9,803 matches
-
încerca totuși să urmărim un fir călăuzitor în prezentarea noastră. Așa că ne vom întoarce la Ghereta Santinelei și vom păși pe aleea principală, încercând să prezentăm câteva obiective care ne-au reținut atenția. Ne deplasăm pe aleea principală străjuită de arbori bătrâni. În partea stângă foarte aproape de intrare se află Fântâna de Argint, o fântână din piatră, având cruci încrustate pe pereții exteriori și un grilaj metalic drept capac. Pe perete se află un mozaic realizat după modelul lucrării majolice -„Omagiu
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
căsuță de piatră, care astăzi a devenit magazin de suveniruri. În stânga Marea Neagră, albastră și calmă, în dreapta aleii, flori viu colorate și arbuști cu rod bogat de flori roz, zidul pe care se cațără iederă și vie-de-vie, terase pe care cresc arbori și arbuști purtând în ei verdele vieții. Asemenea altor turiști români te oprești și arunci câteva monede într-o fântână săpată în nisipul plajei, deoarece conform unei vechi superstiții românești banii aruncați în apele de la lăcașurile religioase aduc noroc sau
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
un dulap din lemn cu încrustații bogate și semnificative: semiluna, un turc cu turban pe cap, ochi de păun. În ultima sală sunt expuse icoane și cruci aduse din Capela „Stella Maris”. În spatele castelului se înalță colina terasată acoperită cu arbori și arbuști. Dacă privești de pe terasa dinspre răsărit se văd marea, stâncile albe acoperite parțial de verdeață, aleea cu flori. În partea de vest a castelului, un smochin bătrân îi umbrește zidul și ochiul îți este iarăși încântat de un
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
spre castel și spre grădini peisajul impresionează prin linia ascendentă a teraselor, vilelor, copacilor. De aici poți privi latura de sud și de est a castelului, poți zări grădina de trandafiri, magnoliile, Capela „Stella Maris”, vârful stâncilor terasate, acoperite de arbori și arbuști verzi, vila „Săgeata albastră”, care se ridică mândră, albă și luminoasă pe creasta cea mai înaltă și copacul care alături de ea zvâcnește din stâncă înalt și dominator, dornic să lege cerul și pământul. În partea dinspre răsărit vecin
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în lume făcând economie de bani și de timp, că ai scăpat de oboseala drumului și de căldurile toropitoare ale deșertului. Așa cum am mai afirmat, domeniul de la Balcic este în primul rând o împărăție a vegetalului în care coexistă plante, arbori și arbuști cu nume ce amintesc de India, de Arizona, de America, de Europa, de Mediterana, de Asia, pitice sau înalte, fragede sau viguroase, netede sau țepoase, mono sau pluricromatice. Vapori cu miros vegetal, cărnos și gust de sare, plutesc
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
să stăm acasă Ca tu încă un secol să mai probezi veșminte Eu mai beau vin, femeie, că ești tare cuminte. Și spinii, mărăcinii și scaieții, Ciulinii, mătrăguna, rostopasca (A năvălit din bălării și iasca) Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleții De arbori care se coceau la soare Pe conopide le-au înnebunit Salata, angoasată, s-a-nroșit Și-a început să ningă miei din soare Nici o închipuire nu-i mai crudă Decît își poate-nchipui o dudă Care e dulce și zemoasă tare De-
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
cea dulce cu stele pe cer îmi intră în casă câmpia și râul, brățări aurite de păsări și toamna cu frunze ce zboară-n corole de spini, dulce de mână vine c-un râu, aducându-mi un coș cu bucate, arbori de muzici răsar în tăcere din ei ieșind cuvinte virgine din care fac madone și sfinți, din frunte-mi răsare-o cavernă locuită de-un fulger barbar, este câmpia cea care vine la mine sau tu, iubito, goală la rădăcina
CÂMPIA ŞI TU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campia_si_tu_ion_ionescu_bucovu_1378198937.html [Corola-blog/BlogPost/347395_a_348724]
-
celei de pe Dunăre, la Budapesta. Igen !? Din cauza malurilor înalte, pe alocuri, Însă rețeaua fluvială superdezvoltată te atrage cu oferta diversificată. După aceea, tragi singur concluzia ! Nema gulaș, nema Tokay ! E clar ! Farmecul Marelui Paris e dat de vastele grădini cu arbori seculari, bulevardele cu adevărat bulevarde și vastele piețe mobilate cu splendide fântâni cu povești fermecătoare. Iluminatul rareori la înaltă înălțime, mai mult la nivel mediu. Cu lămpi de epocă și stâlpi cu o personalități distincte. În funcție de cartier, de stradă, de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
De leu, pendula vâjâia festiv,/ Oglinda ardea, și-ntr-un crater cu tiv/ De-argint fierbeau istorii fabuloase“. Asistăm la o dilatare a lucrurilor până la proporții cosmice, sublime:”tavanul se urca prea sus. Pe geamuri/ Se zugrăvea molateca furtună/ A arborilor și vedeam cum tună/ măreț globul de cer izbit de ramuri “. Într-o altă poezie, La un cocon- poetul descifrează în cartonul portretului liniile destinului în ochii limpezi ai coconului de odinoară frământat de “prea multe întrebări “ ce-l transformă
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
doar esențialul: exploatarea unei astfel de plantații începe după cinci-șase ani și durează vreo douăzeci, lemnul copacului este de esență tare și se folosește la confecționarea mobilei, iar seva lui este toxică. Plantația la care ne-am oprit avea mulți arbori încă tineri, neajunși la anii de exploatare, cum de altfel existau și alții care așteptau tăcuți transformarea lor în mobilă. Era îngrijită, curată, chiar am avut impresia că am pășit într-un laborator verde. Se găsea la baza unei coline
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
de familii iar insula este legată de uscat printr-un pod îngust. Satul este racordat la rețeaua electrică și funcționează chiar și o grădiniță. Toate aceste insule indiferent de mărime sunt acoperite de vegetație, în general plantații de palmieri și arbori de cauciuc, dar și scorțișoară sau piper și dau un farmec aparte râului ce curge liniștit la vale. Păsările au fost însă reginele spectacolului la care am participat o dată cu revărsarea zorilor. Li s-au alăturat fluturii de diferite culori și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
șters, ca pedeapsă pentru că a rămas în Occident fără aprobarea autorităților românești). - Andronescu, Șerban. Două dicționare publicate la Saphograf Co. New York - Andronescu, Șerban. CADMOS. București: Ed. Științifică, 1966 - Andronescu, Șerban. ESSAI SUR L’ESTHETQUE DE LA POESIE VISSUELLE FRANCAISE. New York : Ann Arbor University Press, 1973 - Andronescu, Șerban. WHO’S WHO IN ROMANIAN AMERICA, New York: American Institute for Writing Research (AIWR), 1976, 190 p - Andronescu, Șerban. GLORIE, ADVERSITATE, INFAMIE (Tragedia Mareșalului Ion Antonescu), New York: American Institute for Writing Research (AIWR), 1995, 214p - Andronescu
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/Serban_c_andronescu_redutabil_intelectual_si_patriot_roman.html [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
de lângă ei și am târât-o de picioarele din urmă până la un ududoi aproape. Să n-o devoreze ciorile, coțofenele, vulpile sau câinii prea repede, am băgat-o sub mal și am surpat pământ peste ea. Vântul din frunze de arbori intonează marșul funebru. - Rămâi în Împărăția Naturii, veșnic să fii mângâiată și să ai deplină liniște, că odraslele tale au ajuns pe mâini bune, i-am zis. Urc piscul, leg pulovărul cu cureaua, îl iau în brațe ca pe un
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
unei picturi rupestre mute. Tastele alunecau, se sincronizau cu emoțiile carcasei-om, sforăitorului-om , muzicalității-om, tehnologicului-om desacralizat. O mască hoinărind artistic prin subteranurile dealurilor. Masca: hominidul masculin, dealul: femeia. Ca într-un zbor invers, ochii și degetele cuprindeau arborii fără rădăcini...corpuri de bumbac. Mâinile erau aripile, nedorite de nimeni, corpul femeii, al unui singur bărbat, mânjit cu dulceața injuriilor dihotomice, cu cremele acrite ale mizerabilului său trup, deformat de ani, un trup de mascul uns de mocirlele propriilor
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1484602875.html [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
vizită, fără oprire. Am amețit de atâta frumusețe religioasă, de parcă aș băut din apa tare a sfințeniei! Ce să admir mai întâi? Bolțile de la intrare, cărările pietruite și albite de atâția pași ce le-au traversat, însoțite de flori și arbori, ghivecele cu flori multicolore de pe prichiciul verandelor văruite în alb, arhitectura pașnică a clădirilor cu ziduri groase, temeinice, adăpostind chilii ce înconjoară biserica mânăstirească, ori înseși bisericile mânăstirești ce răsar în mijlocul lăcașului ca inegalabile tezaure spirituale, istorice, arhitectonice și de
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1483717393.html [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
intrăm pe autostrada nefinalizată încă (nu este un lucru nou pentru mine). De-o parte și de alta a autostrăzii se desfășoară peisajul verde al Sri Lankăi. Din viteza mașinii fac cunoștință cu plantații de orez, de cocotieri și palmieri, arbori de cauciuc, zăresc un templu hindus, mi se spune că este părăsit. După o călătorie de aproximativ o oră jumătate ajungem la destinație, unde soția și fiica lui Jayra (așa i-am prescurtat numele gazdei noastre) ne întâmpină la poarta
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 959 din 16 august 2013 Toate Articolele Autorului Un delir e în miezul cuvintelor nopții stelele fug pe orbite, se privesc, pe argintate întinderi cerul respiră, și păsările n-au somn în arborii lunii. Apele dau buzna peste pietre cu sufletul plin, cu propria-mi tăcere mă afund în tunel unde întunericul prinde un vis ca pe o umbră, prezicerile de teamă se adeveresc.. Corăbiile din gânduri trec orizontul, mirosul de scoici vine
O FEMEIE SECERĂ RAZELE LUNII. de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/O_femeie_secera_razele_lunii_llelu_nicolae_valareanu_1376683317.html [Corola-blog/BlogPost/344719_a_346048]
-
îmbia Pe fluturii veniți din zarea joasă Spre florile ce roua le năștea. Atunci, el revenindu-și din cădere, Privind în jur, străpuns de adevăr, Cu pasul rătăcit, o adiere, Îi smulse florii-albastre-un fir de păr. Din codrii ei cu arbori de sequoia O creangă el a rupt nepăsător; Ce-i pasă oare codrului de voia Ce-o duce el în sufletul de dor? Ah, floarea a simțit, și-adânc mirată Un ochi de lac albastru, nemișcat, Clipind și clipocind din
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413099376.html [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
are cea mai mare înălțime dintre toți munții Japoniei, de 3778 de metri. Floarea Cărbune, nu întâmplător amintește și de râurile aceste țări care sunt destul de scurte, însă cu un mare potențial energetic: nici de vegetația extrem de variată compusă din arbori de canfor, magnolia, palmieri, arborle împărătesei, cedrul japonez, pinul umbrelă, pinul roșu și chiparoșii care cuprind întreaga Japonie. În istoria și civilizația sa, Japonia - poporul japonez, a avut o mare influență din cultura și civilizația chineză. Se știe că în
JAPONIA -MISTER ŞI FASCINAŢIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinati_constanta_abalasei_donosa_1372799345.html [Corola-blog/BlogPost/363957_a_365286]
-
cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea celuia iubit, Tot scrutând cărarea celui așteptat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce,Clipa ce se naște în clipa ce se duce:Două mâini întinse în prispa de la casă,De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească,Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi,Mâini uitate în poală, gemene, perechi -Două cuiburi goale, împletite în grabă -Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă,Să oprească timpul lung, de pătimit,Căutând la locul celuia iubit,Tot scrutând cărarea celuia iubit,Tot scrutând cărarea celui așteptat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Câmpul galben înflorește, Palma cea de clorofilă Iar alintă părintește Să-nverzească o argilă. Zig-zag de ploaie în ferești Și turle de Biserici vechi, Profil de case bătrânești, De arbori răsăriți perechi. Un drum de țară mai apoi, Cu urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, ... Citește mai mult Câmpul galben înflorește,Palma cea de clorofilăIar alintă părinteșteSă-nverzească o argilă.Zig-zag de ploaie în fereștiși turle de Biserici vechi,Profil de case bătrânești,De arbori răsăriți perechi.Un drum de țară mai apoi,Cu urme de venit și dus,Cu umbre vechi și umbre noi,De oameni care sunt ori nu-s.În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea,Menestrel de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
de nichel din lume. Nu știam. O importantă preocupare în zonă este și protecția mediului prin reducerea emisiei de SO2 (dioxid de sulf) și, pe cale de consecință, eliminarea ploilor acide. Am văzut în drumul meu câteva porțiuni de pădure cu arbori uscați - trist contrast cu nesfârșitele zonele verzi inspirând sănătate. Pentru a proteja mediul, unele topitorii și rafinării se vor închide până în anul 2015. Există obligația ca 88% din emisiile de SO2 să se elimine în provincia Manitoba, în aprox. doi
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]