67,464 matches
-
varză găsise sufletul cuiva care se răsucea și din care el se înfrupta. Și astfel s-a născut în el lucrul acela tainic și puternic. E greu de spus dacă era vorba de o ambiție nebunească legată de cariera de arme a sa și a tatălui său, de o dorință nestrămutată - pentru un alt adversar adevărat ca și pentru un aliat de nădejde, dacă nu cumva tînărul Opujiș dorea ca raportul dintre el și tatăl său să se inverseze, dacă nu
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
a pătruns în memoria culturală a bucureștenilor ca obiect artistic, de ce să-l dizlocăm? Ca să dovedim că n-am învățat nimic din trecut? Că sîntem democrați în vorbe, dar că � la o adică � le-o tragem comuniștilor folosind propriile lor arme? Și că, în acest scop, ne mai radem ceva din trecut pentru că nu ne convine ce ne-au lăsat comuniștii? Dacă ministrul Culturii ar fi un simplu doctrinar al despărțirii democrației de comunism, asta nu l-ar scuti, ca reprezentant
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
cocoșii de miezul nopții... - Da! Așa au declarat țăranii din Săftica la anchetă. Nici nu începuseră să cânte cocoșii, când s-au auzit urlete de ajutor...Am sărit să vedem ce e, dar ne-au ieșit în cale jandarmii. Cu arma întinsă. Gata-gata să tragă. Înapoi! ne-a spus un plutonier... Aici nu e de voi! E treabă de Stat. Cum arăta plutonierul ? întrebau anchetatorii, oamenii lui Horia Sima. Țăranii au o memorie și un spirit de observație grozave... După răspuns
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
Am primit patru pumni, dar n-am tras de ștreang. Jur pe lumina ochilor mei! Întrebați pe țărani. Aveți milă! Am trei copii!”...etc.... Țăranii au fost unanimi. Toți au auzit țipete, răcnete, înjurături și numai la urmă împușcături de armă... -Ba de pistol! au sărit țăranii mai bătrâni care făcuseră primul război (1916).
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
cucerise prioritar afecțiunea și al cărui nume, spus de cei mari, am izbutit să-l pronunț și eu. S-ar fi cuvenit deci, cînd am fost chemat sub drapel, să fac armata la cavalerie. Din păcate, în anii ^50, nobila armă aparținea deja trecutului. Dacă despre «cal» știu că stă scris pe prima filă a vocabularului meu, despre multe alte cuvinte pot spune, cu suficientă precizie, cînd și unde le-am întîlnit prima oară, ce și cît am înțeles din ele
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
psihoterapeuților, psihologilor și psihanaliștilor, dat fiind că știam că de el trebuia să mă feresc cel mai mult în cazul unei evadări. Și am hotărât să fac inofensiv grupul cultivaților în totalitatea lui. Am hotărât să-i înving cu propriile arme. Un cunoscut de-al meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte, un insipid bust de lemn și mi-l dăruise. Eu n-am cutezat să-l arunc și capul acela grotesc a zăcut ani de zile în
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere și în ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost „în părțile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere și în ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost „în părțile Orientului”, ultimul termen desemnând dioceza Oriens (cf. 19, 6), cum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
zilei.ro) etc. În ultimele exemple e latent și un joc de cuvinte, între sală de fitness și sală de fițe. Adesea, categoriile sînt explicitate: “parlamentarii și-au redus, ieri, accizele la produsele «de fițe», respectiv iahturi, bărci cu motor, arme de vânătoare” (severpress.ro). Oricum, cu cea mai mare frecvență apare sintagma mașină de fițe: “decapotabila mașină de fițe” (AutoMondial 83, 2004); “nu e mașină de fițe, dar tot am înzorzonat-o” (vaidevoi.ro); “au frânat și rablele, au frânat
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
Suttner, a Helenei von Nostiz, o veritabilă “mare doamnă”, a împărătesei Sissi (Elisabeta a Austriei, pe care și Cioran o idolatriza, în felul lui). “Machismul” teuton este de cu totul altă natură decît cel meridional și poate de aceea și armele la care Sombart recurge pentru a străpunge armura acestuia provin din arsenalul “curtoaziei” al “savoir vivre”-ului de sorginte romantică, în care femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
fi rostit Troțki. O atare perspectivă se corelează cu goșismul odinioară redutabil, la ora de față încă îndeajuns de rezistent, al intelighenției occidentale, care manevrează un marxism “de cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
inventivitate macabră. O fac pe scară tot mai largă adepții crimei organizate și neorganizate de pretutindeni. Pînă și copiii de școală ucid în lumea de astăzi: din curiozitate, din spirit de imitație, din plictiseală. Și cînd nu ucidem prin mînuirea armei de foc, prin explozie de șarje și mașini-capcană, prin înfometare, strangulare și otrăvire a mediului ambiant, asasinăm cu vorba, cu mica și marea bîrfă, cu fabulațiile veninoase, cu colportările, lăturile și noroiul aruncate în obrazul altora, de obicei cei mai
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
ele sunt opera destinului implacabil care dirijează toate acțiunile noastre, conducându-le spre un final inevitabil. Uneori deznodământul acestor situații este neîndurător, cum a fost În cazul slt. aviator Theodor Lisaniuc, care și-a frânt aripile În locul camaradului sau de arme, lt. aviator Florian Buchiu, ale cărui amintiri au stat la baza acestui remember. Capitularea necondiționată a României la 23 August 1944, cunoscută sub eufemismul “Armistițiu”, a avut consecințe dezastruoase pentru țara noastră. Armata română din Moldova a primit ordinul de
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
toți camarazii lui decedați În Încleștările cumplite ale războiului. Aceasta este povestea morții Slt. aviator Theodor Lisaniuc, pe care autoritățile comuniste de atunci aflate În slujba Moscovei au ascuns-o. Șansa a fost Însă că unii dintre camarazii lui de armă au supraviețuit, precum Comandoul av.(r) Florian Buchiu, decorat printre alte cu “Virtutea Aeronautică cu Spade” care și-a amintit unele fapte eroice din Epopeea Aviației Române În cel de al Doilea Război Mondial În care trupele rusești În drumul
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Domnul dăruită. Amar de ani trecut-a peste mine și-un dialog cu El prin Psalmi am zămislit. Și-un glas mi-a zis, că singura ce n-o pieri e-înțelepciunea. Și-n veac n-o fi ucisă cu arma ori cu mintea sau cu ochii. Înainte ca acesta Poate ai să te înțelegi cu oamenii care-ți fug de sub picioare - pietre furate de valurile mării. Poate ai să te înțelegi cu păsările ce strecoară gânduri printre aripi, luminând cerul
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
ca o pedeapsă cu ferestrele scufundate se apropie de noi urmat de un pustiu mânat de adâncuri cu toate acestea zi de zi tot mai multe suflete într-o oarbă captivitate mănâncă semințe ca într-o democrație în care patul armelor este masa de scris către cei dragi dar nimeni nu recunoaște cojile încinse și parcă trăim în preajma unui incendiu Prin hăurile foii blocaj general al tuturor încheieturilor casa trupului trece prin pădurea de piatră spini înfloriți distilează sângele un corb
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
precum o vită un nor atîrnat de zenit uscîndu-se precum o pereche de blugi. Clopotul Dangăt de clopot meșteri care făureau un Dumnezeu fluid scînteietor din dangătul clopotului și spre seară îl dizolvau gînditori în Dumnezeul cel adevărat. Dovadă Există arme fluide cum zborul păsării păsări cu ouă din care ies vipere lacăte moțăind cum bătrînele la porțile de țară băuturi ce-anunță ora aidoma ceasornicelor ploi mirosind a haine vechi parfumuri dogorîtoare precum Soarele deșerturi pline de feronerii cum o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
generic-omenească spre spectacolul Ťrăuluiť" în sine), cf. distihul lui Ion Barbu, și anume: Dăm cu sâc/ Din Isarlîk", și ultimul vers al poeziei lui Arghezi, Satan, în care baudelairianul ipochimen "Răspunde Europei orgolios, cu tifla". Sâcul și tifla, deci, ca arme naționale, - eficiente, însă, numai înde noi! - Am cunoscut un critic din generația imediat anterioară celei în care, tehnic, ne înscriem, un critic important, cu o scriitură acut personalizată, impregnată de voie bună, și producător în conversație de focuri de artificii
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
de greutatea tiranică a trupului, în lucrarea diavolească, pun totul în acțiune ca să mențină sufletele în această slujire a lui Hristos. Viața monahului, oștean al lui Hristos, este deci o luptă pe care nu o poate câștiga fără strictețea și armele ascezei. Mai întâi, singurătatea deplină și liniștea. Dacă reculegerea la care dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului, prin durată și intransigență, ele îi impun o încercare ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
În reuniuni internaționale sau de castă (adică de partid). Sub auspiciile unei democrații mimate, jugulate sau chiar existente, vezi globalizarea, toți și toate tind spre progres. Sentențios, Paler scrie. “Progresul e mai mult decât o dogmă, aș zice. E o armă cu care omul se automutilează psihic și transformă civilizația În coșmar. Cum să nu fii reacționar În asemenea condiții?” (Ca rezervă, autorul Îi sugerează lui Daniel Cristea Enache ca schimbului de opinii avute să le ofere ca subtitlu „dialoguri cu
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
rămână în SUA, acest caz (Eliade) ea îl consideră ca fiind cel mai important pentru securitatea Statelor Unite. S-a convins după ce i-a citit cărțile și și-a dat seama că cel mai important lucru pentru securitatea Statelor Unite erau nu armele de război, ci cei cu idei care definesc ce este o ființă omenească (human being) ceea ce ar trebui să fie principiul fundamental la baza Statelor Unite (what the UȘA should be all about). Ca atare el, Eliade, a fost cea mai
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. în Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. Toată această luptă cu armele amintite, luptă soldată uneori cu răni și înfrângeri regretabile, nu este o luptă de luni sau de ani, ci de o viață întreagă. Ispitele în această viață sunt nenumărate, cel rău încercând să-l facă pe om să cadă pradă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]