350 matches
-
întărit în fond, cu statut de rege Theodor Branas-singurul mare aristocrat grec care și-a păstrat influența sub dominația latină. În Asia Mică, fără a socoti micile domenii, s-au format patru state grecești independente: Rhodosul era cârmuit de fostul arhonte al Cretei, Leon Gabalas, Philadelphia, împreună cu orașele din jur- de Theodor Mangaphas, iar cele mai importante state au devenit Imperiul de Trapezunt și Imperiul de Niceea. Evenimentele de la Niceea, din anii1204-1206, sunt puțin cunoscute. Theodor Laskaris, care s-a apucat
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
Maraton. Este cunoscut și sub numele " cel Tânăr", fiind nepotul lui Miltiades cel Bătrân; tatăl celui din urmă, Cypselos, fiind cel care întemeiase colonia ateniană Chersonesul tracic pe timpul lui Pisistrate. După ce în anul 524 î.Hr. a ajuns la demnitatea de Arhonte al Atenei, mai târziu (în 518 î.Hr.) a fost însărcinat cu administrarea coloniei Chersones, de către tiranul Atenei Hippias, fiul lui Pisistrate. În această calitate, a trebuit să se supună dominației Imperiului Persan și să-l însoțească pe Darius I în timpul
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
În Thomas Heywood - "Hierarchy of the Blessed Angels", Ariel este numit atât ca un prinț care stăpânește apele cât și „"Marele Domn al Pământului"”. În unele scrieri oculte, Ariel este menționat cu alte titluri elementare, cum ar fi „al treilea arhonte al vanturilor”, „spiritul aerului”, „îngerul apelor de pe Pământ”. În misticism, mai ales cel modern, Ariel este, de obicei invocat ca un înger care domnește asupra pământului, forță creatoare, Nordul, spirit elementar și fiară. Ariel este cunoscut ca un înger al
Arhanghelul Ariel () [Corola-website/Science/321030_a_322359]
-
Torționarilor, cum mai e cunoscut), descriind viața în Thrax și fuga de acolo. Cartea nu reia acțiunea exact de unde a lăsat-o precedenta, ci ni-l prezintă pe Severian aflat deja în Thrax și exercitându-și meseria, ca Lictor al Arhontelui din Thrax. Relația lui cu Dorcas se răcește și, după ce Severian scapă miraculos de atacul unei ființe care arde tot ce întâlnește, femeia decide să plece din oraș. La fel ca în precedentele cărți, Severian ajunge să compătimească una dintre
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
arde tot ce întâlnește, femeia decide să plece din oraș. La fel ca în precedentele cărți, Severian ajunge să compătimească una dintre persoanele pe care trebuie să le execute, eliberând-o. Drept urmare, fuge din oraș, pentru a scăpa de pedeapsa Arhontelui. În călătoria sa, ajunge la o familie terorizată de un alzabo (animal de origine extraterestră care împrumută personalitatea prăzii pe care o devorează). Aici o găsește și pe Agia (pe al cărei frate l-a executat în prima carte), de
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
făcut ghildei. Deși Severian se așteaptă să fie torturat și executat, capul ghildei îl iartă și îl trimite în Thrax, un oraș îndepărtat care are nevoie de un călău. Maestrul Palaemon îi dă lui Severian o scrisoare de recomandare către Arhontele orașului și o magnifică sabie de execuții, Terminus Est. Părăsind sediul ghildei, tânărul călătorește prin orașul decăzut Nessus. Ajuns la un han, îl silește pe hangiu să îl primească în ciuda faptului că localul e plin, fiind nevoit să împartă camera
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
borne de piatră-horoi-pe ogoarele acestora. Că urmare, tot mai mulți oameni au ajuns sclavi pentru datorii și ajung să fie vânduți dincolo de hotarele Africii. Pe partea politică, luptele dintre familiile aristocratice au divizat orașul. Orașul Atena era condusă de nouă arhonți . Acești arhonți au fost aleși pentru un mandat de un an de către un consiliu de foști archeonii numit Areopag. Areopagizii erau formați numai din membrii aristocrației. Acești aristocrați s-au folosit de poziția și puterea lor de a beneficia doar
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
piatră-horoi-pe ogoarele acestora. Că urmare, tot mai mulți oameni au ajuns sclavi pentru datorii și ajung să fie vânduți dincolo de hotarele Africii. Pe partea politică, luptele dintre familiile aristocratice au divizat orașul. Orașul Atena era condusă de nouă arhonți . Acești arhonți au fost aleși pentru un mandat de un an de către un consiliu de foști archeonii numit Areopag. Areopagizii erau formați numai din membrii aristocrației. Acești aristocrați s-au folosit de poziția și puterea lor de a beneficia doar propria familie
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de revoltă acută, în care demosul revendică laolaltă restaurarea statutului social și al celui cetățenesc al micilor proprietari aserviți sau primejduiți de aservire. Soluția acceptată de ambele părți în conflict a fost alegerea lui Solon în 594 î.en. , ca arhonte cu mandat excepțional de arbitru. Solon era un aristocrat dintr-o veche familie a eutrapizilor, cunoscut că poet și înțelept-"sophos". Acesta își propunea restaurarea concordiei civice prin medierea conflictului-"mesotes". Solon a acționat decisiv. Pentru a rezolva problemele economice
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
cavaleria, zeugitii-infanteria, iar thetii serveau că trupe auxiliare sau vâslași; și drepturile politice-toate clasele puteau participa la adunarea poporului și să voteze, dar numai indivizii din primele trei pot fi alese, și numai primele două pot exercită funcții majore de arhonte sau preot. Această distribuție censitara este întregită de o reglementare precisă a drepturilor adunării poporului-demos/ecclesia, în așa măsură încât izvoarele ulterioare îi atribuie acestuia. Periodicitatea și competență suverană a adunării sunt clar statuate, această dobândind și capacitatea de a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
său, Hippias , a impus un regim de teroare . Pentru o jumătate de veac, la Atena, se va instaura tirania. La Atena, tirania se instaurează după reformele lui Solon, având loc numeroase incidente: în 582, când Damasias rămâne în funcția de arhonte timp de 2 ani și câteva luni, a izbucnit un conflict dintre vechi facțiuni rivale-pediakoi-câmpenii, mari familii din jurul sanctuarului de la Eleusis, independente de Atena și, paraloi-cei de pe coasta, care reprezenta facțiunea aristocratică a Alcmeonizilor, ale căror proprietăți se aflau în preajma
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
au fost pacifice, după o vreme, Alcmeonizii, care au fost exilați, se întorc în Atica, și în vremea lui Hippias, vechile feude par uitate, de vreme ce o inscripție atestă că în 525 i.en., unul dintre fii lui Megacles, Clistene, era arhonte eponim al cetății. Relațiile erau amicale cu familia Phiiazilor, care-l susținea în expansiunea spre sudul Traciei, unde Miltiades cel Bătrân fondează cetatea Chersonesului Tracic. Această întemeiere, că și instalarea atenienilor la Sigeion, contribuie la soluționarea a o parte din
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
nobilului spartan Isagoras, râvnea la o glorie războinică. În 510 i.en., o expedtie spartană în funte cu Cleomenes și exilații atenieni pornesc împotriva lui Hippias și îl alungă, tiranul se refugiază la curtea regelui persan, iar Isagoras este ales arhonte. Victoria lui Isagoras l-a dezamăgit pe Clistene, care speră să beneficieze înaintea altora de alungarea tiranilor. Îl învinge pe Isagoras cu armele popularității, al cărui proiect de reforma câștigă, setea de glorie a Alcmeonidului întâlnind o aspirație comună a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
mai important colegiu de înalți funcționari publici era în secolul V i.en. , colegiul celor 10 strategi. La origine era vorba de comandanții militari ai celor 4 triburi, ulterior ale celor 10 triburi, care secondează după 490 i.en., pe arhontele polemarh, care comandă armata cetății. După 486 i.en., arhonții încep să fie trași la sorți, autoritatea tuturor, inclusiv a polemarhului se prăbușește, și strategii, care au continuat să fie aleși prin vot individual, devin colegiul cel mai autoritar. Rolul
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
V i.en. , colegiul celor 10 strategi. La origine era vorba de comandanții militari ai celor 4 triburi, ulterior ale celor 10 triburi, care secondează după 490 i.en., pe arhontele polemarh, care comandă armata cetății. După 486 i.en., arhonții încep să fie trași la sorți, autoritatea tuturor, inclusiv a polemarhului se prăbușește, și strategii, care au continuat să fie aleși prin vot individual, devin colegiul cel mai autoritar. Rolul lor în comandă flotei de război, afirmat imediat după constituirea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Alături de ei, cei 10 trezorieri ai fondurilor ligii, hellenotamiai, devin și ei personaje importante, în vreme ce colegiul arhonților-cei 9 tradiționali, de la 507 i.en., adăugându-se un secretar, pentru că toate cele 10 triburi să fie reprezentate anual, că și sfatul foștilor arhonți, Areiopagul, scad că însemnătate, așa încât încă de la jumătatea secolului se întâlneau printre arhonți și personaje cu cens modest-zeugitai. Agora era piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
importante, în vreme ce colegiul arhonților-cei 9 tradiționali, de la 507 i.en., adăugându-se un secretar, pentru că toate cele 10 triburi să fie reprezentate anual, că și sfatul foștilor arhonți, Areiopagul, scad că însemnătate, așa încât încă de la jumătatea secolului se întâlneau printre arhonți și personaje cu cens modest-zeugitai. Agora era piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
răsculate, și în 494 î.Hr. Miletul este ras de pe față pământului, iar locuitorii rămas sunt deportați la Babilon. Perspectiva unei expediții punitive în Grecia insulară și metropolitană devine amenințătoare și, la Atena, Temistocle, fiul lui Neocles, din famili Lycomidai, devenit arhonte în 493 î.Hr., începe fortificarea comună a cetății și a portului, în vreme ce Aclmeonizii, urmașii lui Clistene, caută să se înțeleagă cu perșii. În 490 î.Hr., o flota comandată de Datis și Artpafernes pornește într-o expediție de pedepsire, cucerind rând
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de comedie. Cetatea împărțea celor mai avuți dintre cetățeni obligația de a construi corăbii și a organiza pe propria cheltuiala, prin liturgia numită choregie, toate festivalurile de teatru și spectacolele publice elaborate care implicau utilizarea unui cor. Organizate sub supravegherea arhontelui eponim, aceste festivaluri însoțeau celebrările cultului dionisiac, primăvară și toamna, la Dionisiile rurale, la Leneine și primăvară, la Marile Dionisii. Spectacolele se organizau că o competiție, poeții compuneau cicluri de piese tragice-trilogii încheiate cu o drama satirică sau comedii, și
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
le alocă câte un cor-asigurându-le reprezentarea pe cheltuiala proprie câte unui choreg. În timpul festivalurilor dionisiace, fiecare zi de spectacole, din zori până la apus, era consacrată reprezentării publice câte o trilogie tragică și comediile selectate, iar la sfârșit juriul prezidat de arhonte decidea asupra ordinii celor trei poeți: primul era câștigătorul, premiat și răsplătit cu o cununa de iederă, iar cel de pe locul 3 era înfrânt. Erau încununați și choregii, precum și corurile care interpretaseră dithyrambii, spectacole corale în cinstea zeilor. A două
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
mare număr de comisii tot mai profesionalizate limitând caracterul direct al democrației, dar impuneau și un mai mare respect legilor și apropia Atena de noțiunea de stat de drept. Profesionalizarea unor colegii de înalți funcționari publici-strategii în domeniul finanțelor publice, arhonții thesmoteti în legislație-era compensată printr-o participare masivă a cetățenilor la ecclesia, întrunită acum de patru ori pe lna într-un spațiu reamenajat pentru a cuprinde 17 000 de participanți. Îndemnizarea participării la spectacolele de teatru sau chiar la adunare-theorikon
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
un alt "megas logariastēs" () supraveghea "departamentele religioase" (, "euagē sekreta"), adică domeniile imperiale și bisericești. Pe la mijlocul secolului al XII-lea, "logothetēs tōn sekretōn" a devenit "megas logothetēs", o dregătorie ce a existat până la căderea Imperiului Bizantin în 1453. În prezent, conducătorul arhonților din cadrul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului poartă titlul de Mare Logofăt. După ce a primit de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) titlul de despot și coroană crăiască, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a stabilit dregătoriile din Principatul Moldovei, după
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
pasul decisiv și să întemeieze propria lor colonie, Crenides, pe locul viitorului oraș Filippi (360-359 î.Hr.). Conducătorul coloniștilor din Thasos și organizatorul noii cetăți a fost generalul, oratorul și omul politic atenian Kallistratos. Acesta a deținut funcțiile de strateg și arhonte eponim al Atenei în perioada conflictului cu Teba, dar a fost acuzat de trădare și condamnat la moarte în patria sa (361 î.Hr.). Ca urmare, el s-a refugiat, mai întâi, la curtea regelui macedonean Perdiccas al III-lea, care
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
debut și a ocupat locul al treilea în 2011 la premiul John W. Campbell Memorial. Acțiunea romanului se petrece într-un sistem solar postuman. Jean le Flambeur este un hoț legendar închis într-o închisoare virtuală din Sobornostul creat de Arhonți - ei înșiși creații ale Inginerilor Sufletelor. El este eliberat din închisoare de Mieli, o războinică din norul Oort, care îl duce cu nava ei, "Perhonen", printre asteroizii din jurul planetei Neptun. Acolo, el află că libertatea sa are un preț: trebuie
Hoțul cuantic () [Corola-website/Science/335565_a_336894]
-
valoare istorică. Întrucât evenimentele din povestire au loc rapid, data incidentului este, probabil, în același an, ca prima dintre "fasti". Dionisie din Halicarnas, o sursă majoră, stabilește acest an „la începutul celei de a șaizeci și opta Olimpiadă ... Isagoras fiind arhonte anual la Atena”;, adică 508/507 Î Hr.. Lucretia, prin urmare, a murit în 508 î.Hr. Alte surse istorice tind să susțină această dată, dar anul este discutabil într-un interval de aproximativ cinci ani. Lucius Tarquinius Superbus, ultimul rege
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]