1,109 matches
-
11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului mi-e dor Azi te-am sculptat din flori de iasomie și din miresme ți-am făcut culcuș, ți-am pus în palme dor de poezie și-ai fost vioara mea și-am fost arcuș. Mi-e sete de lumina ta cuminte de părul tău lucind a abanos de cârlionțul atârnând pe frunte, și de cuvântul arcuind frumos. Din pietre te-aș culege-n orice seară și floare-ai deveni în al meu vis, dar
MI-E DOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359544_a_360873]
-
în el: „Un tânăr animal aș fi vrut să rămân, să țin isonul Tăcerii în mână, soarele inimii latră-a pustiu, trecătoare sunt toate, doar cerneala mă-ngână!”; „Veniți, odată, în Piața Balcoanelor să-l vedeți pe Poet, animal pur-sânge, arcuș lingușitor, mângâind cu floare de vultur petala unei viori!” Ca un animal de pradă se află în fața a două stări „cruciale” în propria-i viață - dragostea și nemurirea: „Dragostea pentru tine mă supune. Biet animal de pradă. Vocea inimii amuțește
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
răspuns. Tot limpede le va rămâne glasul, Cum limpede e vinul din podrum, Dar nu mai sună dimineața ceasul, Scoală-te, poete și la drum! Voi aștepta să vină-n tihnă zorii, Să se reverse peste gândul meu, Ca un arcuș pe strunele viorii Așa mă simt și-așa am fost mereu. Îmi spăl cu roua din cuvinte fața, Cum se scaldă luna în pârâu, Năvalnică prin mine curge viața, Nicio tăcere nu-i mai pune frâu... Referință Bibliografică: Nu mai
NU MAI SUNĂ CEASUL DIMINEAŢA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360595_a_361924]
-
Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe amicele furnicuțe. Privind cu atenție în iureșul acesta al insectelor, buburuzele își au locul lor. Ici-colo le zărești așezate pe flori de unde își scutură aripioarele, făcând exerciții
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Știu că îmi așterni covor de octombrie sub toate visele! Și mâine este visul lui azi sub nostalgia culorii fiindcă uite, dragul meu: au înflorit meri, vișini și brândușe în toamna noastră românescă! Și arcuș de greier întârziat încă mai cântă nopții povestea noastră în care s-au copt toate poamele sub inspirate arome și regăsite nuanțe! Referință Bibliografică: Octombrie / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi
OCTOMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360197_a_361526]
-
se roagă: - Doame-ajută!... iar mi-e bine: Iar mă-mbăt și pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai saltă..., parcă zboară. Nu mai știe de când este, Și-mi ascultă la vioară; Le-a promis la trei neveste, Pân’ la toamnă că se-nsoară. Miezul nopții-acum
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
săgeată harita. În nepaleza săgeată e ban și o compar cuban, cerul dravidian, India de Sud, bhanu, luminatorul zilei în sanscrita. Adăugați în vechea indiană khaga »soare,săgeată » Q.E.D.! Săgeată se trage cu arcul, iar arc în latină e arcuș,comparabil cu v. indian arka »soare ». Apollo era zeul soarelui, luminii, medicinii și al mânuirii arcului. Să adăugăm, în sfârșit, rus.voina, pol.wojna, ambele « război » cu wayna »soare » în adzerma, Niger. Prof. Ion Carstoiu
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
clipa în care dintr-un simplu a fost te-ai întors printre vii să mi ascuți iar dureri să mă rupi în fâșii să mă-ntinzi pe sub meri umbră caldă -ngropată în pământul de flori prinsă-n scâncetul lunii sub arcuș de viori Referință Bibliografică: bocet / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BOCET de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359676_a_361005]
-
coală ca boabele pe ață. De-ar fi dintr-o materie fierbinte le-aș răsuci-n spirală, s-ar agăța de marile-nălțimi și chiar aș trage, cât aș putea de ele, să le întind ca pe o coardă de arcuș, înlănțuindu-le pe verticală, fără lianți, ca pe Coloana Marelui Brâncuși. Din dragoste, cineva ar putea să le-nvețe și sărutându-le, cu ele pe buze să-nghețe pentru eternitate, cum au rămas cioplite în piatră de Marele Maestru cu
POEM CIOPLIT ÎN PIATRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345229_a_346558]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SIMFONIE DE VERS Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului Mă recheamă arcușul viorii Din zbucium, odă în sunet vieții, Închide plâns-n har dând bucurii, Pe note îmi simt zborul inimii... Pianul mi-alungă frica suav Dar clapele dor un suflet bolnav, Piano-pianissimo e tonul Nou ce-mi dăruie-napoi râsul... Acorduri
SIMFONIE DE VERS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340474_a_341803]
-
armonie Dobro, uneori bateria și keyboard-ul. Scripca nu e altceva decât o vioară, care are uneori călușul modificat, dar pe care se cântă în stilul vechi popular din Irlanda și Scoția, diferit de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă mai mult pe coarde, într-un fel mai „țigănesc", pasionat. Este surprinzător cum partea de scripcă din unele piese de blue grass seamănă cu
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
Articolele Autorului GREIERUL CEL FERMECAT Sub pădure, pe-o movilă, Greierul, să-i plângi de milă, Cu ițarii ferfeniță, Fără cușmă ori bundiță Și cu brâul peticit, Către seară s-a oprit. Aici, în singurătate, Din trăistuța veche scoate Un arcuș și o vioară Și, cum noaptea se strecoară, Greierul cel fermecat Se apucă de cântat. Doamne, ce frumos mai cântă! Însăși noaptea pare sfântă! Cântecele curg șuvoi, Și mai vechi, dar și mai noi; Stă suflarea toată trează Și-n
GREIERUL CEL FERMECAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340144_a_341473]
-
întins perdea de toamne Umbre ai născut și pier diminețile. Și Doamne, De ce mă ascunzi în el când nimic nu mai ajunge Printre ploile din noi? Visul verde-n ochi se frânge... Și eu cânt melancolii peste brațe desfrunzite Cu arcuș de mângâiere peste frunzele rănite; Goale ramuri se apleacă înspre destinații false Toamna râde peste vară-mprăștiind tristeți și farse... Precum orbii te mai simt încă-n mine cum exiști Te mai știu din amintiri, te mai cânt din ochii triști
EU, VIOARĂ FĂRĂ NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341262_a_342591]
-
încă-n mine cum exiști Te mai știu din amintiri, te mai cânt din ochii triști; Întuneric se topește peste peoapele-mi ce strâng Dragi imagini neatinse, când mai înverzeam în crâng... Eu vioară fără nume ancorând într-un sonet Tu arcuș venind spre mine-n mângâieri de menuet, Poezie fără temă, doar cu sunet de viori Dintr-o partitură veche, scenă cu doar ''noi'' actori... Referință Bibliografică: Eu, vioară fără nume / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul
EU, VIOARĂ FĂRĂ NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341262_a_342591]
-
ele sunt puterea și reușita călătoriei ce ți-a fost încredințată. Alungă durerea..nesiguranța ... teama. Ele sunt surorile vitrege, renegate, alungate din castelul stelar al vieții. Nu le permite să alunge de lângă tine focul veșnic al iubirii! Alunecă-ți ușor arcușul degetelor și absoarbe roua de pe obrazul diafan al femeii, renascută din focul păsării Phoenix. Mângâie pletele mătăsoase ale zânelor ce ți-au oferit muzicalitatea cerului și sărută dorul greu din melodia pasiunii! Pune-ți genunchiul in pământ precum cavalerii medievali
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
după câte îl cunosc pe nepotul meu, sau am auzit despre tine ... va fi aproape imposibil! chicotea Annie și ieși valsând fericită. „Păcat, că nu am motive să îți împărtășesc optimismul." *** Băieții se descurcau foarte bine. Eduard mânuia cu talent arcușul și vioara prindea viață sub degetele lui iscusite. Leon nu necesita prea mult exercițiu, avea talent nativ. Beth nu și făcuse apariția la repetiții în cele două săptămâni. Mai aveau încă două la dispoziție. Spera, ca fata să li se
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
mai paște, mă mir de nu se poate Că deși casă-mi este pădurea...sunt pribeag... Mă mai mângâie toamna cu-alaiul ei de ploi Mireasă rătăcită prin ramurile mele, Când mai dansează luna un menuet în doi, Sau când arcușul nopții doinește printre stele... Referință Bibliografică: Lemnul învierii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LEMNUL ÎNVIERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341282_a_342611]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUȘUL MEU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cine te-a adus pe strunele viorii mele, arcuș răgușit de fumul iubirii? Tu nu știi că ele așteaptă mângâierea degetelor tale, de când vântul
EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUŞUL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341333_a_342662]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUȘUL MEU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cine te-a adus pe strunele viorii mele, arcuș răgușit de fumul iubirii? Tu nu știi că ele așteaptă mângâierea degetelor tale, de când vântul a zămislit prima notă pe nervura unei frunze? În secunda zero vântul avea culoarea ochilor tăi frunza era verde-violet, iar toamna urla de gelozie pentru că
EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUŞUL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341333_a_342662]
-
degetelor tale, de când vântul a zămislit prima notă pe nervura unei frunze? În secunda zero vântul avea culoarea ochilor tăi frunza era verde-violet, iar toamna urla de gelozie pentru că tu m-ai atins primul și mi-ai furat așteptarea - Tu, arcuș cu forma trupului meu încrustată în linia vieții tale, păstrează-mi măsurile pentru un mâine când un pas grăbit ne va strivi pe-amândoi! Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - eu, vioară-frunză, tu, arcușul meu / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUŞUL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341333_a_342662]
-
atins primul și mi-ai furat așteptarea - Tu, arcuș cu forma trupului meu încrustată în linia vieții tale, păstrează-mi măsurile pentru un mâine când un pas grăbit ne va strivi pe-amândoi! Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - eu, vioară-frunză, tu, arcușul meu / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EU, VIOARĂ-FRUNZĂ, TU, ARCUŞUL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341333_a_342662]
-
pleca în alt timp în spirale.. Mirosea a lumină și cântec susurând monocord vechi tangou lumea pulsa-ntr-un acord de descântec, lotcă plutind în fiord începutului nou. Și sorbind din esența-i prea pură, amețit pescăruș am rămas devenisem arcuș, tu vioara și-mi șopteai melopei fără glas. Mai știi oare parfumul iubirii și-al trăirii de vieți într-un ceas? Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu: „ Imaginarele iubiri ” Referință Bibliografică: mai știi? / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
MAI ŞTII? de LEONID IACOB în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341423_a_342752]
-
putreziseră dar o piatră de râu în apropierea lor m-a ajutat să ajung în tinda largă. Două uși de lemn cu clanțe mari, ruginite de vreme. Am apăsat clanța primei uși. Ea s-a deschis scârțâind ușor ca și cum un arcuș ar fi mângâiat coarda viorii. În față, cuptorul de pâine. Peretele din spatele lui lipsea, lemnul fusese scos de cineva. Pe masa de lemn uitată sub fereastra împărțită în patru mici canate se odihnea o oală de lut. Podeaua de lemn
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Și-am zis Ler și flori de nea dintre stele doar o Stea dinspre Răsărit sclipește pe Mesia îl vestește. INTERPRET 3 : Și-am zis Lef și flori de dor după cel Mântuitor. PRIMA FATĂ : Bune meșter lutier fă-mi arcuș de menestrel. Dă-mi noian de diafan nelumesc și neprupesc pentru-acest Pruncuț ceresc. A DOUA FATĂ : Asta-ți cer și asta sper de la tine, Lerui, Ler să mă nasc și să trăiesc în înaltul pământesc pe-un crâmpei de curcubeu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
disperării Mai iei un bun rămas, De la plecarea verii! A mai trecut o lună Înscrisă-n calendar În amintiri postumă, Pîn' vine alta, iar...! A mai trecut o vară De parcă nici n-a fost Un cîntec de vioară, Cînd ai arcușul prost! Toamna, la ușă bate Cu degete de frunză Din gînduri scuturate Trezind cîte o muză! Septembrie-arămiu Coboară-n calendar Și-n gîndul meu tîrziu, Se face toamnă, iar...! Referință Bibliografică: Gînd de toamnă / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÎND DE TOAMNĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341885_a_343214]