544 matches
-
interior, este imanentă scopului și se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii creativității amintiți, luați separat, nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime. Dacă sunt asigurate condiții minime ale mediului social cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivelul minim cerut pentru un domeniu sau altul de activitate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime. Dacă sunt asigurate condiții minime ale mediului social cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivelul minim cerut pentru un domeniu sau altul de activitate, motivația și diferitele trăsături ale caracterului vor putea să asigure un nivel ridicat al performanțelor creatoare. 3.7. Blocajele creativității Blocajele creativității nu se referă numai la
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
multitudine de roluri, profesorul trebuie să conștientizeze că exercitarea lor depinde de personalitatea pe care și-o modelează. în acest sens, un rol deosebit în exercitarea acestei profesiuni îl au anumite componente ale personalității: cultura profesională, calitățile atitudinale și cele aptitudinale. De fapt, pentru ca anumite cunoștințe să fie transmise de la o persoană la alta și acceptate, trebuie întotdeauna ca între ele să existe un schimb afectiv format din încredere și dispoziție receptivă dintr-o parte și din alta. Rolul profesorului poate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surdo-muți: limbajul mimico-gestual<footnote Limbaj mimico- gestual-ansamblu de gesturi prin care se decodifică cuvinte
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
din sistemul de învățământ au evidențiat, cel puțin în ultimii ani, necesitatea unor servicii educaționale care să răspundă cerințelor unor categorii diverse de beneficiari, reprezentate de persoane de vârste diferite, aparținând unor medii sociale variate și cu potențialități intelectuale și aptitudinale diverse. Pe fondul schimbărilor sociale postdecembriste în sistemul românesc de învățământ, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
proiecte ideatice); produsul creativ să prezinte ceva nou pentru o cultură oarecare sau pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea subiectului de a găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la realizarea, de către indivizi sau grupuri, a unui produs original și de valoare” (Al. Roșca, 1981, p. 17). II.2 Factorii creativității Creativitatea reprezintă o structură complexă de personalitate, cuprinzând diverse componente de ordin intelectual, afectiv, motivațional, voluntar, atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
abordată printr-un model multidimensional, sistemic, întrucât ea presupune o pluralitate de resurse și disponibilități care vizează în mod unitar toate nivelurile activismului psihic, toate structurile personalității. Factorii creativității pot fi grupați în: factori psihici-subiectivi (factori de natură intelectuală, factori aptitudinali, factori nonintelectuali - de personalitate) și factori sociali - obiectivi. II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității Factorii psihologici ai creativității pot fi grupați în: intelectuali (gândire, imaginație, memorie, inteligență, limbaj); aptitudinali (aptitudini generale și speciale); nonintelectuali (motivația, voința
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
factori psihici-subiectivi (factori de natură intelectuală, factori aptitudinali, factori nonintelectuali - de personalitate) și factori sociali - obiectivi. II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității Factorii psihologici ai creativității pot fi grupați în: intelectuali (gândire, imaginație, memorie, inteligență, limbaj); aptitudinali (aptitudini generale și speciale); nonintelectuali (motivația, voința, caracterul, afectivitatea, temperamentul); abisali (preconștientul, inconștientul). Creativitatea, ca rezultantă superior cristalizată a personalității, presupune cooperarea multiplă dintre trei mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care apar între capacitățile creative ale indivizilor nu pot fi explicate numai cu ajutorul factorilor intelectuali, ci și prin cei de personalitate. Bloom afirmă că „factorii de personalitate și cei motivaționali sunt cel puțin tot atât de importanți în determinarea performanței ca cei aptitudinali”. Activitatea umană în general, cea de cunoaștere și învățare, în mod special, au la bază anumite mobiluri interne care declanșează, susțin și orientează activitatea respectivă. În șirul acestor elemente motivaționale putem include: trebuințele, interesele, nivelul de aspirație, voința, temperamentul, trăsăturile
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativă cu prezentul în pofida necontenitelor transformări sociale înseamnă a determina viitorul (Erika Landau). II.2.3 Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii prezentați, luați separat, nu poate să asigure performanța creatoare. Astfel, nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile socioeducative minime. La fel se poate spune despre existența unei motivații puternice, care nu este însoțită de un nivel suficient de ridicat al factorilor intelectuali și aptitudinali sau de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile socioeducative minime. La fel se poate spune despre existența unei motivații puternice, care nu este însoțită de un nivel suficient de ridicat al factorilor intelectuali și aptitudinali sau de condiții social-educative corespunzătoare. Performanțele creatoare superioare sunt rezultatul combinării fericite a factorilor prezentați, combinare care diferă de la un individ la altul. Deși, într-un fel sau altul factorii creativității sunt totdeauna implicați în performanțe creatoare superioare, ei se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
artistic, filozofic, politic, militar. Se poate spune totuși, cu certitudine că factorii motivaționali și de caracter au o importanță mult mai mare decât s-a crezut în trecut. Dacă sunt date condițiile minime ale mediului socio-cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivel minim cerut pentru un domeniu sau altul de creativitate, motivația și diferitele trăsături ale caracterului vor putea să asigure un nivel ridicat al performanțelor creatoare. II.3 Etapele procesului de creație Studiile asupra procesului creativității au
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
produs de mare originalitate, rămâne valabil doar pentru copii excepționali) și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou îîn planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în condiții favorabile, se actualizează în procesul învățării, generând diferențe individuale în calitatea performanțelor obținute. Ceea ce se dobândește
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
acest sens putem vorbi despre potențialul creativ la vârstele copilăriei și de stimularea lui în vederea afirmării ulterioare prin acte creatoare efective. În această accepțiune creativitatea ne apare ca o expresie sintetică a condițiilor interne psihologice (procese, însușiri, stări, structuri operaționale, aptitudinale și motivațional-atitudinale) ce devin propulsatoare și generatoare de nou (în planul ideilor). Fiecare elev dispune de un potențial propriu de creativitate care, în condiții favorabile, se actualizează în procesul învățării, generând diferențe individuale în calitatea performanțelor obținute. Ceea ce se dobândește
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
academice: talentul pentru matematică, istorie, limbi străine etc. Accesul mai larg la resursele de informație științifică din întreaga lume permit intrarea în limbajul specialiștilor români și a termenilor preferați în literatura străină contemporană de valoare, ca: „aptitudini/ abilități înalte”, „excelență aptitudinală”, „expresie/ manifestare aptitudinală excepțională” etc. Limba română oferă însă o multitudine de termeni prin care desemnează talentul sau excepționalitatea aptitudinală la diferite vârste: „capabil de performanțe”, „precoce”, „supranormal”, „copil minune”, „dotare aptitudinală înaltă”. Conceptul „talent” este favorit totuși în acest
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
matematică, istorie, limbi străine etc. Accesul mai larg la resursele de informație științifică din întreaga lume permit intrarea în limbajul specialiștilor români și a termenilor preferați în literatura străină contemporană de valoare, ca: „aptitudini/ abilități înalte”, „excelență aptitudinală”, „expresie/ manifestare aptitudinală excepțională” etc. Limba română oferă însă o multitudine de termeni prin care desemnează talentul sau excepționalitatea aptitudinală la diferite vârste: „capabil de performanțe”, „precoce”, „supranormal”, „copil minune”, „dotare aptitudinală înaltă”. Conceptul „talent” este favorit totuși în acest portofoliu terminologic. (Carmen
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
intrarea în limbajul specialiștilor români și a termenilor preferați în literatura străină contemporană de valoare, ca: „aptitudini/ abilități înalte”, „excelență aptitudinală”, „expresie/ manifestare aptitudinală excepțională” etc. Limba română oferă însă o multitudine de termeni prin care desemnează talentul sau excepționalitatea aptitudinală la diferite vârste: „capabil de performanțe”, „precoce”, „supranormal”, „copil minune”, „dotare aptitudinală înaltă”. Conceptul „talent” este favorit totuși în acest portofoliu terminologic. (Carmen Crețu, 1997, p. 24) În dicționarul de psihologie elaborat de Paul Popescu-Neveanu, în 1978, talentul este definit
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
contemporană de valoare, ca: „aptitudini/ abilități înalte”, „excelență aptitudinală”, „expresie/ manifestare aptitudinală excepțională” etc. Limba română oferă însă o multitudine de termeni prin care desemnează talentul sau excepționalitatea aptitudinală la diferite vârste: „capabil de performanțe”, „precoce”, „supranormal”, „copil minune”, „dotare aptitudinală înaltă”. Conceptul „talent” este favorit totuși în acest portofoliu terminologic. (Carmen Crețu, 1997, p. 24) În dicționarul de psihologie elaborat de Paul Popescu-Neveanu, în 1978, talentul este definit ca ”ansamblul dispozițiilor funcționale, ereditare și a sistemelor operaționale dobândite ce mijlocesc
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
indică prezența altor tipuri și caracteristici ale gândirii precum: * gândirea asociativă ca rezultat al valorificării informației stocate în memorie, pe care inconsțientul sau conștientul o prelucrează punând unitățile informaționale în relații neobișnuite. * sensibilitatea la probleme reprezintă capacitatea (intelectuală și/sau aptitudinală) de a identifica problemele, de a observa dificultăți ce trebuie remediate, inadvertențe între fapte și idei, imperfecțiuni ce pot fi înlăturare; este un gen constructiv de spirit critic. * transformarea cu subspeciile sale de definire și redefinire, extrem de importante în stadiul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
celorlalți; Factori care ne distrag atenția de la activitate (reali sunetul telefonului sau potențiali gândul ca aștepți pe cineva); Lipsa sprijinului financiar și organizatoric pentru realizarea ideilor; Acceptarea sau încorporarea criticii. Printre cele mai eficiente metode de potențare a capitalului individual aptitudinal în general, și creativ în special, s-a demonstrat a fi descoperirea și diminuarea sau chiar înlăturarea factorilor frenatori, a blocajelor creativității. Amintim o serie de factori care blochează manifestările creative ale elevilor în procesul instructiv educativ: (Stoica, 1983, p.
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos în general). Ulterior, în procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată desigur, în funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității cum sunt originalitatea și inventivitatea. Privitor la rolul școlii în formarea comportamentului creator suntem de acord cu părerea unor autori (F. și A. Turcu, 2000, p. 118) care consideră că
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce la afectarea comunicării optime învățător - elev; - insuficientă perioada de adaptare școlară; - nefrecventarea grădiniței;rezultatele slabe obinute. V. Aspecte particulare Provenind
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze pedagogice Fetița s-a adaptat normal la viața de școlar, preferă orele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]