8,699 matches
-
XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 564. 18 F. Cayré, A. A., op. cit., pp. 1-2. 19 Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, vol. I, Iași, 1934, p. 1. 6 Damaschinul (749) sau cu Duminica Ortodoxiei (843); pentru Apus, încheierea epocii patristice s-a limitat de curând la Isidor de Sevilla (636)20. În trăsături generale, epoca patristică clasică a fost împărțită în trei perioade și anume: Epoca I-a de la anul 76 până la începutul secolului al IV-lea
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
alături de religiile antice, oficializate în Imperiul roman. Epoca a II-a pornea de la această dată până la anul 461, când se încheia epoca de aur, a scrisului patristic, și în fine epoca a III-a, până la Isidor din Sevilla (636) în Apus și Sfântul Ioan Damaschinul ( 749) în Răsărit. Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu împarte Patrologia în 3 epoci, și anume: epoca I-a până la anul 325; epoca a II-a de aur până la 461, și epoca a III-a până la Isidor de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
problemelor și ideilor literaturii perioadelor anterioare. Mai recomandă apoi și o epocă post patristică, al cărei termen final ar fi secolul XV22. Cu toate acestea, a ne opri la Sfântul Ioan Damaschinul în Răsărit, și la Isidor din Sevilla în Apus, ca încheietori ai epocii patristice, înseamnă a neglija sau a trece cu indiferență peste urmașii lor întru scrisul teologic, pentru că istoria nu stă pe loc ci se desfășoară mai departe, purtând pe valurile ei vestigiile epocii clasice patristice. Sfântul Ioan
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a bucurat, ce-i drept, de gloria din Anglia, Franța sau Germania, dar faptul se explică mai ales prin raritatea, pe la noi, a acestui tip de grădină. Cu toate acestea, el apare (sporadic, însă cu funcții simbolice identice celor din Apus) și în spațiul românesc, în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, "adus" de scriitorii cu studii în Occident sau călători pe acolo. Reacțiile românești la "grădina ordonată", chiar dacă oarecum întârziate, corespund cronologiei firești - de la admirația clasicizantă
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
copil la lectura cărții, dar personajul micului prinț are ceva nespus de trist, în felul său de a se ivi pe neașteptate în calea povestitorului, cerîndu-i imperios să-i deseneze o oiță. Micul prinț e singur și descumpănit, îi plac apusurile de soare, baobabii și trandafirii, și deși călătorește în lumea întreagă, cunoscînd un rege, un om de afaceri, un vanitos, un bețiv, un lampagiu și un cărturar, învățînd cîte ceva de la fiecare, taina iubirii o descoperă pe cont propriu, nu
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
un punct de vedere înnoitor în această chestiune. În 1927 publică, în Viața Românească, două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
final, în afară de cel calendaristic. Secolul al XVIII-lea s-a încheiat în Franța în 1789, cu unsprezece ani mai devreme decît cerea calendarul. Dar oare cînd s-a terminat el în alte țări? La noi, cu siguranță în 1821, o dată cu apusul epocii fanariote. Cît despre al XIX-lea, se prea poate ca abia primul război mondial să-i fi pus capăt, și nu numai într-o parte a Europei, ci pe întregul continent în același timp, fiindcă omenirea era mai aproape
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
treilea, să nu uităm că nici noi, ortodocșii, nu sîntem mai prejos și că iertare s-ar cuveni să cerem și noi prezentului față de înapoierile istorice... Deși, în partea aceasta răsăriteană a lumii, n-a existat o inchiziție pe măsura Apusului. Nerămînînd totuși datori: dovada KGB-ul laic. Dar asta dură prea puțin... Totuși, în fața umanității, noi, românii, avem un Procuror de anvergură. Care, lepădîndu-se de limba noastră autohtonă, scumpa de ea, multă vreme alăptîndu-ne la pieptul ei ca o mămică
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
desfigura efectiv harta țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd inamicul, istovit pe fronturile din Apus, a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Îi trezesc pe ceilalți doi (eram albaștri la față de nesomn) și le zic: Acolo ceru-i luminos, și-napoi este întunecos. Am mers spre Ungaria". De fapt, ce se întîmplase? Un nour gros acoperise tot răsăritul oprindu-se tocmai la apus, așa că raze-le soarelui luminau apusul. Mersesem bine. Pe urmă a urmat întîlnirea cu neamțul care ne-a găzduit. Am ajuns la Viena, la Osmanhoff, adică tot sub stăpînire rusească. Apoi, de aici, cu tramvaiul, în zona internațională, una din
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
albaștri la față de nesomn) și le zic: Acolo ceru-i luminos, și-napoi este întunecos. Am mers spre Ungaria". De fapt, ce se întîmplase? Un nour gros acoperise tot răsăritul oprindu-se tocmai la apus, așa că raze-le soarelui luminau apusul. Mersesem bine. Pe urmă a urmat întîlnirea cu neamțul care ne-a găzduit. Am ajuns la Viena, la Osmanhoff, adică tot sub stăpînire rusească. Apoi, de aici, cu tramvaiul, în zona internațională, una din cele patru zone de ocupație la
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
sunt? Auziți? Nici paznicii nu știu cum se numește stăpânul! Câteodată se mai întreabă și ei după ce adorm câinii, bine, bine, dar pentru ce s-au mai făcut aceste palate? Și din ce bani? Cum din ce bani? Din banii veniți din Apus, de unde de altundeva? în aceste palate, bolborosesc interiorizat paznicii (atunci când pe foarte tăcutelea se mai revoltă și dumnealor), ar fi banii țării! }ara ca țara, dar tot de-aici iau și ei banii, așa că e mai bine să nu faci
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
stat a fost dublată de o proiectare în prim-planul vieții noastre publice, ideatice și chiar literare a unui social-democratism vag și ezitant, atent la semnalele de la Moscova, jucînd, pe de altă parte, și cartea unei oarecari deschideri declarative către Apus". O asemenea degringoladă, o asemenea pendulare între centrele de putere și între varii concepții politice a favorizat dezlănțuirea naționalismului (pe urmele aberantului național-comunism), a antisemitismului (ridicol, deoarece numărul evreilor din România este mai scăzut decît oricînd), antimaghiarismul (evident, desuet) și
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
lui fiind tocmai aceea de a respecta adevărul. încă din timpul vieții, Alma se transformase în propriul ei monument și mit, într-o suprafață de proiecție a tuturor sentimentelor și resentimentelor celor care au admirat-o sau detestat-o. Spre apusul vieții, ea îi oferă spre lectură unui bun prieten, Friedrich Torberg, jurnalul ei intim. Acesta realizează că între dramaturgia înscenată de autoare și realitățile vieții există unele inadvertențe flagrante. Dar cum să-i spună pe față Almei, crudul adevăr? Inspirat
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... ÎNTÂIUL MEU POEM... Eram copil în Munții din Apus, Mi-aduc aminte ca de-un frate bun De întâiul meu poem ce l-am compus Pe-o frunză veștejită de alun... Păzeam cu grijă mieii pe coline Și ei pășteau din ultima otavă Când a căzut rănită lângă mine
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
gând, Maica mea, lumină arsă, M-ai trezit din vis plângând... BUCURAȚI-VĂ... Azi cuvântul vă îndeamnă, Bucurați-vă de toamnă, Bucurați-vă de toate Anotimpurile date! Și în orice dimineață Bucurați-vă de viață, Bucurați-vă nespus Ziua până la apus, Bucurați-vă oricând, Noaptea vine vrând-nevrând, Ziua fără noapte nu e, Nici ea nu-i bătută-n cuie! Bucurați-vă de cântec, De la pruncul cel din pântec, Până sus la Dumnezeu, Bucurați-vă mereu... SUNT UN POEM... Sunt un poem
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
S-a prins de branțuri... Imaginează-ți un câine Flămând, pribeag, Acolo unde dorul, S-a obosit de drag... Imaginează-ți o mare Bătând la mal talazul Acolo unde dorul, A încrețit obrazul... Imaginează-ți un copac Cu crengile strângând apusul Acolo unde dorul, Și-a-ncremenit nespusul... Și-acum, imaginează-ți dragostea, Cu inimioare și lipici, Acolo unde dorul, A fost stârpit de lucruri mici... 03.12.2016 Referință Bibliografică: Imaginează-ți / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul
IMAGINEAZĂ-ȚI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382763_a_384092]
-
Părinți care a putut să-i dea Răsăritul. Majoritatea creștinilor în zilele noastre știu tradiționala definiție a postului, înțelegând prin post o simplă abținere de la anumite mâncăruri și băuturi, neștiind controversele acestei teme ce s-au purtat între Răsărit și Apus mai ales în epoca creștinismului primar, neștiind că Sfinții Părinți au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre. Postul în viziunea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
saltă, La fel albăstrelele, Nuferii plutesc pe baltă, Bucurând ostroavele. S-au trezit și brotăceii, Sălciile au mugurit, În pădure brebeneii Dau îndemnuri la privit. Ce mai cântec, ce culoare Primăvara a adus, E moment de-nviorare, De cu zori până-n apus. E frumos și este bine Când e pace pe pământ, Dar de nu-I Isus cu tine, Ești purtat ca frunza-n vânt! Bucurați-vă de viață, De căldură și frumos, Dar nu neglijați povața, "Căutați-L pe Cristos!" Căci
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AUR ȘI ARGINT Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ești singură-n apus, în prag de toamnă, când gândurile-ți toate, purpurii, îți urcă pân’ la nori și te îndeamnă să le urmezi, ca ele să devii. Obrajii-ți ard, iar inima pulsează în ritm ce-ți face sângele torent ce îți inundă
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]
-
torent ce îți inundă trupul și cutează să-ți fie, al dorinței, stimulent. Te lași în voia cerului o vreme, și îți alinți un dor neîmplinit, plutești în rubiniul cu poeme al zilei ce se-ndreaptă spre sfârșit. În liniștea apusului, îți pare că Soarele, pe drumul său de foc, e timpul ce se scurge într-o mare în care anii nu-s decât un joc. Îți cauți gândurile - se-nserează - le-aduni sub raze care nu te mint din Luna ce
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]
-
la început. De aceea, tocmai, mai toate miturile citate neanalitic și fără suport teoretic de T. Pamfile s-au conservat, aici, la noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și interpretării, în comparație cu alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala monografică sociologică inițiată și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H.
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
de înțelegere a relației României cu Occidentul european, dl. Marino socoate că țara noastră e mereu deschisă sincronizării. Acum n-ar fi suficientă numai sincronizarea mecanică, ci trebuie propusă și o diferențiere a noastră. Cînd am intrat în contact cu Apusul, am ales modelul francez din altele posibile, aceasta arătînd că n-a fost, atunci, un act mimetic, ci unul de opțiune. Acum, în faza neopașoptistă, trebuie creată o nouă Românie. De fapt, crede dl. Adrian Marino, reluînd o idee a
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
despre revoluția din '56 oferă nenumărate ocazii de reflecție pe un astfel de temei. Este cert că insurgenții au așteptat (e adevărat, în disperare de cauză!) o reacție internațională, coordonată, în favoarea lor. Față de tragismul zilelor represiunii, slabele speranțe primite din Apus vor fi amar ironizate de către Tibor Méray (un nume marcant al revoluției). Există în carte frapante analogii cu revoluția din decembrie '89, începând cu simbolurile fluturate (drapelul național cu stema comunistă decupată), lozincile ("Armata e cu noi!") și continuând cu
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]