1,630 matches
-
Tot chestionarul dură o clipă doar, căci se pomeni în plină zi cu soare. Miji ochii îndurerați. Urechile-i păcăneau ca tobele. Corpul vlăguit de impactul cu tot se moleși, topindu-se într-o băltoacă ce fu secată rapid de arșița zilei... Referință Bibliografică: INVOLUȚIE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
înghite opțiuni Și junghiul ploii ce nu îmi dă pace M-a lovit Mă doare Insula lui eco Mă strigă Lasă, ne auzim mâine Hoinar Soarele arde Pământul delirează picuri de apă Complicat Să-i spun că visează??? Ironie...în arșiță pe mine Mă doare ploaia Acum îmi amintesc Cred că îmi legam șireturile Dar pentru ce ??? Ahhhh... gata ..știu Ca să strivesc sub pași amintirile .................................................. Referință Bibliografică: Îmi leg șireturile / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul
ÎMI LEG ŞIRETURILE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349146_a_350475]
-
scris deseori. Acest cenaclu funcționează și azi și îl conduc. Toate aceste cenacluri au fost și mai sunt adevărate școli de literatură și de implementare a culturii în rândul maselor. Așa cum și-n Biblie scrie „După cum bura de ploaie astâmpără arșița verii, tot așa și cuvântul schimbă prețul darului”. Datorită unei burse primite din partea Uniunii Europene, prin Delegația Comisiei Europene în România, am stat în structurile Uniunii, la Bruxelles, o perioadă de timp, în care am cunoscut toate asociațiile scriitoriceși de
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
noi pe scară Mai aud câte o clanță ... pensionară, Și nu vezi mașină mică Pe asfaltu-ncins de soare(!?) Noaptea doar, un hoț mai pică Făcând spume prin parcare ... de oftică ... Pe-nserat, nici amorezii Nu mai umblă pe sub tei, Iar în arșița amiezii Nu se-avântă nici chiar ei ... maidanezii; Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior prin lăptărie ... vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de soartă la dietă Și-o
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
-l nega) Mama este inima care îți bate în piept Fereastră prin care privești Nu geamul casabil pe care îl vezi Este rădăcina pe care nu ai voie să o tăi Altfel vei fi un ciulin bătut de vânt în arșiță vieții Referință Bibliografica: CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL ȘTEFAN TEODOR / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ȘI-N MINE ZACE... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului vol”Vise Târzii” 2014 Privește-mă, iubite, cu ochii tăi de jar Și în cuvinte pătrunde-mi arșița din vene, Sărută-mi buzele cu sete... să știu și eu, măcar, Când ai plecat și cum te-ai rătăcit prin vreme. Și tandră să-ți șoptesc cu tainicele-mi gânduri: - Iubește-mă curat și sufletu-mi atinge, Cuprinde-mă
ȘI-N MINE ZACE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348534_a_349863]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ...SPRE ÎNĂLȚIMI Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Din arșiță gândului urc către stele, Crampeia-mi trăirii rămână-n vecie. Ale vieți-mi năluci, dorinți efemere, Rămân așternute pe albă hârtie. Prieten mi-e versul, imperfect conturat, Pecetea Cuvântului luminând orizonturi. Silabe-ale Iubirii ce-au desfătat, Ființă-mi de huma și
...SPRE INALTIMI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348577_a_349906]
-
Este neimportant. Ajunge să știi că mi se zice Farsorul. Dar, dacă îți place mai mult așa, poți să îmi spui Fred. Atât. Și o luă în jos, pe scări, după ceilalți. Tulburată de acest răspuns neașteptat, simțeam de parcă o arșiță ar fi cuprins totul, în jur. Am trecut în camera cealaltă, acum goală, și m-am așezat. Ca și cum o fantezie stupidă m-ar fi purtat pe aripile ei, în minte mi se învârteau versurile citite mai devreme: “Așa ca o
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
viața și familia pentru demnitatea românilor, iar voi plângeți pentru un conac care dacă nu este renovat, mâine-poimâine se dărâmă, sau pentru niște loturi de pământ pe care nu crește nimic dacă Domnul nu dă ploaie, căci, să fim serioși, arșița verii arde recoltele fără deosebire de clasă socială! Cât veți trăi, voi avea grijă să nu vă lipsească nimic! - îi încurajă ginerele. - Dar caleașca? Sigur o vor sălta în avuția și patrimoniul statului! - N-aveți grijă! Va ajunge la loc
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
Acasă” (roman), “Memorie verde” (poezii), “Vis despre dimineți liniștite” (poezii), “Puncte de inflexiune”(roman).A avut apariții periodice în cadrul Revistei “Dor de dor” Podul lui Dumnezeu, piatra sfântă de la Ponoarele... Zi de vară. În crepusculul timid simțea colții amenințători ai arșiței pândace. Nici o boare. Nici o mișcare. O încremenire așternută ca la-nceput de lume, gândi. Porni din Drobeta Turnu-Severin spre Baia de Aramă devreme, cu gând să ajungă la Tismana către amiază. Și acolo se găsea, după cum aflase, o certitudine pentru continuitatea neamului
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
ultimul deceniu, a devenit o prezență activă printre scriitorii români din diaspora și din România, volumele sale, preponderent cu caracter memorialistic, oglindind file ale unei existențe ardente în slujba culturii, a frumosului în general. În miezul verii, în zile de arșiță și tihnă petrecute la umbra pomilor din livadă, am primit pe e-mail cele mai recente cărți ale doamnei Buică: „Liliacul înflorit la umbra înserării” și „Frumoasele vacanțe” (amândouă apărute la Ed. Anamarol, 2014). Cunoscând și vârsta la care se găsește
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
să vină, vremea. Dar, am învățat, din poveștile copilăriei, că tot ceea ce îți dorești cu adevărat se obține greu. Mai întâi am avut de trecut vămile celor trei încercări: vama lungului drum șerpuitor de pe întinsurile șesului, sub teroarea obositoare a arșiței văratice și mai rar într-o pace odihnitoare pe sub bolțile rămuroase ale pomilor străjeri ai șoselelor, traseu care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor și caselor înșirate de-a
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
sufletului meu și a gândului curat...îmi asigura fericirea. Vorbește cu mine despre asta...în taină și-n intimitate...departe de lume...tine-ma de mână pe scările prea înalte pentru pasul meu ...grăbit prin viață...saruta-mi ochii de arșiță și buzele de însetare...ajuta-ma să ajung, cât mai primenita, la Domnul! În asta văd marea bucurie...în împăcarea trecerii. Trimis de către C.C., 02.02.2011: -------------------------------------------------------------------------------- Eu știu că temelia pentru fiecare dintre noi e pusă prin jertfă mielului
IMPRESII ŞI SIMŢĂMINTE DE LA CITITORI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349725_a_351054]
-
lui Mircea care se mișca continuu în umezeala cuptorului ce aștepta un alt fel de lemn să fie introdus pentru a încinge și mai tare interiorul și așa înfierbântat. Săndica îl trase ușor de cap, invitându-l să-i stingă arșița buzelor cu sărutările sale și să încarce cuptorul cu lemnul de esență tare ce-i lăsa urme pe pulpele picioarelor sale fine. Pătrunderea în adâncuri nu se lăsa fără urmări. Simțea cum ceva se rupea în interiorul ei, dar nu era
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
instituția eclezială. “Oricum, în viața poporului român, Biserica ortodoxă n-a fost niciodată un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, arcul dintre “arșița” zilei de acum și speranța zilei de apoi. În acest sens, în toată istoria ei, simfonia dintre Biserică și Stat a fost marcată de tensiunea dintre ideal și insuficiență, dintre tradiția continuității și tendința înnoirii”1. Câteva concluzii Oprindu-mă
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
-ndeamnă să-i iubești. Fiori zburdalnici simt, cum clocotesc în mine. Când mă săruți, Iubite, mă înnebunești! A nopții caldă vrajă e plină de secrete Inima o simt cum îți zvâcnește-n piept. Focul de pe buze cu-a dragostei pecete Arșița s-o stingi, Iubire, te aștept! Ființa-mi este plină de-al visului tablou Dar clipa dimineții mi-l ia cu dânsa-n nori Lăsând în urmă... cioburi ca din bibelou Stricat de o secundă, ce s-a născut în
TE-AŞTEPT DIN NOU IUBIRE, CÂND CLIPA-I ADORMITĂ! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344590_a_345919]
-
instituția eclezială. “Oricum, în viața poporului român, Biserica ortodoxă n-a fost niciodată un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, arcul dintre “arșița” zilei de acum și speranța zilei de apoi. În acest sens, în toată istoria ei, simfonia dintre Biserică și Stat a fost marcată de tensiunea dintre ideal și insuficiență, dintre tradiția continuității și tendința înnoirii”1. Oprindu-mă aici, cu
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
una lângă cealaltă, pline până la refuz cu obiecte de artizanat local și se finaliza la celălalt capăt, la nu mai mult de o sută de metri, cu poarta de intrare în castel și cu fantastica grădină botanică unde, în plină arșiță a soarelui de august, se răsfăța o rățușcă sălbatică, în apa unei fântâni arteziene. Grădina nu era prea mare iar rondurile erau amenajate într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină, căldura, ploaia, arșiță, fulgerul, tunetul și alte fenomene cerești. Omul, fiind neputincios față de imensitatea cerului, nu întâmplător a considerat cerul unicul zeu primordial în mai toate limbile cunoscute pe globul pământesc. Numărul „unu“ este chiar al dumnezeirii și pentru că Cerul e unic noi
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din aripi și zborul devine mai crunt, Primesc adieri de speranță din Verbul ce-și spune "Eu sunt!" Iar duhul, închis în clepsidră, își leapădă firul ascet, Așteptând revenirea Acelui ce-I Frate și Domn și Profet, Ce
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
aparține și nici nu îi va aparține, cred eu, în totalitate niciodată. Succes Olga în toate și nu în ultimul rând, în lumea scrisului, cărui îi aparții, chiar dacă încă nu știi! Ce suntem? (titlu provizoru) Fragment O zi de vară, arșița, un drum de țară prăfuit, garduri de piatră care stau să se prăvale, o poartă de lemn cu o dună de nisip în fața ei și acolo, în nisip, o fetiță de vreo patru - cinci ani se joacă. Vorbește cu personaje
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
se pare că-i cireș. Atunci dorul se trezește Și-mi lasă pe hârtie-un vers. PIATRA PREȚIOASĂ (micuței etiopience) Venită de departe, dintr-un ținut sărac. tărâm secat de apă și chinuit de foame, pe drumuri de tină, prin arșițe și ploi, mica piatră prețioasă A ajuns la noi. Frântă de talazuri, purtată de vânt zbuciumată-n unde, netezită-n val, în cele din urmă a ajuns la mal. Timidă, stingheră, plăpândă și gingașă, cu forme alungite, cu ochi migdalați
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]