1,870 matches
-
St Jean. Era Roche. Trase de hățuri și căruța se opri în dreptul lor. — Vreți să vă duc? întrebă el. Se obișnuise să stea mereu într-o parte, astfel încât să-și ascundă lipsa brațului drept, ceea ce îi dădea un aer de aroganță, o atitudine care parcă spunea: „Vrei, bine, nu vrei, iarăși bine!“. Thérèse Mangeot refuză dând din cap. —Ești Mademoiselle Mangeot, așa-i? întrebă Roche. N-ai nici un motiv să mergi pe jos până la Brinac. Eu am vrut să merg pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
învățare, dacă informațiile venite pe diferite canale media ar fi verificate, s-ar putea observa că nu e tocmai supranaturală treaba. Banalitatea trădării în PSD S-a spus cam totul despre Ponta: interpusul lui Adrian Năstase, copia sa fidelă întru aroganță, recrutul gărzii vechi, paradoxul de a fi primul procuror-șef în partidul-corupție și marea calitate de a avea 38 de ani. Un detaliu esențial ar merita, poate, mai bine subliniat. Trădarea l-a făcut șef de partid, nu voința de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pe Gustave, sommelier -ul nostru. — Preferați un vin roșu sau unul alb? își intră Gustave în pâine. — Aveți vreun vin pentru bețivi? începe Lionel să se joace cu nervii sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă Lionel. Am înțeles: spălătură de butoi. — Exact, vinul casei, confirmă Lionel. — La carafă sau la găleată? își pierde cumpătul Gustave. Lionel închide lista de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
facă parte din ea! „Pentru fapta mea, atunci când am săvârșit-o așa cum am săvârșit-o, mă credeam un adevărat geniu, însă știu acum cam fost doar un prost!, își zise sieși cu jale odată, lăcrimând și renunțând de tot la aroganță. Chiar nu știu cine este responsabil cu datul de pedepse pe lumea asta, dar acum eu pot spune că mă simt pedepsit cu pedeapsa cea mai aspră. Am decăzut mult, nu mai valorez nimic. Da, un nimic sunt! Și, mai tragic decât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sensibilității structurii mele sufletești. Frații Costescu, Mihai și Virgil, mai mari decât mine cu unu și, respectiv, doi ani, fiii colegului de birou al tatei la Vatra-Dornei, mă vizitau la sfârșit de săptămână sau în vacanțe cu mult tupeu șì aroganță, de făceau prăpăd pe unde călcau, învățându-ne toate prostiile și măscările golanilor de la oraș. Având un comportament vulgar și obraznic, se luau de fetele din teritoriul nostru, care erau flatate de atenția acordată de gagiii urbani, noi băștinașii fiind
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pot conduce la clarificarea aspectelor conflictuale din cadrul acestora. De regulă, explicațiile pe care le primesc prprietarii îndreptățiȚi prin lege să le primească sunt date acestora verbal de către președinții aleși sau de către administratori, pe scară sau în fața blocului, motivând uneori cu aroganță că sunt ocupați cu problemele de administrare a condominiului. Răspunsurile scrise din partea asociațiilor la sesizările scrise ale proprietarilor lipsesc cu desăvârșire sau constituie o răutate, ca urmare a ignoranței și nepăsării pe care o manifestă unii președinți față de ei și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
pregătirea și cunoștințele necesare pentru a putea oferi locatarilor informații și explicații pertinente cu privire la aspectele care îi deranjează și chiar le lezează interesele unor membri din asociație. Unii președinți aflați la acest nivel de instrucție de specialitate, din invidie și aroganță, nu-l lasă pe administrator să le ofere solicitanților acele informații și explicații, ceea ce creează disensiuni și dispute între ei. Se întâmplă și cazuri când președinții de asociații se consideră atât de „sus” încât nu stau de vorbă cu membrii
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
se consideră atât de „sus” încât nu stau de vorbă cu membrii asociațiilor pe care îi reprezintă, fiind „pasați” la administrator pentru a primi explicațiile dorite. Dacă totuși catadicsesc să îi asculte pe proprietari, manifestă față de aceștia atitudine de nervozitate, aroganță și de incoerență în explicațiile pe care le dau, pentru că nu cunosc reglementările specifice domeniului pe care îl conduc și susțin doar punctul lor de vedere, care le acoperă fărădelegile comise, ce, în multe cazuri stau la baza conflictelor din
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ați scris și mită pă bancnotele care le-am dus la nevastă-sa lu' dom' Sandu?" Aceeași mișcare a bravilor mei gândaci îi dădu răspunsul. Da' de ce mi-ați făcut, nene, toate porcăriile astea?" "CA SĂ PLECI ODATĂ DE AICI CU AROGANȚA ȘI POTLOGĂRIILE TALE." Căzu pe gânduri un timp. După un răstimp întrebă, încercând un râs forțat: "V-ați șucărit pe chestia cu dezinsecția?" Nu i-am dat niciun răspuns. Miji ochii și încercă să se arate ferm pe poziții: "Și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
într-o mănăstire dominicană. Continentul e supus și acum schimbărilor - sună totuși replica contabilului-șef și deschis oamenilor îndrăzneți. Oricum, reține, castelane: Ordinea lumii mari nu poate fi atacată oricum... Argumentul? - ridic eu destul de incisiv și în același timp fără aroganță, sprâncenele. Principele dorește, până una alta, să se termine odată cu dinastia Bethlen. Cine-i Principele? - îmi afișez încă o dată, naivitatea. Șttt! Ce întrebare puerilă! Nu mă așteptam la așa o întrebare. Cum? Nu știi cine e Principele Transilvaniei? Fără el
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Într-o vitrină de haine second-hand. La proces, sistemul a făcut tot ceea ce era posibil pentru a-l distruge. Atitudinea sa demnă a fost prezentată În ziare ca pasivitate, privirea-i fixă a fost filmată astfel Încât să ofere luciri de aroganță, iar umerii căzuți, o dovadă de certă culpabilitate. Pe măsură Însă ce timpul trecea, acuzațiile se prăbușeau la picioarele sale ca niște ciocănitori care avuseseră neinspirata idee de-a găuri un stâlp de beton, iar Împricinatul a Început să le
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
drept moștenire o Academie măcinată de conflicte, în care continuă să se lăfăie tot felul de nulități. Astăzi, în fruntea Institutului "G. Călinescu", perpetuează aceleași metehne. Chiar lucrurile bune pe care le-a făcut s-au înecat în spermanțetul unei aroganțe ireductibile, în mijlocul căreia trona, imperturbabil, una și aceeași figură eternamente senin-încrâncenată: Eugen Simion însuși. Mai nou, dl Eugen Simion are o rubrică în ziarul "Ziua". Pentru cei care au memorie, această foaie condusă de doi foști turnători și care beneficiază
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
posibil ca, acum, omului Eugen Simion să i se plătească polițe de pe vremea când tăia și spânzura în viața academică și culturală românescă. E, de asemenea, posibil ca dl Eugen Simion să simtă pe propria piele stilul de-o infinită aroganță pe care-l practica pe când conducea discreționar Academia Română, instituție în care a reciclat o seamă de corifei ai ceaușismului și comunismului agresiv. Problema e, însă, alta: o comisie a Ministerului Culturii nu trebuie să achiziționeze bucăți din persoana numită Eugen
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
În timpul festivalului, Îmi spune Ghostie, frecînd manganu nepăsător. Puțoiu ăsta-i mai rău ca Toal. Intru io năuntru, Într-un restaurant din propiumieu oraș. Chelnerul vine și zice: Ai rezervare? Io mă uit numan jur... Își răsucește el capul cu aroganță de jur Împrejur În camera părăsită, și fac: Da, am. Decorul, apoi se uită disprețuitor la mine de parcă aș fi fost chelnerul, serviciul și probabil mîncarea. Și totuși mi-ar plăcea o masă de rahat. Ceilalți rînjesc și surîd lingușitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
condamn, gazeta Partisan Review ia-o de unde nu-i. Erau Colliers’s Hygeia, Look, dar nici urmă de Partisan Review. O fi aruncat-o fără să catadicsească să se uite ce-i în plic - mi-am zis eu plin de aroganță și disperare - o fi zvârlit-o la gunoi fără s-o citească, o fi crezut că-s reclame tembelul, cretinul ăsta, filistinul ăsta de taică-meu. Îmi amintesc - ca să ne-ntoarcem și mai mult în timp la șirul deziluziilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Injecțiile dau rezultat. Scap de cuțit. (Și de data asta!) * Of, și tata ăsta! Tatăl ăsta al meu, generos, anxios, greu de cap, constipat! Predestinat să fie obstrucționat de acest Sfânt Imperiu Protestant! Toată încrederea în sine și toată diplomația, aroganța și relațiile, tot ce le-a permis colegilor lui de generație blonzi și cu ochi albaștri să conducă, să ofere modele, să comande și, la nevoie, să oprime - din toate astea el n-a putut să-și însușească nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-l ignora pe tînărul de alături, înalt, bine legat, cu o figură de om supărat, grăbit, care mai găsește totuși resurse să-i arunce cîteva priviri, să-și amintească de unde o știe. Mașina taie în două centrul orașului, cu acea aroganță ce o au cursele cu regim special, cursele rapide, O.N.T.-urile, ori cele externe, sfidîndu-le pe suratele lor locale, sau nerapide, înțesate de lume, cu băncile ciobite și geamurile crăpate iarna, sau înțepenite închise vara. Cîțiva fulgi scăpați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îi ieșea în evidență pe fundalul întunecat, ca în fotografiile scoțiene retușate, în care un armăsar focos își ițește capul peste umărul personajului central. Se uită la mine și, pentru prima dată, am simțit în privirea sa altceva decât obișnuita aroganță. O sclipire de ură? Sau, în orice caz, înverșunarea pe care o simți în fața unei lovituri sau insulte, fie ea reală sau imaginată. Vocea îi răbufni din nou: — Mă analizezi, băiete, nu-i așa? Mă transformi în ceva ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
creat de Wu Cheng'en, este o făptură dintr-o bucată, înzestrată cu puteri supraomenești, care iubește libertatea și urăște răul. În fața armei atotputernice a Regelui Maimuțelor toiagul magic, tot soiul de demoni și duhuri rele își pierd pe dată aroganța, fie dându-și duhul, fie lăsându-se capturate. Romanul Călătorie spre soare-apune a avut o imensă influență asupra posterității. De-a lungul secolelor, a rămas o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creatorii de opere literare pentru copii, dramatice și cinematografice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pentru a răspunde la provocare. Cao Gui l-a oprit spunându-i: Nu vă grăbiți, încă nu este momentul." Și când armata statului Qi a bătut a doua oară toba, Cao Gui i-a spus regelui să stea liniștit. Văzând aroganța inamicilor, ofițerii și ostașii statului Lu vroiau să atace. Dar fără ordinul comandantului, nu puteau face acest lucru. Văzând că armata inamică nu răspunde la provocare, comandantul armatei statului Qi a dat ordin să se bată pentru a treia oară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
anul 383 e.n., pentru reunificarea Chinei, o armată de 870.000 de militari, condusă de Fu Jian, a pornit spre sud pentru a elimina statul Jin de Est, care avea numai 100.000 de ostași. Fu Jian a declarat cu aroganță: "Cu bicele aruncate de cavalerii mei, poate fi blocat un curs de apă. Oare Jin de Est ne poate sta în cale?" Suveranul statului Jin de Est a trimis imediat o armată cu un efectiv de 80.000 de ostași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care-l mai avem... — E o crimă ca oricare alta, spuse Rowe cu glas șoptit. Implică atîția nevinovați... Nu se justifică nici faptul că prima victimă era... necinstită, sau că judecătorul e un bețiv... Străinul Îl Întrerupse, cu o insuportabilă aroganță: — Greșești, domnule. Uneori, chiar și crima poate fi justificată. Doar s-au văzut destule cazuri, le cunoaștem cu toții, nu-i așa?... Crima..., repetă Rowe În șoaptă, cu amărăciune. Nu se simțise niciodată sigur de ceva, ca omul acesta. — Se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mea, tabloul de bord fusese curbat înăuntru, crăpând cadranul kilometrajului și al vitezometrului. Șezând acolo în cabina aceea deformată, plină de praf și stofă umedă, am încercat să mă vizualizez în momentul coliziunii, eșecul relației tehnice dintre propriu-mi corp, aroganța pielii, și structura inginerească ce-l susținea. Îmi aminteam când vizitasem Muzeul Imperial al Războiului cu un prieten apropiat, și patosul care împrejmuia segmentul de carlingă a unei aeronave japoneze de luptă Zero din al Doilea Război Mondial. Amalgamul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
candidați pentru a putea lua o decizie dinainte. Așa se face că, refuzând să trimită candidații la confruntări directe în care să dea seamă de ce au făcut sau intenționează să facă, a provocat frustrări, a lăsat impresia de lașitate, de aroganță, de iresponsabilitate.” În opinia aceluiași autor, „TV-ul este o armă cu două tăișuri. Întrucât, pentru foarte mulți români, este ca o mască de oxigen, puterea se poate, în general, folosi de el pentru a pompa gaz ilariant, pentru a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dezvoltarea României».Boda pare să fi fost cel mai deschis consilier al președintelui. Într-o serie de scrisori care au fost tipărite într-o carte publicată în 1997 despre anii petrecuți la Cotroceni, el l-a avertizat pe Iliescu că aroganța, compromisul și incompetența amenințau menținerea PDSR la putere. Nu a existat nici o îndoială, spre cinstea lui Iliescu, că el dorea să primească astfel de sfaturi sincere, dar nu s-a observat nici un semn că simțise nevoia de a acționa potrivit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]