a stabilit pentru binele tuturor. Ai senzația că altfel nu
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
pentru binele tuturor. Ai senzația că altfel nu se poate...decît așa!! Așa apare cuvîntul "obiectiv" pe care îl folosești cu teamă pentru că el se referă la o realitate sigură și definitivă, în afara ta. O realitate pe care după toate aparențele, toți o recunosc în aceeași măsură. - Toți dorm la ora asta de noapte, toți gândesc așa depare lucrul acesta, toți cei de lângă mine rostesc același cuvînt despre același lucru. Și cuvântul sună în limba lui totdeauna la fel, până când și
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
despre ei sau în lumina lumii exterioare, prezența lor fiind totdeauna alta decât prezența mea. Iată deci linia de separație. Eu și ceilalți. Dar în timp ce despre mine nu știu decât că vreau să fiu, pe ceilalți îi pot descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar pe atâta de adevărat că - despre ei știu de fapt mai mult decât despre mine însumi. Și atunci mă umplu cu prezența lor. Ei din afara mea pătrund în interiorul meu, devin "conținutul" meu. Toată lumea
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
să-mi explic această bizară folosire a latențelor din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială". S-a creat o secretă alianță între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan fictiv-rațional. Acest destin ipotetic
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
nu putem vorbi efectiv de o influență a suprarealiștilor pentru care provocarea șocului psihologic era miza principală, dar îl regăsim adesea pe poet în ipostaze extravagante, exersând în sensul atingerii unei stări de disponibilitate care îi permite să vadă dincolo de aparențe și codificări: "credeam că e o broască țestoasă, credeam că este un iepure jigărit/ în realitate era o conservă călătoare/ credeam că e o vrabie alungită, credeam că e un plămân de clovn/ în realitate nu era decât un coșciug
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
vrut să ți-l torn pe gît,/ Vîscos era, deasupra buzelor rămînea,/ Îl dezlipeam încet și-l aruncam/ Și cu altă cană de sînge veneam" (Sînge de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu o dată sub înfățișarea simbolului său obișnuit, osteologic. Însăși marea, leagănul consacrat al vieții, capătă un aspect mortuar, trosnind de oase: "Vin ploile prin stîncile roase,/ Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
altfel, chiar asta este, chiar așa se manifestă lipsa de cunoaștere. Iar oglinda nu e altceva decît o treaptă spre esențe. Treaptă înșelătoare și primejdioasă, căci esențele sînt aparente (de știi să le cauți și găsești oglinda potrivită) dar nu aparențe. Tot asta ne spune și Oglinda chinezească, cea în care-și vede chipul o femeie și-și imaginează - își închipuie - că a văzut portretul aceleia cu care bărbatul ei ar înșela-o. Ceea ce ar fi putut să fie un act
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
lume plină de infirmi, cerșetori, alcoolici, o lume în care hoții sînt singurii oameni lucizi, unde teama de foame este mai puternică decît teama de moarte, iar singura salvare pare a fi haosul purificator. Pînă și atuul demonului occidental, seducția aparenței, a imaginilor frumoase, care fac ca nici moartea să nu mai fie autentică, ci doar o reclamă în culori la sicrie de lux, își pierde orice eficacitate într-un loc unde inadecvarea la real este la ea acasă, istoria oficială
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]