594 matches
-
ai României, muncitorii și țăranii, vor fi foarte probabil cei mai afectați de implementarea reformelor. În același timp, când vedeam oamenii stând la coadă să cumpere tot felul de publicații apărute peste noapte după 1989 și angajându-se în dezbateri ardente, deși general pacifiste, pe străzile Bucureștiului sau în birourile din provincie, am realizat că, mai devreme sau mai târziu, românii vor profita de ocazia care li se dăduse și se vor mobiliza pentru a-și conduce națiunea într-un loc
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
neapărată nevoie de aplicarea și în România a înlesnirilor ce sunt acordate pensiunilor agroturistice în țările U.E. Fără a mima ceva, dar cu fermitate în a aplica toate derogările necesare pentru stimularea activității agroturistice trebuie să fie preocuparea cea mai ardentă a autorităților Atât pe plan local cât și la nivel județean la toate organismele cu atribuții în domeniu să aplice cu maximă acuratețe și operativitate toate prevederile legale în vigoare. Procedând astfel se va putea vorbi despre un turism rural
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
să mă vâr în pat: bouillota mă așteaptă. Știi că așa ceva se cheamă un moine? Mi-e gândul mereu la tine; e ciudat: am impresia că gândul acesta continuu de adorație și dor face din mine un fel de buisson ardent. [...] Noapte bună, bit mic, dormi cuminte și dulce; culcă-te uneori mai devreme, ca să poți rezista acestei cheltuieli necesare, dar excesive. 28 octombrie [1947], marți Când m’am întors de la școală, am găsit casa încălzită; mi-a venit să țip
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mea pe viață de „om al condeiului”. Apoi, odată revenit la normal, să mă apuc de treabă! *A murit locotenent-colonelul (r.) „Aurică” Scărlătescu, un om de o politețe impecabilă, un militar de manual, „ca în filme”. Înalt, locvace, privire mobilă, ardentă, a vrut mereu să știe mai mult decît cei cu care lucra. Astfel că, în timp ce camarazi de-ai săi umpleau restaurantele în timpul liber, el devora zeci de cărți pentru a și trece în mod onorabil examenele la Filologie, facultate la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de pildă, copilul din Albala care mănîncă pămînt, se umflă și crapă. „Aici nu-i spirit românesc”, conchide. În ultimii ani mi s-a insinuat, tot mai adînc, sentimentul precarității și inutilității. N-am fost dintotdeauna așa. Cîndva, am fost ardent, pasionat. Am pus suflet chiar și în discuțiile fără de nici o miză. Am luat partea celui slab. Am disprețuit pe laș. Dușmani mi-au fost parvenitul, impostorul, ipocritul, mai ales acesta. Sentimentul că dreptatea-i de partea mea mi-a dat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
său eseu critic, remarcabil prin entuziasmul metodic al lecturii; între 1792 și 1795 se refugiază în Elveția, la Coppet, și în Anglia, protejându-și prietenii emigranți. Revine la Paris în 1795, însoțită de Benjamin Constant, cu care împărtășește ani de ardentă pasiune și de emulație spirituală ă1794-1811). Publică în presă o profesiune de credință republicană și dă la tipar broșura Reflecții asupra păcii interne, nedifuzată din cauza evenimentelor. Publică Eseu despre ficțiuni, tradus de Goethe în 1796 și publicat într-o revistă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Națiunilor în menținerea echilibrului european. S-a creat în România și o secțiune a tinerelor laureate la aceste concursuri, care își propunea să răspândească în străinătate cunoștințe despre „mentalitatea și caracterul etnic al poporului român”, dar și despre „dorința sa ardentă de pace”, să stabilească o colaborare permanentă între tineretul român și cel din țările vecine, să-l educe în spiritul „unui naționalism constructiv, bazat pe sentimentul datoriei și al muncii”. Sub auspiciile secției feminine F.I.D.A.C. și ale M.I.F. au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
afin de collaborer de plus près avec eux. Les concours interscolaires de la F.I.D.A.C. sur l’oeuvre pacifiste de la Société des Nations, les Ligues de Bonté, les compositions destinées à éveiller dans les jeunes coeurs l’amour filial le plus ardent, l’intensification de l’éducation spirituelle et religieuse, tout témoigne de nos efforts pour créer dans l’enseignement une atmosphère de haute spiritualité qui seule peut s’opposer aux courants de désegrégation morale qui guettent la jeunesse d’aujourd’hui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în ce-i privește pe L. Jospin, care susținea ocuparea completă a forței de muncă, și T. Blair, care recomanda capacitatea individuală de a dobîndi și menține competențele necesare pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă și care susținea ardent proiectul președinției luxemburgheze și nimic altceva 568. Prim-ministrul britanic era susținut de omologul său olandez, Wim Kok. La rîndul său, Jospin a contestat această poziționare, punînd la îndoială locul central acordat de Kok și Blair capacității individuale, atîta timp
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
mult preocupanta problemă a noastră, a „specificului național”, această alăturare de națiunea germană; mi-o dictează, bineînțeles, și aceea „parte” a sângelui matern ce-mi curge în vene, dar și preocuparea pe care o am față de prezentul nostru, atât de ardent și de confuz, această „intersecție” a istoriei, pe care o numim Criză, ca pe o zeiță atotputernică și capricioasă, așa cum sunt zeii minori! Sigur, nu vom rezolva aici, cu puținele elemente pe care le deținem, această gravă preocupare, problemă, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
meu îmi lăsase un desen: un peisaj lunar. Era atât de detaliat încât a trebuit să zăbovesc îndelung asupra lui, minunându-mă de răbdarea de care fiul meu fusese capabil ca să poată desena anume acest peisaj lunar. De unde această determinare ardentă, neostoită? Am văzut atunci că era scris un cuvânt pe desen și l-am atins cu mâna. Nu știam ce îl adusese aici. Nu știam ce l-a chemat departe. Se întorcea pe tărâmul unde fiecare băiat era nevoit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de un blestem, dar concepția vine de la Waugh : ca și la Greene, în Sfîrșitul unei iubiri, Dumnezeu e personajul negativ căruia eroul, inițial ateu, sfîrșește prin a-i recunoaște puterea superioară. Ce-a făcut Jarrold a fost să substituie prozei ardente și uneori siropoase a lui Waugh o prezentare mai sceptică, mai rece, care lasă mai mult loc pentru posibilitatea ca romano catolicismul familiei Marchmain să fie doar o formă de isterie. Cu alte cuvinte, eroul nu mai e silit să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
marea lui credință comunistă Este credința noastră-a tuturor, E glasul care-nflăcărează, luptă, Aprinde setea de lumini, de zbor. Cu el privim, cu ochii lui ce știu Să vadă adânc atâtea noi izvoare, Pământ de aur, nu pământ pustiu, Ardentul vis ce arde-n fiecare.“ („Cândva, adolescent fiindă“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Față de Omul, Ctitor de țară bun, încercat, viteaz, cutezător cu inimă în piept vizionară ce bate ne-ncetat pentru popor. Nu s-a clintit nimic și niciodată, deschizător atâtor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
România (UDMR). DRAGOȘ Nicolae „În secretarul general al partidului, în cel ce neobosit se află în mijlocul oamenilor, purtând un dialog cu adevărat uman, cu adâncă răspundere pentru viața fiecăruia, poporul își află întruchipate nobilele sale trăsături, voința sa, patriotismul său ardent. Oamenii au învățat în acești ani mai mult ca oricând valoarea adevărului, curajul de a gândi și a-și exprima opțiunile. Ei simt că trăiesc într-un climat al libertății responsabile, că pot să se manifeste nestânjeniți, să-și afirme
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, convins fiind de justețea lor, de viabilitatea lor, de faptul că Epoca Nicolae Ceaușescu trebuie să fie o epocă a creației impresionante, contopită până la identificare cu binele, adevărul și frumosul. Să cântăm bucuriile țării cu suflet ardent și să avem certitudinea că a cânta iubirea de oameni, de patrie, de armonie în lume semnifică a cânta emoționant, chiar tulburător, trecând din vremelnicie în apele limpezi și înmiresmate ale eternității! Și în acest fel cinstim țara, Președintele ei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de tot felul, edificând o civilizație proprie, originală și trainică în centrul căreia se află OMUL, făuritorul ei material și spiritual.“ („Carte de învățătură“, Luceafărul, 29 iulie 1989) PREDA Vasile „Patriotismul revoluționar socialist este expresia cea mai înaltă și mai ardentă a conștiinței moral-politice caracteristică făuritorilor conștienți și competenți ai societății socialiste. Acest concept, elaborat de secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, are drept nucleu semantic dragostea fierbinte și nețărmurită față de patria socialistă liberă, independentă și suverană, față de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
abține, precum Ion Codru Drăgușanu și Dinicu Golescu în al XIX-lea veac, să nu realizeze comparații între realitățile cunoscute sur place și cele din țara de origine. Ca și în celelalte lucrări, spiritul de dreptate, respectarea adevărului și patriotismul ardent nu-l părăsesc nicicum. O probează, în mod explicit, penultimul paragraf (și atât de actual!) din Impresii de călătorie: "Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului, ca el să hotărască a-și părăsi țara pentru totdeauna, dar, oricât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Hurmuzachi nu era un om ordinar. Descendent al unei familii vechi boierești, el poseda o cultură întinsă, o inteligență superioară și o mare avere funciară în ducatul Bucovinei. Era deputat în Reichstagul din Viena și un filoromân dintre cei mai ardenți. Ziarul băilor din Ostanda a ieșit în dimineața aceea cu numele lui Eudoxiu de Hurmuzachi încadrat în negru și întovărășit de un necrolog foarte mișcător. Eu unul eram așa de trist, că mă hotărâsem să părăsesc Ostanda. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
redevin și prozator. A.B. Ați avut modele literare în școală, în viață? În școală, am admirat-o cel mai mult și mi-a marcat formarea în cea mai mare măsură profesoara de istorie. Avea un patriotism în același timp ardent și dinamic, încărcat de suferință, care ne transmitea istoria ca pe o datorie a părinților pe care va trebui s-o plătim. Toate implicările mele de mai demult și de acum nu mă îndoiesc că au legătură cu durerea ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este ea, ea este el. Reconstruindu-l, a început ea însăși să prindă formă. Căci ori te descarci, ori te aduni în tine. Atitudinea a doua e preferabilă. Cu condiția de a urmări, de-a lungul acestui exercițiu lăuntric, căutarea ardentă a celuilalt, ai toate șansele să devii tu însuți. Filip și Dorina M. rămân de nedespărțit, de la început până la sfârșit. Strâns asociați la trezirea eului ei cel mai adânc, i-au dat vieții, cu încărcătura lor de embleme, prețul și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
decât 9,5 la sută din sufragii, G. e chemat să formeze guvernul. Va fi prim-ministru pentru câteva luni, la 10 februarie 1938 regele cerându-i demisia. Era actul final al unei activități politice care începuse sub semnul unui ardent patriotism, dar degenerase într-o formulă nefastă, înrudită cu diversele totalitarisme de extremă dreaptă ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Belgia. Doi invitați din Paris - regizorul Costa Gavras și Natacha Michel, scriitoare și filozoafă. Doi moderatori: Marianne Alphant și Roger Rotmann. În sală - surprinzător de puțină lume. Sunt mai agreate, probabil, subiectele strict culturale. Tema discuției este de o actualitate ardentă: prezența în guvernul de la Viena a unui curent extremist și xenofob, care contrazice principiile democratice fondatoare ale Uniunii Europene. Sylvia Treudl declară că există mulți intelectuali, muzicieni, artiști în țara sa care se opun oficialităților de la Viena. Dubravka Ugrešic observă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de resuscitare a memoriei și pentru a lăsa urmașilor o învățătură de minte. Semnificativ pentru valorile noii Europe. Dar ceea ce pentru occidentali s-a retras sub patina exponatelor, utilizate în scopuri didactice, în zona postcomunistă încă mai reprezintă o actualitate ardentă, implacabilă. În Est, trecutul face parte din existența cotidiană. Liniile de demarcație sunt vii. Noi și ei. Războiul limbilor. Conflictul mentalităților. Duelul manualelor de istorie... La plecare, primim în dar din partea administrației muzeului câte un CD-ROM, Songs of Peace („Cântecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
copilărie 136. Cu o fire ca a sa, e de mirare că străfulgerarea inimii n-a avut loc ceva mai devreme chiar. În vara lui 1863, Eminescu a întâlnit prima dragoste, căreia i s-a dedicat cu tot sufletul său ardent. Era epoca în care începea să scrie cu patimă. Nu constituiau, desigur, primele încercări și cu atât mai mult nesațul versului îi oferea o stare unică în viața sa, căci nimic nu e mai puțin jucat în întreaga viață a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]