1,007 matches
-
câteva vedre de vin și de țuică. Acum am 750 de hectare, iar în arendă am luat 2750 de hectare la Conțești, Bragadiru și Gogoșari de Giurgiu. L-am luat de la un francez care mi l-a arendat mie. Îl arendase unui alt francez și nu era mulțumit cu cât îi dădea. Eu i-am mai dat 200 de kilograme la hectar, îi plătesc și impozitul. Pentru el a fost convenabil. Le dau oamenilor 800 de kilograme de cereale boabe. Am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
medalia de argint "Arhanghelul Mihail", precum și un întins teren agricol. A emigrat în Țara Românească. Părăsirea Greciei se datora nemulțumirilor față de organizarea militară a Greciei de după eliberare. În Țara Românească s-a ocupat cu comerțul de cereale și cu agricultura, arendând terenuri, apoi cumpărându-le. A practicat cu succes metode moderne în agricultură, cum ar fi asolamentul culturilor și a obținut venituri foarte mari. În 1844 a cumpărat moșia Broștenii Noi. În 1846, domnitorul Gheorghe Bibescu îi acorda titlul de pitar
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să-și divizeze loturile, în funcție de numărul copiilor, așa că, în maximum 30 de ani de la împroprietărire, țăranul a rămas fără pământ, sau cu pământ insuficient. Nimeni nu-l mai putea obliga acum pe proprietar să înzestreze pe țăran cu pământ, careși arendează moșia, și ță ranul ajunge la mâna arendașului pentru încheierea unor învoieli agricole oneroase, care au dus la răscoalele din 1888 și 1907, despre care cameleonii politici nu vor să mai vorbească. Ajunsă în ruină după primul război mondial, gospodăria
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dacă fiul nu simte nicio atracție pentru fermă, el e sfătuit să-și aleagă altă ocupație. Dacă însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau în dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii e mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
România rurală ar avea mai multă marjă de manevră pentru a-i absorbi pe migranți. Pe de altă parte, în acele părți ale României unde oamenii dețin mici parcele de pământ pe care pot să le lucreze (sau să le arendeze unor entități mai mari) pentru a avea ce să mănânce adică acolo unde micii proprietari nu și-au vândut încă pământul fermelor capitaliste și costurile de producție nu sunt prohibitive satele românești s-ar putea descurca mai bine decât alte
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
act de vânzare-cumpărare pe partea de moșie care o avea acesta și se înțelege cu el ca să i-o plătească în 50 de ani cu o dobândă de 4% pe an. Valoarea era de 320 000 lei noi. Ion Franc arendează și partea de moșie a lui Ilie Ciolac de la fiica acestuia, Eufrosina. La reforma agrară din 1921 când la Hudești erau proprietari Ion Franc și alții s-a expropriat suprafața de 4967 ha iar suprafața rămasă proprietarilor era de 1366
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Rotunda ―. Lipsa de pământ, de unelte și de animale de muncă, cât și lipsa de islazuri, îi obliga pe țăranii din satele comunei să facă învoieli agricole cu proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să primească pământ în arendă, țăranii trebuiau să efectueze unele munci la administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
podul țăranilor era golit de cereale, iar vitele nu mai aveau iernatic. In această situație, țăranii se angajau să lucreze pe moșie la prețuri derizorii și să plătească arenda până la 80-100 de lei de ha. anual. Neputând plăti în bani arenda, aceasta era transformată în zile muncă, țăranii fiind obligați să lucreze mai toată viața pe moșia boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul Alba care lucra pe moșia lui Ion Franc: Cea mai mare parte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de repede. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și dughenele evreilor care porneau cu un capital destul de mic, dar în scurt timp obțineau profituri mari. Deoarece negustorii de la prăvăliile particulare înșelau pe țărani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au fost înserate în presa vremii din București cu multe amănunte. Astfel ziarul Dimineața din 7 martie 1907 scria : La Hudeștii-Mari sătenii sunt răsculați în număr mai mare și totodată mai iritați. Supărarea lor e mare pentru că arendașul moșiei a arendat niște pământ pe care voiau să-l arendeze ei. De vreo trei zile, sătenii răzvrătiți din Hudeștii-Mari sânt într-o continuă agitație. După îndemnul a câțiva dintre ei se agită și sătenii de prin împrejurimile acelei comune. Pentru întărirea jandarmeriei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu multe amănunte. Astfel ziarul Dimineața din 7 martie 1907 scria : La Hudeștii-Mari sătenii sunt răsculați în număr mai mare și totodată mai iritați. Supărarea lor e mare pentru că arendașul moșiei a arendat niște pământ pe care voiau să-l arendeze ei. De vreo trei zile, sătenii răzvrătiți din Hudeștii-Mari sânt într-o continuă agitație. După îndemnul a câțiva dintre ei se agită și sătenii de prin împrejurimile acelei comune. Pentru întărirea jandarmeriei rurale au sosit din București 35 jandarmi sub
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acțiunea de a da în arendă. Arenda este un procedeu de administrare prin care autoritatea folosește o persoană în scopul exercitării unui drept sau încasării unui venit, persoană care mijlocește plata unei sume forfetare. În Evul Mediu, magistraturile regale erau arendate. Arianism. Erezie fondată pe afirmarea inegalității persoanelor divine în concepția trinitară: Dumnezeu Tatăl este superior Fiului Cristos, pe care L-a zămislit. Condamnată în conciliul de la Niceea în 325, această erezie a alimentat disputele religioase ale secolului al IV-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autonomia provinciilor față de puterea pariziană. În 1871, numele de federat este atribuit combatanților parizieni ai Comunei, constituiți într-o federație de gărzi naționale ale Senei în februarie 1871. Fermă. Vezi Arendă. Fermă generală. În 1680, extinzînd o practică curentă, Colbert arendează unui grup de bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să ridice în bloc venitul din aceste impozite fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici, care au acceptat situația de vecini și lăturașii, adică țărani care nu acceptaseră situația de vecini și deci puteau pleca oricând în altă parte. În 1799 moșia Șipote a fost arendată, cu 1000 lei anual, fostului căpitan de darabani Theodor Theohari, iar apoi, din 1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un an de la secularizare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, ajungând sat boieresc, moment din care starea materială a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea numerică a țăranilor cu pământ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
întotdeauna obiectivele, pozițiile economice ale Marii Britanii în Imperiul otoman au fost considerabil întărite prin Tratatul din 16 august 1838 de la Balta Liman, prin care aceasta a obținut clauza națiunii celei mai favorizate. Conform acestor prevederi, negustorii englezi puteau acum să arendeze, să cumpere sau să exploateze produsele solului turcesc, brute sau finite, tarifele de import fixându-se la cuantumul de 3 până la 5%, iar cele de export de la 3 până la 12% ad valorem. Acest Tratat a fost completat de cel semnat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
primăvara aceasta, care a auzit că ar putea achiziționa un tractor cu ajutorul unor fonduri europene și se luptă de mai bine de un an. Un om care lucrează pământul, dar nu are decât 3,20 ha proprii și a mai arendat de la alții până la 22 ha. Mi-a fost recomandat, ar avea un proiect agricol ambițios, ar putea fi un interlocutor interesant. Ne Întâlnim la școală, vine dintr-un sat al comunei, o persoană discretă, dispus să-și prezinte aventura, fără
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eligibile prin FEADR ( Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), iar tractorul lui Costel s-ar Încadra perfect În această linie. Costel are neapărată nevoie de tractor nou și de un plug performant, și-ar largi „afacerea”, adică ar mai arenda pământ, dacă le-ar putea avea și pornește curajos Într-o aventură care, după un an, l-a adus la o totală „epuizare psihică” (sunt cuvintele lui, nu ale mele). Programele acestea pentru Întreprinzători individuali din sate acordă fonduri pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
producțiile din vecinătatea lor: dezvoltarea viilor, cultivarea plantelor industriale și tinctoriale*. Cu această ocazie, senioria, celula tradițională a producției agricole se reconstituie. În întreaga Europă suprafața rezervei senioriale, administrată direct de proprietar, tinde să se extindă în detrimentul suprafețelor de teren arendate țăranilor. În Anglia, unde începe acțiunea de "îngrădire" (împrejmuire de pămînturi în vederea constituirii marilor domenii pentru creșterea animalelor) și în Spania, unde se dezvoltă creșterea oilor, acest fenomen se manifestă în mod evident, în Europa centrală și orientală, marile domenii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vechilului Isprăvniciei din 9 mai 1831 arată cercetările efectuate și nesacrificarea de vite în afara cadrului legal de alte persoane, decât contractierul. Cercetările au demarat în urma țidulii elaborate de fostul ispravnic, spătarul Vasile Beldiman și a grupului de persoane doritoare să arendeze căsăpiile pentru intervalul 23 aprilie 1831-23 aprilie 1832,cu condiția vânzării cărnii la prețul de 25 parale oca. Contractul încheiat de serdarul Ioniță Hotiniul pentru intervalul 23 aprilie 1835-23 aprilie 1836, primit la 18 martie la Departamentul Trebilor din Lăuntru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Giurgești, ținutul Fălciu, arendată căminarului Manolachi Codrescu de la 23 aprilie 1845 până la 23 aprilie 1846 cu 61 -, 2174, 45 lei; moșiile Bunești și Brădicești, arendate lui Costachi și Dimitrie Miclescu (un venit de 14200 leiă; moșiile Crețești, Ichimești și Crăsnășeni, arendate vornicului Dimitrie Manu (venit de 14200 leiă; moșia târgului Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar, care se numesc și Cotu Morii, Ciorăști, Vrăbienii, Colcia, Frasinii, Tălăeștii și Toporul, ținut(ul) Orhei, Căcăcerii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar, care se numesc și Cotu Morii, Ciorăști, Vrăbienii, Colcia, Frasinii, Tălăeștii și Toporul, ținut(ul) Orhei, Căcăcerii și Dobrenii, ținut(ul) Cahul”, arendate de Zaharia Dimovici până la 23 aprilie 1848; părțile din moșia Oțeleni, arendate lui Pavăl Marta până la 17 decembrie 1846 (venit de 2500 leiă, părțile de moșie din Gura Șopârleni, Morești, „pe din sus de movila Răbâi împrejurul Râșeștilor”, arendate lui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cahul”, arendate de Zaharia Dimovici până la 23 aprilie 1848; părțile din moșia Oțeleni, arendate lui Pavăl Marta până la 17 decembrie 1846 (venit de 2500 leiă, părțile de moșie din Gura Șopârleni, Morești, „pe din sus de movila Răbâi împrejurul Râșeștilor”, arendate lui Costachi Cerchez pe cinci ani, începând cu 23 aprilie 1845 (venit de 3922, 90 lei); partea de moșie din Rânzești, ținutul Fălciu, arendată lui Atanasie Mihail (venit de 816, 60 lei); jumătate din moșia Vârâți, arendată vornicului Ilie Cogălniceanu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cuprinde trei încăperi din cărămidă, acoperite cu tablă, din care o încăpere este destinată cancelariei, una pentru abator, una pentru pregătirea mațelor (mățăriaă, iar patru încăperi din scândură, acoperite cu tablă. Instalațiile simple din abator aparțin primăriei comunale. Mățăria este arendată prin contractul de concesiune cu nr. 395 din 23 aprilie 1938, de către primarul Mircea Sfat, lui Gheorghe Sitov, „mățar” din Huși, pentru perioada 1 aprilie 1938 1 aprilie 1941, instalațiile aparțin chiriașului. Valoarea imobilului este apreciată la 290000 lei, iar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]