1,120 matches
-
585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Este Arghezi un poet obscur? (Câteva note despre„Florile de mucigai” de ION IONESCU-BUCOVU Este Arghezi un poet obscur?- se întreba Șerban Cioculescu în „Introducere în poezia lui Tudor Arghezi” Climatul liricii argheziene rămâne îmbietor numai pentru un public restrâns. Spre deosebire de Eminescu care și-a pus sentimentele în poezie și a fost adulat încă de la începuturi, Arghezi pare să-și ascundă eul liric într-un con de penumbră, rămânând să fie descoperit de
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
chemări la luptă, declarații de război până când se va instaura o nouă Ordine socială și morală. Uneori, autorul descoperă și vocea cu adevărat poetică potrivită cu asemenea dezlănțuire apocaliptică și, cel mai frecvent, imensele elanuri distructive se apropie de discursul arghezian: „Nu mă tem de moarte, chiar de mă iubește/ Cu vorbe deșarte nu mă amagește.// Nu mă tem de Sfântul, căci mă știe bine,/ Când colind pământul, El stă lângă mine.// Nu mă tem de dracul, ca el sunt și
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
și un număr de poeme care preiau teme din registrul fabulelor clasice precum „Mielul blând și oaia bearcă”, „La hanul negustorilor de vise”, „Zăganul”, ș.a. In toate poemele caracteristice și chiar în cele cu subiecte fabulistice se simte o amprentă argheziană care ar putea veni din particularitatea identitară a oltenismului, diseminat dincolo de epoci istorice și de spațiu de afirmare. Poemul titular al volumului este, într-adevar, un inflexibil manifest social, de o duritate extremă, nemaîntâlnită în poezia noastră. Poetul, de altfel
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
ați vândut la Piata / Voi ce ne-ați trădat chiat țară / Nu v-ar apucă în viață / Nici cucul, nici primăvară”. În acest volum apar mai pregnant, desi s-au resimțit, uneori, și în cele anterioare, anumite acorduri și amprete argheziene. Pamfletul rămâne armă perfectă a poetului netemător nici de cei mai puternici oameni ai momentului. Poemele manifest revin în acest volum cu aceeași directitudine și mesaj explicit. Iată un text de mare virulenta: “Discursul despre libertate / O vorbă aruncată-n
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Studii de Știință și Cultură, expoziție de cărți și reviste, organizată de editura Universității „Vasile Goldiș”, prezentarea unor creații literare în lectura autorilor participanți, precum și o vizită la Muzeul memorial „Vasile Goldiș” și la Centrul de Cercetare Științifică a Literaturii Argheziene. În calitate de profesor onorific al Universității Districtului Columbia, Whashington D.C., și de redactor șef al revistei Cetatea Culturală, la acest eveniment cultural - științific și internațional, participă și dr. Dan BRUDAȘCU, manager (director general) al Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca. El
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352497_a_353826]
-
Artur Silveștri“ (găzduit cu generozitate de Sală Oglinzilor din Cercul Militar Cluj) și-a reluat activitatea, după o vacanță de trei luni. Dacă ar fi să definim activitățile desfășurate la această ședință printr-un vers, acesta cu siguranță ar fi arghezianul „Niciodată toamnă nu fi mai frumoasă“, fiindcă reuniunea a fost una de excepție, datorită invitaților aleși și a participanților. După frumoasele cuvinte de întâmpinare rostite de Antonia Bodea, presedintele cenaclului, Gavril Moisa, secretarul general al L.S., a preluat funcția de
CENACLUL ARTUR SILVESTRI ŞI-A ÎNCEPUT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352542_a_353871]
-
meleag de creație pentru copii și tineret, șef de Filială la Uniunea Scriitorilor din România (în altă paranteză spun că autorii fac parte din mai multe grupări scriitoricești din țară sau din alte țări, dar toți din cea galactic - eminesciană - argheziană - nichitiană < vă rog să numiți dumneavoastră și alți mari făuritori de limbaje literare în dulcea noastră scriere> a limbii române de azi. Adrian Botez, primul la contraatacul desantului de aici, după ce a stat și într-o temniță interioară, până ce a
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
notează Marin Mincu) tarele existenței. Dar tonul firesc, reținut, uneori persiflant vine de undeva, din străfundurile ființei rănite, este doar masca de după oblonul bine ferecat; camuflajul ascunde, ca “într-o capsulă de mac”, suferința, sentimentul singurătății, nevoia de celălalt, dorința - argheziană, s-a spus - de a cunoaște (“doamne umbrosule cum aș mai vrea să trag pielea/ de pe trupul drogat al transcendenței/ să privesc prin ea ca prin sticlă cu ochii cu degetele cu limba/ să te văd cum vei putea suporta
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
adevărat nu l-a descoperit,până în prezent,nimeni.Dând la o parte un văl,crezând că am descoperit adevărul observăm că peste un timp există un alt văl.Și așa,la nesfârșit... Sapă,sapă până vei da de apă,expresia argheziană confirmă faptul că dând de izvor și săpând mai departe vom da de alt izvor și așa până la sâmburele de foc al adevărului.dar calea este lungă.Cât de lungă? Până dăm de zeița Mâat,zeița Legii fizice și morale
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-10 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346569_a_347898]
-
Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică specială a anotimpurilor/ vârstelor vieții din psalmii fierbinți dedicați divinității - amintind de lirica lui Traian Dorz, toate acestea conferă lui NĂZĂREL
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
și Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. IStructura Festivalului ,așa cum au comunicat organizatorii: Concurs național de poezie și arghezologie - Secțiuni: Opera Prima (debut în volum); Volum în manuscris; Grupaj poezie; Arghezologie (exegeze opera argheziana) Acordarea Premiilor pentru Opera Omnia - Premiul “Tudor Arghezi” Opera Omnia pentru scriitori români: Adrian Popescu (poezie) - premiu acordat de U.S.R.; - Premii Opera Omnia pentru scriitori străini: Eric Santer (Franța), Stephen Watts (Anglia) - premii oferite de Consiliul Județean Gorj prin Centrul
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
Bengt Berg, Suedia,Lidija Dimkovska, Macedonia / Slovenia - Premiul “Opera Omnia” atribuit unor scriitori români de prestigiu:Ion Pop (critică literară), Aurel Pântea (poezie) - Premiul “Opera Prima” (debut în volum):Laurențiu Belizan, Buzău / volumul “Pareidolia”, Humanitas, 2011 Premiul pentru promovarea operei argheziene: Mircea M. Pop, Germania,Adam Puslojic, Șerbia,Gelu Costea, România Premiul pentru volum în manuscris: Radu Nițescu, București Premiul pentru argheziologie: Ela Iakab, Lugoj, volumul “Deșertăciune și asceza” Juriul național: copreședinți: Ana Blandiana, Dan Cristea membri: Paul Aretzu, Mircea Bârsilă
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
mișcărilor mecanice. “Inimă, bijuterie-ntr-un cufăr / O, de-ai ști surioară cât sufăr!” (Emil Botta). Tristețile amiezilor de sărbătoare când nu ți-e dor de nimeni și nimeni nu-ți bate în ușă ... Tristeți duminicale, minulesciene, bacoviene, labișiene, eminesciene, argheziene. “Gol de duminică” spune autoarea, “o culme a singurătății”. Oare toți poeții au fost nefericiți în zilele de sărbătoare? “Dintr-o rană mai cumplită iese versul mai sublim” - spunea poetul Jose Marti. Temă predilectă marilor poeți - singurătatea e sinonimă cu
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
sale intră elementul care se opune și-l neagă: cenușa, urma materială și amară a supremelor ei combustiuni" (T. Vianu, Lucian Blaga, poetul, în "Gândirea", XIII, BXII, 1934). În "Cântecul așteptării" ("Alte poezii"), poezie ce poate fi comparată cu "Melancolia" argheziană din "Cuvinte potrivite", este transmisă senzația de deprimare, de dor existențial, a iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
sale intră elementul care se opune și-l neagă: cenușa, urma materială și amară a supremelor ei combustiuni"(T. Vianu, Lucian Blaga, poetul, în "Gândirea", XIII, BXII, 1934). În "Cântecul așteptării"("Alte poezii"), poezie ce poate fi comparată cu "Melancolia"argheziană din "Cuvinte potrivite", este transmisă senzația de deprimare, de dor existențial, a iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
premiază două eseuri semnate de doi tineri cu un viitor aparte: „Nu” de Eugen Ionescu și „Mathesis sau bucuriile simple” semnat de Constantin Noica, la care adaug trilogia „Frații Jderi” a lui Sadoveanu (deschisă în 1935), ediția definitivă a poemelor argheziene (1936) sau primul volum al Operelor eminesciene (ediția Perpessicius, 1939). Nici celelalte arte nu au fost neglijate. În 1932, are loc prima Expoziție Filatelică Internațională în România EFIRO, Carol al II-lea fiind îndrăgostit și de regina pasiunilor - Filatelia! De
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
ajuns la vârsta când îngână o „melodie dulce-amară”, cu speranța că va mai avea parte de multe anotimpuri, bucurându-se în tot acest timp de frumusețile și minunățiile pe care viața i le oferă cu dărnicie, făcând-o să exclame arghezian: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă!” (Așteptând). Desigur că tematica poemelor Domniței Flori Neaga este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada, cu trecătorii grăbiți, îngrijorați de ziua de mâine, fiind una dintre temele
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
ajuns la vârsta când îngână o „melodie dulce-amară”, cu speranța că va mai avea parte de multe anotimpuri, bucurându-se în tot acest timp de frumusețile și minunățiile pe care viața i le oferă cu dărnicie, făcând-o să exclame arghezian: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă!” (Așteptând). Desigur că tematica creațiilor Domniței Flori Neaga este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada cu trecătorii grăbiți îngrijorați de ziua de mâine fiind una dintre temele
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
la Nichita Stănescu drept «tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitor» (ibid). Din această perspectivă amendează „poezia primitivă“, într-o „limbă (poetică) de tip fonetic“, aliterativă («Prin vulturi vântul viu vuia»), ori poezia morfologică a luciului de tip arghezian («Logodnică de-a pururi, soție niciodată»), poezia sintactică de tip arghezian («Trei sau patru-n mal pescari») și barbian («Ion Barbu este desăvârșit în această structură») etc.; «poezia metalingvistică are ca sursă inspirația, suflată la ureche poetului, rând pe rând
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
din viitor» (ibid). Din această perspectivă amendează „poezia primitivă“, într-o „limbă (poetică) de tip fonetic“, aliterativă («Prin vulturi vântul viu vuia»), ori poezia morfologică a luciului de tip arghezian («Logodnică de-a pururi, soție niciodată»), poezia sintactică de tip arghezian («Trei sau patru-n mal pescari») și barbian («Ion Barbu este desăvârșit în această structură») etc.; «poezia metalingvistică are ca sursă inspirația, suflată la ureche poetului, rând pe rând, de către Dionysos: Nu credeam să-nvăț a muri vreodată, sau Eu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
se cerea de orientarea tradiționalistă condusă de Iorga, fusese repudiat de acesta, acum însă, în deceniul al doilea al noului secol, când criteriile estetice erau altele, orientate spre sporirea sensibilității cititorului, spre noi forme de exprimare, rolul și estetica operei argheziene erau bine venite. Arghezi a devenit promotor al simbolismului, după perioadă posteminesciană și semănătoristă. Acest deceniu este unul de deplină afirmare pentru Arghezi. În presă a impus ca formulă, tableta prin publicația „Bilete de papagal” care a cunoscut patru serii
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
definitive începând cu opera lui Arghezi. N. Iorga a denunțat apariția acestei opere în ședința Academiei Române din 30 Mai 1936, caracterizând opera lui Arghezi ca: „cea mai vulgară pornografie”. Ulterior în Teatrul „Ligii Culturale”, Iorga a continuat atacul asupra operei argheziene cu conferința „Boala literaturii noi”, unde s-au făcut și reproșuri asupra omului Arghezi cu epitete precum dușman, pușcăriaș, ticălos. În sprijinul lui Arghezi intervine Lovinescu care apără latura artistică a operei și îi acuză pe profanatorii acestuia de „infirmitate
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
șansă, precum Kesarion Breb, al lui Sadoveanu: după Cer - Pământul, Mlaștina Augusteonului, poate... ...VISUL, mai curând: da, o rescriere, în cheie personală, a viziunii romantice - este o solidă speranță de „pipăire (penibilă, dar teribil de UMANĂ !) a Dumnezeului”, în manieră argheziană! ... Nu ne lasă inima să părăsim aceste poeme „cu cheile sferelor” într-însele, înainte de a sublinia o posibilă afinitate templieră, a Inițiatului N. N. Negulescu: „(...) cormoranul țâșnește /prin etherul privirilor/chemat la Învierea/LITEREI CHINONULUI” (cf. Poemul luminos, p. 68). În ciuda
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
politică de ministru, declarația, pe propria răspundere, că „n-am copiat, n-am plagiat în teza de doctorat, în vreo lucrare științifică, nici eu, nici vreun doctorand pe care l-am îndrumat”, șamd..., când, posibil, în sineși, să considere, conform arghezienei fabule, că „vorba asta scurtă, e ca mângâierea porcului pe burtă.” Cererile de mai sus, percepute ca un nou abuz de putere, de intenție de intimidare și umilire, de derapaj de la atribuțiile prezidențiale, au inflamat iarăși alianța majoritară la guvernare
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]