1,444 matches
-
și modifică orizontul de așteptare al lectorului. Fontanier (1977) numește mai multe tipuri de descriere: topografice, cronografice, prosografice (descriere de corpuri), portretistice, etopoice (descrie vicii, calități) etc. Folosită în reportaj, anchetă, feature etc., descrierea poate să aibă o puternică funcție argumentativă, asigurând indirect eficacitatea comunicării. 3) Explicația Este acel discurs care face ca cineva să înțeleagă ceva. Implică distanțarea și calitatea de martor. De regulă, ea se realizează prin două demersuri: - analitic (degajă principii); - sintetic (pune în relație, detașează singularul). Acest
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul, contestarea. Are mai multe trăsături de bază: dezacordul; falsificarea conținutului; natura argumentativă (sofismele); descalificarea țintei (sancțiunea, până la anulare). 3.1.1. Discursul descriptiv și legea alternanței Viața este făcută din detalii, iar descrierea, la fel. Ceea ce ordonează aceste detalii este ideea și observația-cheie (o senzație, un miros, o nuanță de culoare etc
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că orice paragraf se constituie în jurul unui enunț-cheie. Trecerea de la o idee la alta, de la un aspect la altul, ridică o mare problemă: elementul de legătură. În genurile de comentariu, acest lucru este ușor de realizat. Ne gândim la virtuțile argumentative ale corelativelor: pe de altă parte, ar mai fi de adăugat, nu e mai puțin adevărat, greșesc cei care, într-adevăr etc. În reportaj sau anchetă, lucrurile se complică. În primul rând, acest gen de corelative sunt (cu mici excepții
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dreptate, David Randall (1998, pp. 180-182) insistă asupra acestui procedeu, fără de care orice text ar fi monoton și lipsit de flexibilitate. Orice articol de mari dimensiuni se construiește, de fapt, din câteva mari respirații (secvențe) fie ele descriptive, narative sau argumentative. În succesiunea lor, aceste secvențe impun textului o anume sonoritate. E ca o piesa muzicală vag melodică, contrapunctată de alternanță (lung/scurt) și de unele ruperi de ritm. Secvența este echivalentul paragrafului, fără a se confunda cu el. Ea înglobează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aceste capitole vor fi compuse din secvențe mai mici - paragrafe de dimensiuni diferite. Între timp, dar, totuși, chiar dacă etc. pot fi elemente de legătură, însă ar fi indicat să le evitați. Motivele sunt diverse: devin monotone, fac parte din recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de comentariu, de teren și de birou), regula de aur a presei angloamericane (nu amestecați niciodată genurile) rămâne, până la urmă, un frumos deziderat. Să o spunem răspicat: în afară de știre, în presă nu avem genuri pure. Avem doar procedee stilistice și argumentative care migrează curajos și novator de la un gen la altul. Dacă Benedetto Croce refuza împărțirea literaturii în genuri (susținând că nu există decât poezia și restul), finalmente, și teoria presei trebuie să accepte că, în jurnalism, doar știrea (informația) este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Babek! - Spuneți-mi simplu, Aeneus! am înșirat eu împăciuitor un rest de rânjet. - Fie!... Aparatul era ilegal, prin urmare, folosirea lui ILEGALĂ! Din cauza sinesteziei inextricabile care a acompaniat transpunerea în... Eram prea confuz ca să mă cert sau să fac asociații argumentative... Îmi verificaseră contul, facturile și mă acuzau și de fraudă, și de încasarea nejustificată! a unor sporuri de periculozitate. După ce au plecat, m-am uitat în oglindă și am spart-o. Îmi rămăsese o față vișiniu-buhăită, de constipat, și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
informații nedorite... Inspectorul Flint rămase în pană de metafore. — Superb, inspectore, superb! Nici eu însumi n-aș fi putut s-o spun mai bine. Un hăcuitor al logicii, dar, vai!, nu și al propriei mele soții. Dacă urmăm aceeași linie argumentativă, Eva a rămas așa cum era, neschimbată, în ciuda gândurilor și meditațiilor ei frumoase. Etericul îi rămâne străin. Nirvana scapă înțelegerii ei. Frumusețea și adevărul i se strecoară printre degete. Ea umblă în căutarea adevărului cu un plici de muște și toarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
a spiritului în propria individualitate, suferindul își asumă transcendența ca unică zonă primordială spre care se poate elibera de imanentul ce-l apasă întru durerea corporală. Desigur, el nu își poate dovedi sieși existența sau non-existența transcendenței într-un mod argumentativ dar tocmai acest demers este suspendat aici logica fiind profund neglijată în mijlocul suferințelor indiferent de sursa și ordinul naturii lor. Transcendența reprezintă pentru cel pătruns de suferința corporală lumina ce-o între-zărește deasupra spasmelor sale care-l zguduie devastator. În
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dinamismul intern care predomină în interacțiunile societale este cu siguranță cheia cea potrivită pentru a aprecia uimitoarea schimbare a moravurilor care se operează în societățile contemporane. Dar, ca în toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
timp de omul religios, filosof sau de omul pur și simplu este și aici amintită cu o notă elegiac-resemnată: Grandorile mărșăluiesc prin pâine / cum sufletul într-un nărav de câine. Textele poetice ale lui Valentin Predescu au, de obicei, construcție argumentativă: ipoteza lansează un gând, apoi cea mai mare parte a poeziei constituie argumentarea, pentru ca, în concluzie, să se reia și să se accentueze teza. În această cheie poate fi citit și volumul în ansamblu, ca o demonstrație a necesității visului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
un plus de argumente, dezvăluind premisele teoretice și practice ale celor mai tari dintre afirmațiile făcute de Michel Henry în comentariul la scrierile Sfântului Ioan Evanghelistul. În cazul „filozofiei trupului” din Întruparea avem de-a face cu o altă strategie argumentativă decât cea expusă în Eu sunt Adevărul. Împărțită în trei mari capitole și, respectiv, în patruzeci și opt de paragrafe, ultimul volum al lui Michel Henry acordă dialogului cu istoria filozofiei cea mai mare pondere, în timp ce analiza monumentelor de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
motiv de acțiune este de a încerca și de a găsi regula care conduce la acea acțiune"48. În consecință, concepția lor despre lumea socială este bazată pe consens în cadrul comunității științifice; pentru a ajunge la adevăr, ei folosesc proceduri argumentative, analize narative și raționări practice. Metodele cantitative sunt folosite pentru diverse abordări critice, pentru cercetări despre un anumit concept, cum ar fi cel de "comunități epistemice" (Adler și Haas, 1992). Totodată, sunt utilizate metodele formale, cum ar fi modelul bazat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
vor mai fi izolați, selecționați. În acest caz este drept ca trebuințele individuale și problemele descrise anterior să ia într-un timp cât mai scurt locul noțiunii stigmatizate, fără a simplifica prin aceasta acțiunile pedagogice, dar mai ales substratul teoretic, argumentativ. Tot astfel nu va mai fi creată o a doua categorie de oameni inferiori. Cei fără handicap trec drept normali, iar instituțiile lor ca fiind orientate regulamentar, rectiliniu, în timp ce, prin simetrie, cei cu nevoi speciale, ca anormali, punânduli-se la dispoziție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Bandello, cât și cu varianta versificată a lui La Fontaine, Belphégor, prozatorul român a dat naștere la o narațiune, artistic, absolut originală, înscrisă între coordonatele unui stil și ale unei viziuni epice în toate privințele inconfundabile. Atât pentru rigoarea lor argumentativă, cât și pentru pregnanța lor expresivă, formulările lui Perpessicius merită să fie amintite: Când ai părăsit însă cele două texte de mici proporții (în Machiavelli abia zece pagini, în La Fontaine cel mult o sută de versuri) și ai dat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative, a puterii de persuasiune prin cuvânt, semn al unei educații alese. Se pleacă, cum este și firesc, de la o ipoteză, căci tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea să ducă un trai cinstit și bun e nevoit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778 Discursul argumentativ al Prudenței se apropie, ca ton, de operele Cristinei de Pizan, apărătoare a principiului feminin.779 Personajul feminin vine să arate că femeia poate fi partener egal al bărbatului, un sprijin real pentru acesta și, prin purtarea ei, se face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative, a puterii de persuasiune prin cuvânt, semn al unei educații alese. Se pleacă, cum este și firesc, de la o ipoteză, căci tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea să ducă un trai cinstit și bun e nevoit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778 Discursul argumentativ al Prudenței se apropie, ca ton, de operele Cristinei de Pizan, apărătoare a principiului feminin.779 Personajul feminin vine să arate că femeia poate fi partener egal al bărbatului, un sprijin real pentru acesta și, prin purtarea ei, se face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iz social, la conflictele între proprii locuitori. Pentru intervalul cuprins între războiul de independență și Primul Război Mondial, răscoala din 1907 devenea faptul istoric cel mai însemnat. În timp, manualul a fost redactat tot mai "științific"305, îmbogățindu-și arsenalul argumentativ, doar pentru a susține aceleași idei. Și galeria eroilor acceptați a suferit unele corecții. Într-o nouă formulă, din 1954, atrăgeau de la început atenția portretele lui Gh. Gheorghiu Dej, căruia i se atribuia acum o biografie revoluționară exemplară, pornind din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Practic, regimul comunist a fost repovestit aici cu propriile sale cuvinte, într-un registru cvasi-propagandistic, cu explicații puține, care nu apar decât atunci când autorul este confruntat cu noul limbaj, nefamiliar, postcomunist. Vechi sau noi, cuvintele-cheie nu au totuși nici un suport argumentativ, ele trebuind pur și simplu invocate, nu neapărat înțelese; căci ele nu descriu, ci sunt lumea la care fac referire. "Democrația", de exemplu, nu este prezentată aici ca un sistem politic funcțional, ci mai curând ca reper care precede și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial, ca o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]