2,765 matches
-
ei bine, când acest lucru se petrecu, cucul ieși din mica lui mansardă, iar sub el izbucni un cor de urlete. — Dumnezeule! — S-a făcut ora 9! — Fugiți! Vin asiaticii!!! Apoi chiar și cucul tăcu și se retrase speriat, așteptând Apocalipsa. În timpul goanei care urmă, tratatele și ierarhiile militare fură În mod rușinos călcate În picioare, asemenea părții dorsale a Împăratului. Lungit pe mozaicul cu pătrate albe și negre, bătut ca un șnițel de tălpile pedestrimii, cu ochelarii sparți, cu bicornul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lucru bun la acest război era că n-ar fi putut avea ca rezultat sfârșitul lumii: aceasta tocmai expirase, ca un abonament la o revistă ori ca un card bancar. De ce se sfârșise lumea? Asta rămâne să aflăm În continuare. apocalipsa mașinilor Dați-mi, vă rog, un pahar cu apă. Lăsați-mă să-mi trag sufletul . Da, eram acolo când a Început sfârșitul lumii. Am văzut totul. Primul pe care l-au mătrășit a fost băiatul cu șapcă albastră care spăla
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai Întors nicicând, rămânând ca omul, transformat Într-un soi de arici protejat de mii de ace de seringă, să se concentreze astfel numai asupra atacurilor exterioare. A fost Însă o victorie efemeră, căci, onorații mei companioni, neștiutori Într-ale Apocalipsei, se dezvoltase parcă și o geopolitică a microorganismelor, ca și cum acestea nu și-ar fi disputat doar oameni și populații, ci stăpânirea asupra Întregii lumi. Unele virusuri evoluaseră În așa măsură, prin mutații, Încrucișări și alianțe, Încât sufereau deja de propriile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sistematică, Darie Dup rămîne unul dintre cei mai înzestrați și mai bine definiți artiști din genearația (încă) tînără. Alături de Napoleon Tiron, Doru Covrig, Dup Darie, Aurel Vlad, Mircea Roman și Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu este unul dintre noii cavaleri ai Apocalipsei. El a descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
aceea nici nu Încerc să-l imit), cum avea de gînd să scrie romanul, dezvoltînd apoi o teorie abracadabrantă despre ceea ce susținea a fi Conjurația Mondială a Savanților, care pregătesc pe insula Roland nici mai mult nici mai puțin decît Apocalipsa. — Ești sigur că există o asemenea insulă? am Întrebat. — Bineînțeles că există, de vreme ce tocmai despre ea vorbim! Ascultă, bătrîne, degeaba ești inginer, dacă nu ai auzit de Efectul Comoroșan. A fost descoperit În anii șaizeci de un savant român și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din juriul unui concurs de plăcinte, într-atât de perfect combina sobrietatea cu buna dispoziție - să-i corecteze domnului Țopârlan greșelile de facto și de logică, ba îl mai și atenționa asupra subțirimii discursului său. Neîncurcată de sintaxa distorsionată a apocalipsei sau de vocabularul mojicesc al disperării, fără să-i transpire buza de sus, fără să dea întruna impresia că se sufocă, fără ca scârba să-i înroșească fruntea, s-ar putea chiar să fi convertit vreo cinci-șase persoane din ținut. Iisuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
identificat și cei care se ascund sub numele „complotiștilor“ și a „sectei satanice“. Din vastul material despre Protocol (care, În mare, a preluat, cu modificări și adăugiri neesențiale, aceeași documentație) se disting net cărțile lui Norman Kohn, Delevski ca și Apocalipsa vremurilor noastre de Henri Rolland, care nu este doar sursa majoră În cercetarea acestei teme, ci și o Învățătură moralizatore, un post‑scriptum al povestirii: această carte semnifică Încă o victimă a Conspirației, fiind arsă de autoritățile de ocupație germană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
decît morbus. Correctness? Dar e ca un vas plin cu reziduurile mațului gros. O slăbiciune pe cît de dezgustătoare, pe atît de nefastă a organului excreției. Nu, nu mă gîndesc la pederaști ca la "cîinii" de alungat din cetate, din Apocalipsa lui Ioan, încerc să nu-i discriminez, dar mă doare cazul Brăduț. Gîndul întăritor c-o să mă salvez prin carte m-a ținut în picioare. Dansînd cu cărțile†††††††† nu-i o metaforă. Scriind, respiram, respir. Respir și după ce Iordan a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
coniac. În rest, era băiat bun, uneori îi lua apărarea barmanul altă fisă la ruleta destinului, dar aruncată pe 9 roșu, și nu pe 13 negru ca Ghiborț, Bau, Leana sau Cargobot. Dar iată că acum cei patru cavaleri ai Apocalipsei s-au întâlnit fără voie ba nu, crupierul îi adusese cu un scop bine stabilit împărțind frățește pomana primită de Leana la cimitir. Șeful îi dăduse liber lui Bau pe ziua aceea și acum puteau să benchetuiască. Dacă eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
LEGIUNI DE VOCI, MULTIFORME ȘI AU FOST EXTRASE DIN ALVEOLE, ȘI DISTRUSE. 5. Sângele recoltat de la cadavru nu conține alcool. 6. CADAVRUL NU ERA GOL PE DINĂUNTRU. ÎN DREPTUL PLEXULUI SOLAR, UNDE SE AFLĂ CHAKRA MANIPURA NUMITĂ ESOTERIC DE APOSTOLUL IOAN (APOCALIPSA 2/12) BISERICA DIN PERGAM, S-A CONSTATAT MULTĂ ACTIVITATE. 7. ÎN EA LOCUIA CINEVA STRĂIN. Medic Legist, Rodica Crasas * * * L a doi ani după plecarea zagnaților din Siberia, Liuba se trezi într-o zi de joi în căsuța din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era de ajuns. Dacă de acolo, de sub grindă, o mână ar fi coborât să-l atingă pe umăr, dacă l-ar fi certat, dacă l-ar fi pedepsit, Dumnezeul cel viu s-ar fi descompus în fotografie. Dumnezeu nici în apocalipsă nu pozează a moș ursuz, cu tablele legii legate de gât. Bătrânul, umbra proiectată a cerului, nu-l trăgea de mânecă, nu-l dojenea, nu-i vindea iluzii, pășea mereu cuminte, în urmă, la o lungime de așteptare. Când își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
soluție arbitrară, nejustificată prin nimic. În plus, găsim un contraargument serios în chiar mitologia sethiană (Evanghelia lui Iuda fiind un „produs” sethian). Conform acestei mitologii, lumea inferioară, sublunară numără treisprezece eoni, cel de-al treisprezecelea fiind stăpânul, guvernatorul Arhontelui. Conform Apocalipsei lui Adam, altă scriere sethiană, al treisprezecelea eon corespunde creștinilor „psihici”, creștinilor „de mâna a doua”, intermediari, aflați între „spirituali” și „hylici”. Așadar Iuda joacă rol de căpetenie, îi depășește pe ceilalți apostoli, dar într-o lume inferioară, sublunară, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
regula de credință”. Or, ce observăm privind aceste prime liste? În primul rând, conținutul lor diferit, așa cum spuneam; nu radical diferit, dar, oricum, suficient pentru a ne pune în gardă; în al doilea rând, absența unor texte celebre astăzi, precum Apocalipsa lui Ioan sau Epistola către evrei; în sfârșit, prezența altor texte, dispărute astăzi mai mult sau mai puțin din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care Evanghelia lui Petru și Apocalipsa lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
precum Apocalipsa lui Ioan sau Epistola către evrei; în sfârșit, prezența altor texte, dispărute astăzi mai mult sau mai puțin din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care Evanghelia lui Petru și Apocalipsa lui Petru. Apocalipsa lui Ioan a stat multă vreme „pe tușă”, din cauza milenarismului presupus din capitolul 20; nici Evanghelia lui Ioan n-a avut o soartă mai favorabilă, dintr-un motiv similar, a patra evanghelie fiind unul dintre textele preferate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ioan sau Epistola către evrei; în sfârșit, prezența altor texte, dispărute astăzi mai mult sau mai puțin din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care Evanghelia lui Petru și Apocalipsa lui Petru. Apocalipsa lui Ioan a stat multă vreme „pe tușă”, din cauza milenarismului presupus din capitolul 20; nici Evanghelia lui Ioan n-a avut o soartă mai favorabilă, dintr-un motiv similar, a patra evanghelie fiind unul dintre textele preferate de gnostici. Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Voiculescu într-una dintre prozele sale moralizatoare: uneori, autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori, de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim, texte asupra cărora doresc să mă opresc în continuare. II Bineînțeles, nimeni nu ne obligă să citim scrierile apocrife ori măcar să le cunoaștem fragmentar. Nimeni nu ne obligă să citim teologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a cufundat sub picioarele Domnului în hăul cel adânc. Regăsim, în vrac, elementele propuse de Dionisie din Furna și înțelegem că, ratând întâlnirea cu Evanghelia lui Nicodim, ratăm implicit întâlnirea cu una dintre cele mai tulburătoare icoane din tradiția creștină. Apocalipsa lui Pavel Ca ultim exemplu, am ales un text mai exotic, o capodoperă a literaturii medievale occidentale. E vorba despre Navigatio Sancti Brendani Abbatis (Călătoria pe mare a Sfântului Abate Brendan)86, redactată în latinește în secolul al IX-lea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
generoase a lui Brendan, Iuda va beneficia de o scurtă prelungire a acestui moment de respiro. Tema „răgazului” între chinuri (refrigerium) acordat păcătoșilor în iad este una dintre temele centrale și controversate ale unei apocrife extrem de cunoscute în Antichitatea creștină, Apocalipsa lui Pavel 87. Originalul grecesc urcă probabil până în secolul al II-lea, dar el nu ni s-a păstrat. Conținutul lui poate fi reconstituit parțial după una din cele două versiuni latine. Apocalipsa lui Pavel este primul text creștin care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unei apocrife extrem de cunoscute în Antichitatea creștină, Apocalipsa lui Pavel 87. Originalul grecesc urcă probabil până în secolul al II-lea, dar el nu ni s-a păstrat. Conținutul lui poate fi reconstituit parțial după una din cele două versiuni latine. Apocalipsa lui Pavel este primul text creștin care vorbește despre soarta sufletului individual după moarte și despre judecata individuală, luând ca pretext mărturisirea apostolului Pavel din 2Corinteni: „Cunosc un om în Cristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu știu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Nu intru în amănunte despre originea și caracterul acestei disputate chestiuni teologice; am făcut-o în altă parte 88. Aici am dorit numai să apropii fragmentul despre Iuda din Călătoria lui Brendan de sursa lui directă, dar în general necunoscută, Apocalipsa lui Pavel, sursă fără de care fragmentul respectiv nu poate fi înțeles în toată adâncimea teologică. * Opresc aici șirul exemplelor, care pot fi oricând multiplicate, lăsându-vă pe dumneavoastră să trageți concluzia cuvenită. Dacă nu avem nimic de pierdut ignorând apocrifele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care se închină zilnic credincioșii ortodocși. Firește, aceste afirmații se doresc simple afirmații retorice. O singură „erezie” poate fi îngăduită și de Biserică, și anume „erezia bunului-simț”. 5. Călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos tc "5. Călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos " Apocalipsa lui Ioan suportă cel puțin trei tipuri de lectură: în ea însăși, ca un poem debordând de imagini mitice, inaugurând sau mai degrabă structurând o nouă „mitologie”, creștină; din perspectivă patristică, așadar privind-o à rebours prin grila comentariilor Părinților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
secolul al II-lea d.Hr.). Al treilea tip de lectură va fi propus în paginile care urmează. De fapt, nu va fi vorba despre nici o interpretare „originală”, ci pur și simplu despre o lectură „cu acompaniament”, făcută prin alăturarea Apocalipsei de alte texte, anterioare sau contemporane. Scopul fixat a delimitat, într-un fel, compartimentele studiului: în primele pagini voi circumscrie genul apocaliptic, operațiune fără de care n-ar fi posibilă nici o apreciere ulterioară, de ordin filozofic sau teologic. Sprijinindu-mă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
va urma sinteza. Genul apocaliptic, odată definit și exemplificat din abundență, va putea fi caracterizat atât din punct de vedere formal (stil, rețetă literară etc.), cât și substanțial: mesaj teologic, atmosferă ideologică și substrat istoric. După aceste „preliminarii”, voi aborda Apocalipsa lui Ioan. Cititorul va constata foarte repede un lucru: antrenamentul, contactul susținut cu literatura apocaliptică creează o familiaritate atât de profundă cu acest gen literar, încât abordarea textului ioaneic nu va mai apărea ca un act de eroism hermeneutic. I
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
susținut cu literatura apocaliptică creează o familiaritate atât de profundă cu acest gen literar, încât abordarea textului ioaneic nu va mai apărea ca un act de eroism hermeneutic. I Voi începe cu un aparent paradox: întreaga Scriptură creștină este o apocalipsă. În accepția lui etimologică, cuvântul apocalypsis înseamnă „dezvăluire”, dezvăluire a unor adevăruri esențiale de către însuși Dumnezeu. Moise a primit pe muntele Sinai tablele Legii din gura lui Iahve. În Cartea jubileelor (numită și Geneza amănunțită), scriere considerată canonică de către Biserica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cădea în păcatul paradoxului gratuit, despre o „marcă apocaliptică” implicită a întregii Scripturi. Genul literar apare însă abia în secolul al III-lea î.Hr. și nu va căpăta o denumire de sine stătătoare decât în secolul I d.Hr. Într-adevăr, Apocalipsa lui Ioan este primul text cu acest titlu, iar în urma ei vor fi numite astfel toate scrierile genului, chiar dacă multe dintre ele îi sunt anterioare. Germenii trebuie căutați în fenomenul profetic 89. Curentul apocaliptic apare după încetarea profețiilor, adică după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]