13,013 matches
-
de pământ" și în scurt timp răsărirea clădirii "Academia de Muzică și Dans" cu demonstrația: celeritatea schimbărilor dintre natură și civilizație și efectul "Stupoare pentru europeanul care scrie acum" (Acri de vânzare, p. 3). În fine, elemente ale naturii, de la arbori și ape la vegetație și animale, aflate în conexiune cu omul și coliziune cu civilizația, cu regele său, dolarul, și cu omul alunecat în coliziune sunt tot atâtea elemente generative ale poemelor, desfășurate analitic. Întâmplări și situații se alătură acestei
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
votat o hotărâre care interzice primarilor de sector să mai desființeze alveolele din aliniamentele stradale pentru amenajarea parcărilor în spic. Trotuarele nu vor mai putea fi micșorate pentru amenajarea parcărilor. În spațiile de la marginea trotuarelor va trebui să se planteze arbori, gazon sau alt material dendrologic. Hotărârea a fost luată joi, de Consiliul General al Municipiului București și prevede sancțiuni cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei pentru desființarea pastilelor verzi sau neântreținerea lor prin plantarea de arbuști sau
SONDAJ - Amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei pentru primarii care desfiinţeză spaţiile verzi ca să facă parcări în spic. Esti de acord? () [Corola-journal/Journalistic/25926_a_27251]
-
trenul personal 4504 pe distanța Toplița - Subcetate Mureș. De asenemea, patru trenuri sunt blocate de mai multe ore în județele Suceava și Bistrița-Năsăud, după ce pe linia ferată care face legătura între Vatra Dornei și Ilva Mică au căzut mai mulți arbori, în urma ploilor abundente din noaptea de miercuri spre joi. sursa:
Trenuri anulate din cauza gheţii sau a copacilor căzuţi () [Corola-journal/Journalistic/27568_a_28893]
-
Ta ridică-mă din patul durerii, întru slava Numelui Tău. Că Tu ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre...” Frumoasă rugăciune! Ca un poem încă de la Facere. „Stinge focul ce m-a cuprins!” Focul? „Vântul se scurgea perfid printre crengile arborilor, tufișurilor și arbuștilor, scoțând un fel se șuierat sinistru, monoton, ca un cântec de jale. Era aproape la fel cu acela din cimitire, toamna târziu, iarna sau primăvara devreme, când mai ales brazii bătuți de vânt parcă sunt bântuiți nu
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
în mirificul Ev Mediu eminescian lumea dimprejurul Moldovei - mai exact al Țării de Sus sau, cum este chemată în altă parte, lumea Arboroasei (Bucovinei) - se afla în descompunere, în vreme ce țara mușatină creștea împreună cu ai săi codri și cu bărbați ca arborii din codri. Țara era în echilibru (motivul căii de mijloc sau aurea mediocritas), așezare și bună rânduială. În proiectul dramatic „Gruie-Sânger” (ca și în altul, similar, numit „Bogdan-Dragoș”), cei doi descălecători ai Moldovei (din anii 1350-1360) se contopesc într-un
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
număr de peste 100 de icoane destinate principalelor evenimente religioase. - Formația corală, corul, cu care participă la toate evenimentele istorice.... Ziua eroilor, 1 Decembrie și religioase (colinde). - Realizare în curtea școlii a două parcuri dendrologice (unul cu arbuști ornamentali, altul cu arbori) dotate cu băncuțe și cu măsuțe mulifuncționale. Toate aceste realizări au fost făcute cu copiii, urmărind realizarea de competențe necesare tinerei generații precum: lucrul în echipă, iubirea de frumos și de natură, respectarea și valorificarea tradițiilor și obiceiurilor, respectul față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
an bun. Crăciun duminică de vei avea / Să te aștepti la iarnă grea...”. Se povestește că animalele vorbesc precum oamenii, că albinele se agită în stupi, că animalele îngenunchează în grajduri. La prima bătaie a ceasului în noaptea de Crăciun, arborii fructiferi înfloresc. Florile dispar însă la cea de-a douăsprezecea bătaie a pendulei. ### Anul Nou, cu obiceiuri și tradiții Dacă vă închipuiți că tot “zgomotul” care însoțește trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, vă înșelați, întrucât
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
VOI FLUTURĂ DRAPELUL Nu-mi voi trăi viața în teamă: ar însemna să n-o mai am! Voi continua să zâmbesc, chiar dacă printre lacrimi; numai așa pot încuraja. Nu voi lăsa bombele să-mi ucidă bunătatea și pacea, voi plantă arbori! Voi construi case, chiar dacă îmi îngrop trecutul și-i pun cruce. Voi flutură drapelul meu, chiar dacă ruinele mă vor înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
să-mi ucidă bunătatea și pacea, voi plantă arbori! Voi construi case, chiar dacă îmi îngrop trecutul și-i pun cruce. Voi flutură drapelul meu, chiar dacă ruinele mă vor înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin speranța că se poate trăi în pace. Voi veți distruge, eu voi construi! Veți dărâma șanse, eu voi da speranțe! Mă veți împiedica, eu mă voi ridica. Câtă vreme pot plantă un
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
cade bătrânul caval.Piere stafia, născând o zână din sluta.... V. POEM INSOMNIAC, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. Zorii Se dezbrăca noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii! Păsările încă n-au ochi, Doar apele stau ascunse privirilor mele. Orașul cască somnoros la primele note, Începe valsul inimii, Sub insomnia ultimului gând. Respir gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și, iată, cum intru eu iar, cu zorii în viață! Citește mai mult ZoriiSe dezbrăca noaptea de stele,Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii!Păsările încă n-au ochi,Doar apele stau ascunse privirilor mele.Orașul cască somnoros la primele note,Începe valsul inimii,Sub insomnia ultimului gând.Respir gri-albastru,Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturileși pornesc spre serviciu.Apoi fac
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
vedea aceste rarități? Mihaela Klingeis: Sibienii, și nu numai, au aflat din diverse surse, de existența plantelor rare crescute în Grădina Palatului. E mare păcat că unele dintre acestea s-au pierdut. Dar a rămas unul dintre puținele exemplare de arbori lalea (Tulipanul) din România. Copacul a fost adus la Avrig chiar de către baronul Samuel von Brukenthal, acum aproximativ 250 de ani. Reporter: Ultima expoziție din Orangerie este una specială, care cuprinde lucrări realizate pe foițe de aur și argint. Ce
Arbori,expoziţii şi preparate delicioase la Palatul Brukenthal din Avrig [Corola-blog/BlogPost/98139_a_99431]
-
saune din centru au o capacitate totală de 410 vizitatori simultan. 5. Cea mai întinsă plantație indoor de palmieri din Europa Cei 1.400 de palmieri de la Therme București din interior formează cea mai mare plantație de palmieri din Europa. Arborii sunt aduși de pe patru continente și au trecut printr-un proces complex de aclimatizare și îngrijire în Olanda, timp de 700 de zile. Îngrijirea palmierilor este tehnologizată, aceștia fiind permanent monitorizați pe computer, din punct de vedere al nutrienților și
Therme București, în cifre [Corola-blog/BlogPost/96799_a_98091]
-
pentru mulți ani. Este o onoare să denumim această alee cu numele marelui om politic Václav Havel. Parcul Izvor a cunoscut o adevărată transformare din 2010, astfel încât am reușit să plantăm în fiecare an împreună cu Organizațiile Nonguvernamentale peste 1500 de arbori. Vă asigur de sprijinul nostru Excelență în toate proiectele pe care Ambasada Republicii Cehe la București le va demara și sperăm să contribuim astfel la dezvoltarea relațiilor internaționale dintre cele două țări”, a declarat Radu Popa, director general ALPAB, în cadrul
Alee nouă în Parcul Izvor [Corola-blog/BlogPost/97275_a_98567]
-
în parcul castelului ,,da Curtis de Vado”. Figaro se atașase de mine foarte mult între timp. Toți din casă priveau acest lucru ca o ciudățenie, însă acceptaseră unanim inclusiv eu. Când ceilalți lipseau, el mă urma în micul parc cu arbori sau pe aleile grădinii lor iar Ivana îmi spunea să-i permit câinelui să mă urmeze și în parcul castelului în plimbările mele, lucru pe care l-am acceptat bucuroasă. Plimbarea alături de un prieten fie el și câine, fiind de
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
furișat pe lângă mal, puțin mai departe de locul unde mă aflam, aproape de vâltoarea de lângă podul din fața morii, acolo vegetația acvatică fiind mai bogată. Începuse să sufle deodată dinspre vest un vânt rece care se întețea, scuturând și contorsionând ramurile bătrânilor arbori din parc și de pe maluri. Mă felicitam că îmi luasem cu mine mantoul călduros de lână, astfel puteam să mai rămân, în ciuda vântului rece și să mă bucur de spectacolul idilic. Mă răvășea cu furie cum făcea cu arborii și
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
bătrânilor arbori din parc și de pe maluri. Mă felicitam că îmi luasem cu mine mantoul călduros de lână, astfel puteam să mai rămân, în ciuda vântului rece și să mă bucur de spectacolul idilic. Mă răvășea cu furie cum făcea cu arborii și roțile morii care începuseră să se învârtă mai repede, întețindu-se gâfâitul răgușit al angrenajului care le ghida. Figaro alerga ca un zănatic incitat de mici vietăți sau el știa de ce, prin tufișurile de pe mal. Eu priveam fascinată zborul
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
scorburoși precum gura știrbă a unei bătrâne ,,Befana”(vrăjitoare legată de ritualul Bobotezei în Italia) duse de curenții râului în cârdășie cu Bora, vântul rece și încrâncenat împotriva a tot ce-i stătea în cale. Plutea în vârtejuri dezorientate podoaba arborilor maiestuoși ai parcului, precum uriașe stoluri de păsări, unele de mărimea unor minusculi colibri, altele de dimensiunile unor păsări mai mari cu aripile înmuiate parcă într-o baie de aur și flăcări. Platanii, gorunii,pinii, arțarii magnolii, toți bătrânii străjeri
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
naturală. Odinioară, cred că străjerii parcului secular și malurile râului au ținut umbră în verile calde și au încântat sufletele multor solitari ca mine sau au adăpostit îndrăgostiții din părțile locului, fiindu-le martori muți ai iubirilor tainice. Ehe! Dacă arborii și undele acestea ar putea vorbi, multe ar avea de povestit. Zgomotul necontenit al roților și felul cum se înfruntă cu debitul apei îmi amintesc de orologiu din turnul medieval al castelului care și el este o bucată de istorie
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
Nu, ele nu pot pleca! Sunt atât de perfecte! M: Odată cu înaintarea în vârstă frumusețea se stinge treptat până apune la picioarele pomului. N: Nu-i adevărat! Frumusețea nu are vârstă. Adevărata frumusețe o găsești în florile toamnei ce împodobesc arborii. Oamenii nu înțeleg acest lucru. M: Să înțeleagă toamna? N: Să guste toamna. M: Cum ar putea să guste toamna? N: În primul rând trebuie să-și dorescă să guste toamna. M: Cum să o guste. N: Învățând să ruginească
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în asemenea măsură încât omul și vietățile sau omul și florile sau copacii, se înfrățesc, comunică, se simt unul pe celălalt, exact ca în basme, când natura
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
mamă bună. La făclia artei mai bine să veghem, Să nu fie stinsă de vânt sau de furtună. Copaci ai neamului se transformă în cruci, De parcă Pământul e un imens mormânt. Copacul vieții-i scară, către Cer să urci, Că arborii puternici nu se frâng de vânt! 17 Aprilie 2014 Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: IN MEMORIAM, NINA CASSIAN / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
ce să-ndure, Deși priveliștea-i frumoasă... Coasta-i mare și e deasă. Dar să faceți gălăgie Ca ursul de voi să știe! Mai strigați din când în când Pentru a-l informa mergând. Cu o bâtă la-ndemână Loviți arborii c-o mână, Cu cealată v-ajutați Spre culme să vă urcați. Dacă ursu-i la distanță Nu urlați din aroganță! Lăsați-l în treaba lui... Să se ducă dracului! De este la hrănitoare Preocupat de a sa mâncare, Clipele să
DEOGRATIA ARTANGEL [Corola-blog/BlogPost/380323_a_381652]
-
plimbă prin pădureAre omul ce să-ndure,Deși priveliștea-i frumoasă...Coasta-i mare și e deasă.Dar să faceți gălăgieCa ursul de voi să știe!Mai strigați din când în cândPentru a-l informa mergând.Cu o bâtă la-ndemânăLoviți arborii c-o mână,Cu cealată v-ajutațiSpre culme să vă urcați.Dacă ursu-i la distanțăNu urlați din aroganță!Lăsați-l în treaba lui...Să se ducă dracului!De este la hrănitoare Preocupat de a sa mâncare,Clipele să aranjați,Nu
DEOGRATIA ARTANGEL [Corola-blog/BlogPost/380323_a_381652]
-
Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]