579 matches
-
obiective generale legate de: sprijinirea elevilor în compensarea deficiențelor prin antrenarea capacităților și deprinderilor dezvoltate; adaptarea curriculară pentru acești elevi, astfel încât să le ofere posibilitatea obținerii unor performanțe superioare; asigurarea unui mediu stimulator care să le permită dezvoltarea intelectuală și aptitudinală. Orice copil cu cerințe educaționale speciale, care a primit decizia de integrare în școala obișnuită, va putea primi acele categorii de servicii ce derivă din natura cerințelor educative speciale, numite și servicii educaționale de sprijin. Acestea sunt: activități de învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
problematica diferențierii activităților de învățare în școală a revenit în actualitate cu o amploare mai mare, determinată de necesitatea asigurării șanselor egale la educație pentru toți membrii unei comunități și satisfacerea cerințelor de instruire și educație în funcție de potențialul intelectual și aptitudinal al fiecărui copil inclus în programul educațional al unei școli. Instruirea diferențiată semnifică personalizarea sau individualizarea demersului instructiv educativ în raport cu setul de observații și examinarea cerințelor individuale (specifice fiecărui copil), constituind un mijloc de ameliorare a educației în general, prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a unei comunități umane, la care să aibă acces toți elevii (inclusiv cei cu cerințe speciale sau dificultăți de învățare) și în care vor fi create condițiile pentru ca fiecare elev să beneficieze de servicii educaționale, în raport cu propriile posibilități intelectuale și aptitudinale. Acest tip de școală, în care materiile pot fi studiate în ritmuri și la niveluri diferite, răspunde diversității de interese și posibilităților individuale de lucru în cadrul activităților școlare, definind în mod pragmatic statutul de școală incluzivă, cu o ofertă educațională
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
toți, dar materia e diferită în conținutul său, fie atât programul, cât și timpul sunt diferite. Învățământul de tip diferențiat, derulat într-o școală incluzivă în care orice copil are posibilitatea de a-și valorifica la maxim potențialul intelectual și aptitudinal, nu are un caracter segregaționist (după cum ar putea să pară la prima vedere), întrucât oferă șansa și respectă dreptul fiecărui copil de a se manifesta în activitatea școlară, în conformitate cu posibilitățile, interesele și cerințele sale educaționale. Experiența practică în domeniul educației
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de învățare într-un ritm rapid și nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informații (mulți elevi adoptă atitudini de respingere sau evitare a sarcinilor școlare care depășesc posibilitățile lor de învățare). Elevii cu un potențial intelectual și aptitudinal peste medie sunt, la rândul lor, elevi cu cerințe educaționale speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev în parte
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
psihologul sau consilierul din școală și să manifeste anumite deprinderi sociale și pedagogice, să aibă o viziune pozitivă asupra elevilor clasei, să stabilească cu ușurință relații interpersonale și să poată comunica cu orice elev, indiferent de potențialul său intelectual și aptitudinal și de manifestările psihocomportamentale ale acestuia. în cadrul activităților didactice, o atenție deosebită va fi acordată procesului de evaluare, care ar putea sprijini metodele și tehnicile folosite în activitățile de consiliere, unde, prin acordarea unor anumite recompense (în cazul nostru, valorizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
condițiile de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.), care plasează persoana/ elevul într-o situație de dificultate în raport cu cei din jur, situație ce nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și îi induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. Altfel spus, această sintagmă "desemnează necesitățile educaționale complementare obiectivelor generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înțeleagă și să interiorizeze conținuturile predate la clasă; folosirea unor metode și procedee de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor, nu numai în plan intelectual, cât mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional etc.). Curriculum diferențiat se referă la modalitățile de selectare și organizare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
etc.). Curriculum diferențiat se referă la modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare-învățare, metodelor și tehnicilor de evaluare, standardelor de performanță, mediului psihologic de învățare, în scopul diferențierii experiențelor de învățare prin adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în scopul diferențierii experiențelor de învățare prin adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv-educativ. Având în vedere această premisă, putem vorbi, în context, de un curriculum individualizat/personalizat și adaptat. în dezvoltarea curriculumului, școlile au sarcina dificilă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
rezolvă fără probleme - își exprimă adecvat emoțiile pozitive și pe cele negative - își asumă consecințele acțiunilor lor - sunt mândre de realizările lor - oferă ∕ cer ajutor Persoane cu stimă de sine scăzută: - sunt nemulțumite de persoana lor în general (fizic, intelectual, aptitudinal etc.) - evită responsabilitățile sau sarcinile noi - se simt lipsite de valoare - refuză să își asume consecințele faptelor lor - manifestă toleranța scăzută la frustrare manifestă rezistență scăzută la presiunile negative ale grupului - își exprimă într-o manieră neadecvată emoțiile sau și
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]
-
de aceea selecția sportivilor trebuie să fie foarte strictă, foarte riguroasă, să fie reținuți doar aceia care se încadrează în baremurile morfologice, funcționale, psihice, motrice, care sunt capabili să accepte și înfrângerile și victoriile. Conform lui M Epuran, 2001, sistemul aptitudinal psihomotor se dezvoltă în cea mai mare parte în așa numitul „interval de eficiență” sau „zonă optimă a dezvoltării” care se află între 6-10 ani, iar „performanța sportivă impune selectarea indivizilor supradotați somatic, fiziologic, energetic, motric și psihic” . Încercând să
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
actuale. Dumitru Dascălu a aflat cu uimire și revoltă că mulți învățători și educatoare au fost școliți în instituții pedagogice particulare, în care admiterea era făcută doar pe baza Diplomei de Bacalaureat și a taxei consistente, fără a susține probe aptitudinale și chiar fără un examen medical vizând sănătatea fizică și mentală a candidaților. Ce vor fi gândit demnitarii care au elaborat legea învățământului privat, pregătitor de cadre didactice, Dumitru Dascălu nu își poate imagina. În opinia sa, o asemenea măsură
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se simte extravertit și volubil deoarece alcoolul acționează asupra creierului scăzând neliniștea, simțul responsabilității și conștiința, prin urmare, cel care bea nu este stăpân pe actele sale și nici nu poate aprecia modificările ce au loc la nivel cognitiv și aptitudinal. Acest lucru este foarte periculos dacă consumatorul conduce mașina, pentru că nu este capabil să aprecieze și să evalueze corect viteza proprie și a celorlalți, distanța, reflexele îi sunt diminuate, câmpul de vizualizare se restrânge etc. Din punct de vedere fizic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele: academic, artistic, interpersonal, sportiv; „catalizatorii” intrapersonali sunt: motivația, curiozitatea, autonomia și perseverența; variabilele de mediu sunt acei „catalizatori” externi: familie, școală, colegi și prieteni. Ceea ce este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților întâmpinate în organizarea și oferirea de răspunsuri verbale, chiar atunci când înțelege sensul întrebărilor și soluțiile de rezolvare (sublinierea ne aparține - n.a.); capacitatea mnezică este scăzută și sunt întâmpinate greutăți în menținerea concentrării atenției; schimbările
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care să contribuie la schimbarea feței societății prin intermediul, întâi, a autorealizării individului. Pentru a stimula dezvoltarea talentelor, în special în arii academice, în multe țări (mai nou și în România) există școli/clase destinate copiilor cu aptitudini supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este prea mic ca să fie menționat ori, chiar, nici nu este inclus ca grup-țintă. Pentru copiii cu dizabilități diverse, dar cărora aceste dizabilități nu le afectează forța creativă, toate ideile pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
egal. Un rol foarte important revine, însă, familiei și școlii, ca medii de stimulare imediate, care să-i încurajeze pe creatorii dizabili să se dezvolte, să arate lumii că și ei au ceva de oferit acesteia. Căutarea și practicarea resurselor aptitudinale ale copilului, implicarea sa în diverse activități din familie, școală și comunitate, cu scopul de a găsi căi de împlinire personală compensatoare ale deficitului și, eventual, furnizoare, chiar, de deprinderi profesionale ori de succes social, constituie modalități eficiente de autorealizare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
integra în societate, să ia, în măsura posibilităților, decizii pertinente și realiste. Pentru a încuraja copilul cu cerințe speciale să se dezvolte în acord cu cerințele unei viitoare profesiuni, dezirabile pe piața muncii, consilierul trebuie să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale copilului, să-l informeze cu privire la ofertele școlii sau ale instituțiilor de educație de masă și speciale, ori despre programele de formare din zonă, să evalueze resursele familiei și să se informeze la zi cu situația de pe piața muncii. Familia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu CES a conținuturilor predate în clasă; e) folosirea de metode și tehnici de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional, etc.) (sublinierea ne aparține - n.a.) Alois Gherguț (6, pp. 275-277) face o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]