740 matches
-
salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă" (cf. lat. bufo,-onis s.m. "broască"); ciconii- "barză, bâtlan" (cf. lat. ciconia,-ae s.f. "cocostârc"); cunicul- "iepure" (cf. lat. cuniculus,-i s.m. "iepure"); echin(o)-/echini "arici, cu ghimpi" (cf. gr. έχίνος, -ου s.m. "arici"); falconi- "șoim, acvilă" (cf. lat. falco, falconis s.m. "vultur"); lacerti- "șopârlă" (cf. lat. lacerta, -ae s.f. "șopârlă"). lic(o)- "lup" (cf. gr. λύκος, -ου s.m./ s.f. "lup, lupoaică"); melit(o)- "albină" (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
medicină, industrie, tehnică; • gr. καρπός, -ου (s.m.) ,,fruct, produs, sămânță". Este utilizat interdiscipliar prin transfer metaforic, în medicină, botanică. Tot prin transfer metaforic sunt utilizate în medicină și botanică, metaforele terminologice: gr. δρόσος, -ου (s.f.) ,,rouă", gr. έχίνος, -ου (s.m.) "arici, cu ghimpi" etc. VII.3. Criteriul contextual de cercetare a metaforei/ termenilor interdisciplinari Angela Bidu-Vrănceanu propune trei criterii de cercetare a limbajului științific interdisciplinar: criteriul cantitativ, criteriul semantic (paradigmatic), criteriul contextual (sintagmatic). În cercetarea caracterului interdisciplinar al terminologiei medicale ne
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rouă" (cf. gr. δρόσος, - ου s.f. "rouă"): ro. drosophila (cf. fr./ en. Drosophila). E ebulio- "fierbere" (cf. lat. ebullio, -ire vb. "a da pe afară, a clocoti, a fierbe"): med. ro. ebulism (cf.fr. ébulisme s.m.; en. ebulism); echin(o)-/ echini - "arici, cu ghimpi" (cf. gr. έέϊνος, -ου s.m. "arici"): echinocit, s.n. (cf. fr. échinocyte; en. crenated erythrocyte); eco- "sunet" (cf. gr. ήχος, -ου s.m. "zgomot, sunet"); eco- "ecou" (cf. gr. ήχώο, -ΰς s.f. "zgomot, lamentație, ecou": med. ro. ecotomografie (cf. fr.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
profesor de științe agricole la Universitatea din Viena, redescoperă ereditatea mendeliană, devenind unul din grupul de mendelieni, alături de Correns și de Vries. 73 Oscar Hertwig (1849-1922), zoolog german devenit profesor de anatomie comparată la Universitatea din Berlin, descoperă fertilizarea la aricii de mare și rolul jucat de nucleul celulei și de cromozom în timpul miozei. Este primul care descrie penetrarea spermatozoidului în ovul. Nu este de acord cu teoria lui Darwin despre selecție, pe care o consideră "teoria șansei". Își expune ideile
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dciționarul Femei din Moldova (2000). SCRIERI: Puiul îndrăzneț, Chișinău, 1980; Țara cu luceferi, Chișinău, 1986; Arta memoriei, Chișinău, 1987; Doina dorurilor noastre, Chișinău, 1990; Arheologii interioare, Chișinău, 1991; Basarabia necunoscută, I-IV, Chișinău, 1993-2002; Spirala lui Arhimede, Chișinău, 1994; Necazul ariciului, Chișinău, 1996; Sfatul Țării, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dincolo de literă, LA, 1992, 1 octombrie; Eugen Lungu, Mandat pentru ieșirea din anonimat, LA, 1994, 6 ianuarie; Ion Ciocanu, Dovadă a românității noastre, LA, 1994, 14 iulie; Cimpoi, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
capul de tigvă...”), dublată de „mijlocul de locomoție” folosit: „și venii pe o șa și vă spusei dumneavoastră așa” sau „încălecai pe o lingură scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai p-un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și lilieci, cârtițe în stare să audă pasul cel mai furișat, bufnițe, crustacee. Însă Caliban, cel mai expus la astfel de neajunsuri, este și cel care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici Pogonici”. A colaborat la diverse publicații culturale din țară, din Canada și din Israel. Debutează în 1948, în pagina culturală a ziarului „Lupta poporului” din Suceava. Aproape întreaga activitate poetică a autoarei, transpusă în peste douăzeci de volume, se adresează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
amintit sunt de bază. După un alt criteriu de clasificare decât cel social, există locatarii care posedă animale de casă și cei care nu au astfel de animale (câini, pisici, de obicei; dar la bloc se pot sălășlui și broaște-țestoase, arici, papagali, hamsteri etc.). Problema câinilor, la bloc, este aceea că, vrând-nevrând, latră când vor ei (doar de aceea sunt câini); pisicile sunt mai blazate, mai silențioase; uneori sar balconul la vecini și cotrobăie prin casă, făcând vraiște. Chestiunea vârstei, a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
același înțeles: 24.Subliniază semnele venirii toamnei: este cald, se îngălbenesc frunzele, ploua des, cade roua, pleacă păsările călătoare, cade brumă, vremea se răcește, ninge, înmuguresc pomii, animalele își fac provizii. 25.Desparte în silabe cuvintele: adiere: ruginii: frunzulița: părticică: aricii atenți: 26.Completează cu „să” sau „s-a” , care se potrivește: „Costel a luat undita cea nouă și dus la pescuit. Acolo întâlnit cu prietenii de școală. Ei au stat până inserat. Cand întors, mama supărat pentru că întârziase. Costel scuzat
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
întâlnit cu prietenii de școală. Ei au stat până inserat. Cand întors, mama supărat pentru că întârziase. Costel scuzat, a promis că nu mai întârzie și a fost iertat.” 27.Unește cuvintele cu înțeles opus: 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
pentru că întârziase. Costel scuzat, a promis că nu mai întârzie și a fost iertat.” 27.Unește cuvintele cu înțeles opus: 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta”. 29.Completează după exemplul dat. 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta”. 29.Completează după exemplul dat. 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
de constrângeri. Să le analizăm pe cele mai importante: (1) Evoluția este adesea un proces lent, astfel că structura cognitivă se dezvoltă în timp, după apariția problemelor adaptative, și poate persista atunci când problemele adaptative nu mai există. Spre exemplu, strategia ariciului de a se face ghem la apariția unui pericol era utilă în confruntarea cu un prădător animal, dar nu este utilă acum, în confruntarea cu mașinile. (2) Structura cognitivă nu reprezintă cel mai bun design posibil, ci designul optim în
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
București, 1956; Mai e un loc pe genunchi, București, 1956; Ala, bala, portocala, București, 1957; Schițe în pantaloni scurți, București, 1958; Cartea cu ochi albaștri, București, 1959; Scrisori pe adresa băieților mei, București, 1960; Făt-Frumos când era mic, București, 1963; Ariciul din călimară, București, 1964; Punct și de la capăt, București, 1967; Tartine cu vară și vânt, București, 1968; Nu fugi, ziua mea frumoasă, București, 1970; Vișine aproape coapte, București, 1972; Băiatul de pe gard. 8 cărticele cu povești pentru copii, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
se stătea la bârfă chiar și în zilele cu vreme rea. Veverițele se plimbau de colo-colo fără teama celor din jur, mai ales atunci când primeau alune sau nuci iar pe aleile ce legau punctele amenajate își făcea apariția câte un arici sau câte-odată întreaga familie care mergea în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
neașteptate soluții pozitive surprizătoare, răsturnări de situații la care nu ne-am putut gândi până acum. Dumnezeu să ne ajute și să ne ferească de necazurile care s-ar putea abate peste noi în viitorul nu prea îndepărtat. Badea Gheorghe Ariciul În Germania există o amplă preocupare pentru protejarea naturii. Deși este și ea subordonată intereselor economice, ca tot ce mișcă în lumea asta, este însă impresionant să vezi Zone și Parcuri Naționale de Protecție pentru apărarea unor specii de animale
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
modern îngrijite. Zilnic parcurgeam cu mașina mea cei cca 40 de km distanța de acasă până la serviciu. Drumul era o șosea asfaltată foarte bine întreținută, care permitea o deplasare rapidă și comodă. Uneori, pe această modernă șosea, întâlneam câte un arici mort, zăcând într-o baltă de sânge, strivit de către un automobilist grăbit. Imaginea asta m-a tulburat mereu, mi-a trezit în minte amintiri din copilărie, când am găsit un arici în zona mea de locuințe și pe care l-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
comodă. Uneori, pe această modernă șosea, întâlneam câte un arici mort, zăcând într-o baltă de sânge, strivit de către un automobilist grăbit. Imaginea asta m-a tulburat mereu, mi-a trezit în minte amintiri din copilărie, când am găsit un arici în zona mea de locuințe și pe care l-am dus acasă, l-am hrănit și l-am îngrijit până s-a înzdrăvenit și am putut să l duc în pădure, undeva departe de pericolele civilizației moderne. Aricii care zăceau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
găsit un arici în zona mea de locuințe și pe care l-am dus acasă, l-am hrănit și l-am îngrijit până s-a înzdrăvenit și am putut să l duc în pădure, undeva departe de pericolele civilizației moderne. Aricii care zăceau pe șosea în Germania, nu au avut noroc. Natura i-a înzestrat cu sisteme de protecție, cu o zeghe de spini cu care se puteau apăra de multe animale și chiar de vulpi. În căpșorul lor acoperit de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
baza unei experiențe de mii și mii de ani, dar care nu i-a putut ajuta impotriva civilizației umane moderne, pe care nu au reușit să o înțeleagă și de care nu au putut să se ferească. A murit un arici. Era și el o parte din Mama Natură, din care fac și eu parte. A murit o parte din natură, a murit o parte din mine și asta mă doare cumplit. Și de câte ori văd pe șosea zăcând un mic trupușor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
el o parte din Mama Natură, din care fac și eu parte. A murit o parte din natură, a murit o parte din mine și asta mă doare cumplit. Și de câte ori văd pe șosea zăcând un mic trupușor însângerat de arici, mă doare și-mi dau lacrimile. Doamne, de ce nu putem noi oamenii să înțelegem, să prețuim și să iubim natura în mijlocul căreia trăim? De ce nu putem înțelege că animalele, păsările și chiar plantele, sunt construite tot ca noi, cunosc teama
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
marsupiale, chiar de n’avea ce face cu ele. Vechea reptilă se mai poate chema acum și echidnă, tot cu cioc și ouă clocite ca să aibă pe cine alăpta; dar solzii strămoșești n’au devenit păr, ci țepi. Dar și ariciul, cu mult mai evoluat, „știe“ asta. O evoluție lentă, tipică izolării, a născut marsupialele. Adică ce să mai facă ouă, când le poate „cloci“ În Însuși animalul, adică Într’un uter. Și, ca să fie sigură, are două, ceea ce Îi permite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]