468 matches
-
hotărât era să se întoarcă: „Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi”(Luca 15, 18-19). Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT Trecerea de la gândirea concretă la gândirea abstractă se poate face mai ușor prin folosirea, în rezolvarea problemelor de matematică, a metodei figurative sau grafice
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
ținutul Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
frumusețea miresei, își abandonează treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită de mamă, închisă în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
oameni și de case. Calul îl încurajează astfel: "aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi". După ce părul eroului devine de aur în urma scaldei în baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
caută dezlegarea acestei enigme. "Un pepene se cam trecuse, al doilea era tocmai bun de mâncare, iar al treilea dase în copt". Descoperind semnificația celor trei pepeni, organizează nunțile primelor două fete, timp în care fata cea mică rămâne acasă. Argatul din grădină, Făt-Frumos, mai întâi primul costum, "câmpul cu florile", își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul "cerul cu stelele", procedând la fel. Fata împăratului este martora acestor întâmplări. În timpul derulării unei vânători
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întâmplări. În timpul derulării unei vânători, Făt-frumos îmbracă hainele "cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri" și repetă isprăvile anterioare; fata de împărat îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și mărite și fata cea mică, dar aceasta refuză să-și aleagă soț. Împăratul este sfătuit să construiască un foișor cu poartă "pe unde să treacă toți fiii de împărat și de boieri, și, pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiii de împărat și de boieri, și, pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână, și după acela s-o dea împăratul." Fata-l lovește cu mărul pe argat. Alte variante ale acestui basm sunt Făt-frumos cu părul de aur [Ispirescu] și Povestea lui "Nu știu" [Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încântați de norocul fetei. Legenda Cucul din fată. Dragostea [Niculiță-Voronca, I] are din nou ca mobil declanșator blestemul. "A fost o fată de împărat, și, de frumoasă ce era o țineau închisă; dar ea tot s-a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar naivul Mitea, după ce-l întâlnește pe Stepan, își dorește să trăiască cinstit și echilibrat. Banul semnifică, în acest context, nu doar filonul negativ al decăderii, corupției și crimei, ci și un factor ce reface stabilitatea fragilă a existenței. Vasili, argatul familiei Mihailovici (primii înșelați cu banii falși), devine un fel de haiduc ce jefuiește bogații și împarte bani săracilor, înzestrând fete sărmane și ajutându-și foștii stăpâni, aflați în pragul falimentului. Suprafața elaborată a lumii ficționale din nuvela Cuponul fals
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și foarte credincios, drept pentru care a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să ajute și calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să ajute și calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe care-și construiseră gospodării creștinii care purtau
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod a mers până acolo încât la cererea egumenului mănăstirii Dancu, prin zapisul din 27 apr. 1727 (7235), a scutit de dări și angherii un herghelegiu, un văcar și un argat ai mănăstirii.In anul următor, la 20 nov.1733 (7243), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, constatând că mănăstirea Dancu „fiind o mănăstire foarte slabă, fără moșii, fără vinituri; având numai 10 pogoane de vii la Odobești...m-am milostivit și i-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind măsuri neîntemeiate, care ar produce daune boierilor proprietari de moșii. Mai mult chiar, șeful Administrației militare acuza faptul că Vasile Balș ținea partea moșierilor, că era frecventat de boieri și de cler, cu care se consulta în problemele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alții stau și se uită, îți dai seama că ultimii sunt neputincioșii, cărora nu le vine nimic în cap să facă și ei, aceștia sunt viitorii prieteni ai sărăciei. Ca unii tineri să-și facă un viitor în viață intrau argat la o familie, vedeau de animale, le îngrijeau, tăiau lemne, aduceau o căldare cu apă, reparau un gard, o poartă, fetele spălau, făceau curățenie, măturau curtea, învățau să zugrăvească și tot ce este de muncă, pentru că, dacă vrei nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
A să le plătească Dumnezeu.. acolo, în Ceruri.. pentru faptele lor !”, se auzi bătrânul, ca de departe, scâncind, încredințat că nici o faptă nu rămâne fără răsplată... Dintre toți călăii, continuă bătrânul printre lacrimi, a lu’ Bojoagă, țâganu’, care o fost argat la voi și l-ați omenit.. o fost cel mai rău... acu-i mare comunist. Căpitanul Baltă tresări cu toată ființa lui, și, cu fălcile încleștate ca să nu urle.. tăcu și ascultă până la capăt supliciul... Dar, ce față înfricoșătoare avea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Baltă, dă-te prins !”, un glas gros sfâșie liniștea pădurii, o umbră furișându-se printre copaci. Baltă și Cârțu, amândoi deodată, tresăriră și se căutară din ochi prin întuneric... Îl recunoscură după glas... Era Baftaliu, un țigan din Drăgușeni, fost argat, ajuns subofițer de miliție. „ - Cârțule, ești liber dacă ni-l dai viu... Ori muriți amândoi..!”, continuă Baftaliu, și-i orbi cu lanternele. Ion Cârțu scăpă printre măsele o înjurătură cumplită, cutremurându-l pe Baltă,și, i se aruncă în față
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
parte imaginabilă a corpului, pe care apoi o împănează cu inele, poartă haine exagerat de bufante sau niște lucruri exagerat de înguste, care prin niturile și cuiele și ornamentațiile de sârmă ghimpată ce le conțin amintesc de costumele populare ale argaților de la țară [...]. Părinții acestora trăiesc în costumul de jogging, acea piesă vestimentară democratică care poate fi trasă peste orice tip de figură, peste una splendidă ca și peste una lamentabilă, ca un sac lipsit de formă. Nu aș dori să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]