763 matches
-
capacitatea disensiunii, energia morală și spațiul politic al protestului. Pronunțarea cuvântului «eu» este astăzi, conform lui Lévy, un act de dizidență; ca să-l pronunți trebuie să ai curaj. Nu este vorba totuși de un protest solipsist, îndreptat spre un egocentrism aristocrat. Chiar și atunci când intelectualul pare că se separe de mase, când refuză să fie interpret, pentru că nu este de acord cu eticheta de raționalizator al simțirii comune, o face și în interesul maselor, în încercarea de a o salva de la
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
invitație la descoperirea propriei identități, fără de care se cade în forme mai mult sau mai puțin subtile de prostituare, aceasta fiind o ispită frecventă în istoria intelectualilor. Intelectualul organic are origini îndepărtate pe care le putem găsi la Platon, intelectual aristocrat, filosoful puterii. Lumea clasică a trăit intens această tematică identificând în ea, așa cum s-a putut vedea în paginile precedente, cei doi poli ai filosofului-rege (filosoful Republicii) și ai filosofului care bea cucută, condamnat la moarte (Socrate, filosoful lui Fedon
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
scrie. Să / scrie independentă de mine. Prospectând și mai intens realitatea, dar neuitând nici, să-și arunce, din când în când, privirea înapoi și, de asemenea, să se introspecteze, încât să poată adeseori să se exprime oracular, începând cu Poeme aristocrate (1991), poetul aduce o poezie în care echivocul se reduce, ca și avalanșa imagistică din cadrul aceluiași text, deși există în pustiul junglei acestei epoci de confuzie... Și senzualitatea - ale cărei mărci lexico-semantice sunt diseminate în texte, fără ca „suportul” lor să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și viețuiau în zona Rinului. Abia prin secolul al VI-lea, după ce a fost cucerită Galia, a apărut Statul Franc, inima viitorului imperiu, făcut de Carol cel Mare. Cum relațiile dintre papa de la Roma și o bună parte a nobilimii aristocrate europene Îchiar și italieneă nu erau, în acea vreme, în măsură să permită o colaborare fructuoasă, mai cu seamă în planul creștinării, Sfântul Scaun a început a se clătina vizibil. Crescut întrun puternic spirit religios, Carol a găsit că era
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
și Livius Ciocârlie ori te lași cu drag amețit de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel și de hâtrul bunic vâlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuți roate pe plită, bureții, laștele, gulașul și sălvăița din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci și creveți etalat de Gabriel Liiceanu, ori te lași umilit de mărturisirea Gretei Tartler („eu, care nu mai mănânc carne de la 28 de ani, decât de Paști și de Crăciun“), pretutindeni
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
capcane decât în cazul unor Ion Ghica, Alecsandri, Delavrancea, Vlahuță, Odobescu, Blaga... Și mai tulburător drăcoasă decât la Ion D. Sârbu. După eseurile dedicate epistolarului eminescian și celui cioranian, cutreierul hipnotic printre scrisorile unui Caragiale complexat de sărăcie și umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări epistolare, cinic și sentimental, mizantrop și altruist, înnebunit de România la 1907 ș.a.m.d. mi-a devenit oglindă, spectacol și exemplu. Sălașul utopic al
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vehicula chestia asta. Chiar fiind studentă eram încă bolnavă - boala a început la 15 ani și a ținut până la 28 de ani. Tata întreba tot timpul : „Fata mea va putea avea copii ?“. În general, eu îl fac pe tatăl meu aristocrat nu pentru că era aristocrat, nu făcea parte din familii regale, dar din marea burghezie făcea parte. Și ăștia au un spirit feudal mai dezvoltat, familiile astea mari. Și sigur că ei voiau descendenți și voiau familie, și pentru ei familia
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
fiind studentă eram încă bolnavă - boala a început la 15 ani și a ținut până la 28 de ani. Tata întreba tot timpul : „Fata mea va putea avea copii ?“. În general, eu îl fac pe tatăl meu aristocrat nu pentru că era aristocrat, nu făcea parte din familii regale, dar din marea burghezie făcea parte. Și ăștia au un spirit feudal mai dezvoltat, familiile astea mari. Și sigur că ei voiau descendenți și voiau familie, și pentru ei familia era centrul universului. Și
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
băiatului, șaradă cu care se culcase și se trezise în minte. Trebuia să profite, din păcate, de durerea proaspătă, când oamenii nu-și pun lacăt la gură. Ajunse la ora patru și jumătate, exact când apunea soarele. 4 Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Primul redactor de la Universul își pierduse obișnuința scrisului. Era capul limpede al gazetei, controla, îndrepta, dar rareori mai lua tocul să scrie, și numai în cazuri excepționale. De aceea se bucură că a găsit titlul chiar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
scrisului. Era capul limpede al gazetei, controla, îndrepta, dar rareori mai lua tocul să scrie, și numai în cazuri excepționale. De aceea se bucură că a găsit titlul chiar de la început, deși ezitase între boier, nobil, de familie bună și aristocrat, care până la urmă învinsese. Cu titlurile pățea așa: ori îi veneau din capul locului, ori nu le mai găsea nicicum și trebuia să ceară sfatul colegilor. Păvălucă era cel mai abil, parcă le scotea din mânecă, cum fac scamatorii sau
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
prea intimă, așa că vom privi numai rezultatul final, articolul de prima pagină din Universul de luni, 22 decembrie, recopiat pe curat și terminat (cu o vignetă) cu o zi înainte, duminică, la ora 1 și 40 de minute: Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa Gazeta noastră a publicat în numărul de vineri, 19 decembrie, știrea despre un tânăr necunoscut care a fost găsit împușcat, dar încă în viață, în apropiere de pădurea Băneasa. Existând o înțelegere între Primărie și domnul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
poate să aibă o fată de medic, destul de novice într ale vieții? Opri birja lângă un vânzător de ziare și ceru Universul. Îl deschise cu frică și citi acolo, în bătaia fulgilor anemici, articolul de pe prima pagină, nesemnat: Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Văzu negru înaintea ochilor: murise! 3 Primul titlu pe care-i căzură ochii a fost Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Vasăzică bălanul murise! Petre răsuflă ușurat. Poate că totuși n-ar trebui „să se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Îl deschise cu frică și citi acolo, în bătaia fulgilor anemici, articolul de pe prima pagină, nesemnat: Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Văzu negru înaintea ochilor: murise! 3 Primul titlu pe care-i căzură ochii a fost Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Vasăzică bălanul murise! Petre răsuflă ușurat. Poate că totuși n-ar trebui „să se lebede de bortmoneu“, dar, când a citit anunțul din gazetă și a văzut recompensa, s-a speriat. I-a povestit totul nevestei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
discuția cu conu Costache („bagă de seamă, dacă tăinuiești ceva ajungi drept la gros“), lui Petre nu i dădea mâna să mai ducă înapoi obiectul. Era singurul om din București care, citind Universul, făcuse legătura între știrea cu moartea „tânărului aristocrat“ și „s-a pierdut un portmoneu“. A legat lucrurile, gând cu gând, cam așa: bălanul împușcat și portmoneul fuseseră întâmplări din aceeași dimineață. Pesemne bălanul furase portmoneul și le spusese celor din strada Teilor - și ce ciudat că se întorsese
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu întreaga noastră ființă. Aici, în asemenea știri, cei doi se întâlneau, unul venind cu știința și speranța, celălalt cu fantezia și literatura. Procopiu oftă și deschise ferestra. În ziarul de azi, pe prima pagină era articolul lui, cu tânărul aristocrat ucis, iar povestea românului sfâșiat de jaguari fusese mutată ceva mai către margine, deși ar fi meritat mijlocul, era un adevărat roman. Sub ea, ia te uită potriveală, „UN SFAT PE ZI: Obraz umflat. Se ia un pumn de floare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Fiind așa de tânăr, ogarul era neastâmpărat și țopăia în jurul stăpânului, provocându-l fără încetare. Îți făcea plăcere să-i mângâi părul lung, alb, cu unduiri mătăsoase, cu guler ruginiu în jurul gâtului. Ochii lui alungiți, întunecați, îl priveau cu mândrie aristocrată și, de cum auzea cel mai mic zgomot de afară, își ridica ușor urechile, în alertă. Dar soneria electrică îl scotea pur și simplu din minți, Generalul aproape că regreta c-a instalat-o. Numai de dresat nu se lăsa dresat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sunt cazuri, de unul chiar știu, s-a petrecut anul trecut, un om cu identitate falsă, să spunem unul crescut la periferie și care-și inventează apoi un trecut de aristocrat, dar nu păreți de la periferie, nici nu vă pretindeți aristocrat, însă nu păreți nici din centru, nici din străinătate, nici din țară, nici de la țară, nu păreți de nicăieri. Am spus liniștit: Cred că ai dreptate, nu sunt de nicăieri, dar el s-a temut că m-a jignit și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
familiei și patriei sale și lagună se naște o stranie relație, în care moartea apropiată este drapată în faldurile mătăsoase ale imaginației sale eliberate. Rând pe rând, trupul descărnat și măcinat de boală este vizitat de spectrele vieții sale trecute. Aristocrate sau camarazi, toți sunt alături de ofițerul care refuză salvarea și medicamentele oferite de Corto, ca o formă deliberată de suicid hipnotic. Visele din lagună se nasc și mor sub semnul acestei fragilități a ființei sale - în acest colț de Americă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și spații, farmecul jazz age. Leprosul dandy locuiește aceeași bolgie din infern în care se află, suspendat, Gatsby al lui Scott Fitzgerald. Sunetul muzicii nu mai poate trezi decât fantomele unui Occident jertfit pe rugul, absurd, al războiului mondial. Ofițer aristocrat și infirm cu înfățișare oribilă, Fanfulla este avatarul tragic al acestui vis imperial la a cărui năruire Koinski este martor. Paradoxurile sunt marca acestei Africi pe care o descoperă locotenentul polonez. Dilemele corneliene îi bântuie pe cei care sunt chemați
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
are drept revers înclinația către trădare și intrigă. Politica florentină este întortocheată și sinuoasă, iar măștile fac parte din jocul cotidian. Aparențele sunt înșelătoare, de vreme ce planurile sunt urmărite cu minuția scelerată a unor personaje ieșite din paginile portretelor lui Burckhardt. Aristocratul florentin Troilo este imaginea memorabilă a păcatului care se ascunde dincolo de marmura republicii. Loialitatea față de casa de Medici este motivată nu de căutarea onoarei, ci de calculul pragmatic al individului obsedat să învingă cu orice preț. Șaradele florentine sunt cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
avocați va lua legătura cu tine mâine dimineață, oriunde îți desfășori activitățile tale dubioase. Am să-i previn că se pot aștepta să vadă și să audă orice de la tine. Sunt cu toții avocați străluciți, stâlpi ai societății, oameni de știință, aristocrați creoli, care nu știu mare lucru despre aspectele clandestine ale vieții. E posibil să refuze să te întâlnească. Să trimită, pentru a lua contact cu ține, doar un reprezentant mai puțin important, un partener tânăr pe care l-au acceptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
genetică rară care producea o statură mică, păr corporal excesiv și diformități faciale care duceau la asemănarea cu un simian. Sindromul era atât de rar, încât fusese observat de numai patru ori în ultimul secol. Prima dată, într-o familie aristocrată ungară, la Budapesta, în 1923. Doi copii se născuseră cu acel sindrom și fuseseră descriși în literatura medicală de un doctor austriac, dr. Emil Kreukheim. A doua apariție se produsese la un copil eschimos născut în Alaska, în 1944. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Dee să mă ierte și să-mi dedice A Patra Carte a Misterelor a sa, „post reconciliationem kellianam“. În vara aceea eram În prada unor furii abstracte. Dee m-a convocat la Mortlake, eram eu, William, Spenser și un tânăr aristocrat cu privirea fugind În toate părțile, Francis Bacon. He had a delicate, lively hazel Eie. Doctor Dee told me it was like the Eie of a Viper. Dee m-a pus la curent cu o parte din Complotul Cosmic. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a manifestului. O campanie de imagine concepută și realizată la fel de profesionist ca și cea care va crea, peste șapte ani, explozia Dada. În bibliotecile publice se păstrează încă volume cu dedicație adresate reginei-poete Carmen Sylva (La Conquete des Étoiles), scriitoarei aristocrate Elena Văcărescu sau ziaristului Panait Mușoiu. Admirația lui Marinetti față de poeta și contesa franceză de origine română Anne Brâncoveanu de Noailles a fost exprimată - între altele - prin dedicarea unei poezii din volumul La vie charnelle, 1908. Prin intermediul celei din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
importante în această lucrare deja clasică, apărută în 1923... În nr. 81, cu ocazia călătoriei în România a contelui Hermann von Keyserling, sînt prezentate elogios reflecțiile acestuia cu privire la rolul culturilor extraeuropene și orientale în regenerarea spirituală a continentului. Comentînd vizita aristocratului german într-un articol publicat în revista Ideea europeană (martie 1927), Tudor Vianu nota: „...în lumea germană de după război, aristocratul reapare și năzuiește să ocupe acel centru ideal, de la care direcțiile emană și în care stilul cultural al epocii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]