6,861 matches
-
la ora 18, membrii Clubului Bănățean de Turism din Timișoara (str. Miron Costin nr. 2, sala Lira) se întrunesc pentru a aproba programul excursiilor montane din perioada 15 iulie - 15 august. Primele excursii se organizează în colaborare cu Asociația Carpatină Ardeleană, începând din data de 19 iulie, camparea fiind asigurată la cabana Pietrele. Informații suplimentare se pot obține la tel. 446 198. ( O. N.) Asistenți medicali Filiala Timiș a Ordinului Asistenților Medicali ne-a informat că în perioada 6-15 septembrie, la
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
Vindem colțare din pluș, imitație piele, orice dimensiune (noi), canapele, fotolii. Tel. 446421. Vând cărămidă din demolare, 3000 lei/buc. Tel. 225030. Vând mașini de spălat, import Germania. Garanție un an. Reparații și piese de schimb mașini de spălat, aspiratoare. Ardelean. Tel. 433093, 0723357920, 0745521580. Vând, repar TV color moderne, garanție un an, transport gratuit, Ștefan Stâncă, bl. 103, ap. 3. Tel. 467455. Vând TV color, modele noi, videorecorder, nefolosite, Philips, Nokia, Sony, diagonala 37-70 cm, cu/fără garanție, preț 30-120
Agenda2004-47-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283077_a_284406]
-
concert, va mai fi interpretată „Ave Maria“ de Giuseppe Verdi (aria Desdemonei din opera „Otello“). Solistă va fi Oana-Dana Fărcaș, iar la orgă vor cânta Teodora Matei și Silviana Cârdu, a precizat doamna Flora Toth. „Visul ultimei ursitoare“ l Liliana Ardelean recidivează Clubul Studențesc din incinta Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara s-a dovedit neîncăpător pentru toți cei care au dorit să asiste, miercuri, la lansarea romanului „Visul ultimei ursitoare“, al Lilianei Ardelean, secretara șefă a instituției
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
ultimei ursitoare“ l Liliana Ardelean recidivează Clubul Studențesc din incinta Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara s-a dovedit neîncăpător pentru toți cei care au dorit să asiste, miercuri, la lansarea romanului „Visul ultimei ursitoare“, al Lilianei Ardelean, secretara șefă a instituției. Iar autoarea nu este la prima aventură literară, debutul ei artistic fiind înregistrat anul trecut, cu volumul „Cartea celor două vârste“. Despre lansarea din această săptămână, la care o contribuție importantă a avut-o și editura
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
obține la A.N.T.R.E.C. - Litoral, telefon 0241 759 473 sau 0722745 987. De asemenea A.N.T.R.E.C. Neamț pune la dispoziția turiștilor 18 pensiuni agroturistice, pentru Sărbătorile de iarnă, situate în Durău, Ceahlău, Bistricioara, Viișoara, Piatra Neamț, Tupilați, Lunca-Vânători, Filioara-Agapia, Almaș, Bicazu Ardelean, Fărcașa. Prețurile sunt cuprinse între 16 și 50 de euro/zi/persoană și cuprind cazarea, masa de Crăciun, cina festivă de Revelion și carnaval. A.N.T.R.E.C. Brașov oferă posibilitatea de a petrece Sărbătorile într-un cadru feeric la poalele Munților
Agenda2004-48-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283110_a_284439]
-
acceptate persoanele care au împlinit vârsta de 50 de ani - dar, pe de altă parte, totul depinde de angajator. Țiplea Mihai, Arad. Nu vă putem ajuta în nici un fel; problema poate fi rezolvată numai de Prefectura județului în care domiciliați. Ardelean Dorina, Timișoara. Pentru femeile născute în iulie 1953, vârsta standard de pensionare este 59 de ani și 6 luni (ele o împlinesc în ianuarie 2013). Dacă au acumulat un stagiu de cotizare de cel puțin 29 de ani și pot
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
Mihai Popovici. Regele, care controla mersul anchetei, nu voia că vinovat să apară numai un reprezentant al oștirii. Pînă la urmă, vinovați au fost găsiți, totuși, generalul Cihoski și Romulus Boilă, nepotul de sora al lui Maniu. Deci fruntașul politic ardelean apărea într-o lumină bănuielnica. Au scăpat, cu acordul regelui, si Madgearu și M. Popovici, chiar fără verificarea controlului averilor. Pop aglomerează jurnalul sau cu tot felul de laude ce i se aduc. (De pildă, în septembrie 1934, cînd îi
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
el este întotdeauna biologic înainte de a fi mecanic." (Deleule, 1992, 220). Corpurile nuvelelor lui Rebreanu respectă interacțiunea factorilor kinetici și dinamici. În Catastrofă (1919), dezarticularea psihologică a protagonistului duce la dezagregare corporală și, finalmente, la explozie kinetică. David Pop, cetățeanul ardelean din preajma Primului Război Mondial, este un oportunist social, politic și religios: se căsătorește din motive de respectabilitate socială, e abonat și la ziarul local românesc și la cel unguresc, necitind nici unul și, desi ateu, îl invocă sistematic pe Dumnezeu atunci cînd pleacă
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
negru, insă vizibil, înscris pe restul materiei. În schimb... în schimbul părului,... dacă nu l-ar fi avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
-s cu caiii!" și arătase într-o parte a ogrăzii unde se află un ARO și unde un ins meșterea la el ceva. Era Ghiță, nea Ghiță, el era șofer, șoferul gospodăriei, îi atrăsese atenția preotelului, care era și el ardelean de pe lîngă Lancrăm. Acest Ghiță, regățeanul, ialomițeanul era tot ce se poate mai invers, măi invers decît Capătă. Vorbareț, pilangiu, siret, mincinos, - toate păcatele imperiului otoman ce pecetluise rămășițele lui dunărene, pe care o tercuseră prima dată, grandios, românii... Că
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
de "Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918", alcătuită de Mihai Costăchescu, publicată de G.Ivănescu și V. Șerban în seria Folclor din Moldova, I, EPL, 1969 - nu apare nici o referire la vreun "război rece"; totuși, în scrisoarea unui prizonier ardelean în Rusia se întîlnesc în rîma anii de război și adjectivul rece: Am plecat în paisprezece /s-au trecut și cincisprezece/ și trece și seaisprezece/ si-s tot cu inima rece" (573). Textul ar putea fi un argument indirect pentru
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
aceste rapide înșiruiri unele tendințe ale discursului național, dar și diferențe datorate identităților regionale: majoritatea numelor istorice și literare semnificative par a fi rezultatul orgoliului cultural moldovenesc, în vreme ce Transilvania își transpune și în căile ferate tradițiile polemice latinizante ale școlii Ardelene, iar Muntenia preferă neutralitatea unor denumiri geografice. Toate aceste observații și generalizări rămîn însă simple speculații, atîta vreme cît ne lipsesc datele exacte asupra atribuirii de nume. Așa cum se întîmplă cu numele care mi se pare de departe cel mai
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
Z. Ornea În 1960, după multe stăruințe, Ion Agârbiceanu, preot ardelean, obține de la stăpînirea comunistă aprobarea de a i se reedita scrierile într-o serie de Opere în treizeci de volume, după un proiect bine cugetat ce trebuia să cuprindă, după apariția scrierilor literare (inclusiv ineditele) și prea abundență să publicistica
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
cunoscut-o bine). S-a avîntat și în zona românului, unde, după cîteva rateuri, izbutește, în 1913, prin Arhanghelii, care, cum a observat și dl Mircea Zaciu, tinde să se constituie, după Mara lui Slavici, într-o icoana a vietii ardelene sondata în straturile ei fundamentale. Ceea ce a publicat de aici înainte (inclusiv în materie de român dar și în proza scurtă) nu trece de o linie mediana. Apăruse, în 1920, Ion al lui Rebreanu, apoi celelalte scrieri, inclusiv românești, si
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N. Iorga nu înțelegea să intre în PNL, menținîndu-și mică să grupare politică (desfăcuta de A.C.Cuza) și eșuînd în încercarea de fuziune cu naționalii ardeleni (cu excepția unui moment puțin, de fapt, semnificativ), marele profesor era în viața politică dacă nu total un izolat, oricum o personalitate care se recomandă prin ceea ce într-adevăr reprezenta, dar neavînd și putere politică efectivă. Pe care, totuși, o dorea
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Tînărul poet, în vremea studenției la Viena, i-a spus lui I. Slavici: "Eu, care sînt moldovean, mi-am făcut studiile prin Bucovina și prin Ardeal și cunosc bine literatura românească, și cea vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M.
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
bibliotecilor sau cele păstrate de particulari inimoși scot mereu la lumină documente revelatoare, care modifică sau numai întregesc evenimente politico-culturale ori dimensiunea unor personalități care merită atenția posterității. Așa s-a întîmplat, de curînd, cu un jurnal tîrziu al memorandistului ardelean Nicolae Cristea (din anii 1895-1903), care aduce prețioase informații despre lupta mișcării politice ardelene în vremea, grea în toate, a dualismului. Manuscrisul jurnalului, după atîta amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două copii
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
modifică sau numai întregesc evenimente politico-culturale ori dimensiunea unor personalități care merită atenția posterității. Așa s-a întîmplat, de curînd, cu un jurnal tîrziu al memorandistului ardelean Nicolae Cristea (din anii 1895-1903), care aduce prețioase informații despre lupta mișcării politice ardelene în vremea, grea în toate, a dualismului. Manuscrisul jurnalului, după atîta amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două copii dactilografiate (afectate, și ele, de timp și de timpuri), prin strădania unor apropiați ai
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se întâmplă nu este deloc inhibată de riscul capturării însemnărilor de către Securitate. Autorul evocărilor
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
a se fi referit la el... O fază superioară a acestei aritmetici o reprezintă "legarea" evenimentelor care au avut loc exact în ziua cînd Eminescu și-a pierdut mințile: în 28 iunie 1883, e desființată Societatea Carpații (militantă pentru drepturile ardelenilor, din care Eminescu și Maiorescu făceau parte), expulzarea directorului francez de la L'Independance roumaine, expulzarea lui Zamfir Arbore și expedierea de urgență la Viena a imprudentului Petre Grădișteanu etc. "Noi pornim de la premisa că rațiuni superioare de stat au cerut
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu... ardeleanul vrea să-și facă odrasla Domn... nu precupeț... Așa că n-aveam ce să mai schimb în mine după 23 august... O.G.: Și totuși
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu... ardeleanul vrea să-și facă odrasla Domn... nu precupeț... Așa că n-aveam ce să mai schimb în mine după 23 august... O.G.: Și totuși ați scris Vlașinii... I.P.:Eu numai am pus cerneala. Strămoșii mi-au dictat-o. Așa a
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
o aprofundare a universului liric al poeților și mai ales o justificare teologică a atitudinii lor. Poezia lui Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei mesianică, profetică, iar natura este "îmbisericită", pentru că "Octavian Goga, ca și ceilalți doi mari poeți ardeleni, George Coșbuc și Lucian Blaga, este fiu de preot. A crescut în biserică. Climatul ritual i-a străbătut copilăria până în adâncul ei și aceste puternice impresii sacre, plămădite în ființa lui, izbucnesc în inspirații literare și se răsfrâng asupra întregii
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
la eseurile lui I. Funeriu același gen de alchimie în primă instanță nespectaculoasă, servită prompt de bunăstarea evidentă a informației culturale. Poate că prevalează aici aspirația către rigoarea carteziană a limbii latine, despre care eseistul amintește nostalgic, în bună tradiție ardeleană. Refuzând în schimb, dintr-o justă orientare, cărările presărate cu floricele stilistice, din cauza cărora adeseori ideile sub-înțelese rămân, într-adevăr, pe palierele obscure ale înțelegerii. I. Funeriu, Eseuri lingvistice antitotalitare, în seria "Cursuri/studii universitare" îngrijită de Daniel Vighi, Editura
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Cum Uniunea Artiștilor Plastici era, și continuă să fie încă, puternic centralizată, cu filiale subordonate din punct de vedere juridic și administrativ, au apărut repede conflicte între centru și filiale, notoriu fiind cel dintre centru și o parte a artiștilor ardeleni care s-au constituit în Filiala Interjudețeană cu sediul la Cluj. Din ce în ce mai săracă, serios anemiată moral și patrimonial, U.A.P. s-a trezit destul de repede pusă în fața unor noi încercări: pe de o parte, atelierele artiștilor au fost trecute în
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]