1,035 matches
-
REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu Marioțeanu, Tache Papahagi - marele singuratic, „Deșteptarea”, 1992, 1; Cândroveanu, Aromânii, 82-83; Datcu, Dicț. etnolog, II, 142-145; Dicț. esențial, 615-616. I.D.
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în pribegie din Bucovina și Basarabia. Selectând din culegeri anterioare, folosind culegeri inedite sau pornind el însuși împreună cu o echipă de colaboratori „în căutare de basme prin Balcani”, K., de multe ori
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
un repertoriu cu numele specialiștilor și cu rezultatul preocupărilor lor. Tot cercetarea legăturii dintre legende (în sensul apusean al cuvântului) și povestirile populare constituie obiectul volumului Der Graal im Spiegel romanischer Volkserzählungen (1996), unde sunt citate și exemple românești (de la aromânii din Macedonia sau de la românii din Cuban). Încă din volumul Einführung in die romanische Volksliteratur (1969), apărea ca evidentă importanța cărților populare în acest spațiu. Pentru patru din ele (Varlaam și Ioasaf, Magelona, Genoveva, Bertoldo), se face o prezentare generală
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
lângă fereastră narează astfel de întâmplări, pe care spiritul de dreptate al autorului nu le poate oculta, sperând într-un fel de justiție divină a istoriei. Alte două volume, Tărâmul izvoarelor și Pinii de pe Golna, rememorează secvențe legate de viața aromânilor din Turia, ciclul continuând cu Pe muntele Ebal (1990), Steaua câinelui și Străinul de la miezul nopții, dedicate perioadei cele mai zbuciumate - detenția și trecerea prin închisorile morții de la Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Mărgineni și Pitești, unde un număr mare de
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
N. Steinhardt, „Înstelatele oglinzi”, ST, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Laudă limbii române, AST, 1986, 5; Radu Săplăcan, Cifrul melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999; Faifer, Faldurile, 83-86; Dicț. scriit. rom., III, 187-190; Popa, Ist. lit., II, 391-392. M.Pp.
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
în Izvoare. Caiete etnoculturale vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1993; Z. Ornea, Pe marginea unor mituri fondatoare, RL, 1998, 34; Z. Ornea, Capodopera lui Slavici: „Mara”, RL, 1999, 31; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 161-162; Gh. Istrate, Monografia unui mare aromân: Victor Eftimiu, „Curierul românesc”, 2001, 2; H. Zalis, Două contribuții de istorie literară, CNT, 2002, 17; Cornelia Ștefănescu, Nuvelele lui Ioan Slavici, RL, 2002, 23; Cornelia Ștefănescu, Între verb și imagine, RL, 2002, 26; Dan Mănucă, Datorii uitate, CL, 2002
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
la bucuriile și amărăciunile subiecților lirici, până la a se confunda întru totul cu ei. Așa se întâmplă, între altele, și în cea mai frumoasă poezie a sa, La isusire [La logodnă], ca și în altele, precum atât de cunoscuta printre aromâni, ajunsă de mult a fi încorporată în folclor, Ah, iară ñi-bati ocl’iul! [Ah, iar mi se bate ochiul!], poezie pusă pe note muzicale și cântată, la fel ca atâtea versuri coșbuciene. Este de reținut, deopotrivă, un foarte des întâlnit
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
studențească, Madrid, 1963; ed. Hamilton, 1989; ed. (The Anti-Humans. Student „Reeducation” in Romanian Prisons), Englewood, 1971; ed. București, 1991; Acolo șezum și plânsem, Madrid, 1964; Cântiți tră niagărșiri, București, 1996. Antologii: Ofrandă. Poezii din închisori, Madrid, 1963. Repere bibliografice: Cândroveanu, Aromânii, 109-111; Hristu Cândroveanu, Dumitru Bacu, „Deșteptarea”, 1996, 7; Popa, Ist. lit., I, 961-962; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 125-128; Manolescu, Enciclopedia, 69-71. Hr.C.
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor și o eleganță stilistică deosebite. „Roman epopeic”, cum pe bună dreptate a fost caracterizat, Marea Serenității configurează un
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
poeziei și artei, îl ține pe Toma Caragiu etern neodihnit printre noi” (Ana Blandiana). SCRIERI: Poeme și alte confesiuni, îngr. și pref. Ion Cocora, Cluj-Napoca, 1979. Repere bibliografice: Raicu, Contemporani, 227-239; Cândroveanu, Printre poeți, 100-104; Silvestru, Un deceniu, 168-172; Cândroveanu, Aromânii, 118-122; Petre Bokor, Carte despre Toma Caragiu, Galați, 1996; Matilda Caragiu Marioțeanu, Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Hr.C.
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
Caratană, UVPA, 403-405; Petru Vălureanu, Sub semnul simetriei, TMS, 1989, 6; Paul Dugneanu, Un „joc secund al imaginarului”, „Deșteptarea”, 1990, 6-7; Nicolae Motoc, Despărțirea de un poet: Nicolae Caratană, TMS, 1992, 10; Ștefan Cucu, Nicolae Caratană, TMS, 1994, 2; Cândroveanu, Aromânii, 94-97. Hr.C.
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
Otoman. La începutul secolului al XX-lea România a încurajat afirmarea identității naționale a comunităților românești (aromâni, meglenoromâni, istroromâni) existente în peninsula Balcanică, statul român sprijinind apariția unui sistem de învățământ în limba română în regiunile locuite majoritar de comunitățile aromânilor, atât în statele naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste acțiuni de sprijinire a comunităților de aromâni erau necesare în contextul în care, după obținerea independenței, statele naționale balcanice au inițiat o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sprijinind apariția unui sistem de învățământ în limba română în regiunile locuite majoritar de comunitățile aromânilor, atât în statele naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste acțiuni de sprijinire a comunităților de aromâni erau necesare în contextul în care, după obținerea independenței, statele naționale balcanice au inițiat o politică dură de deznaționalizare a minorităților naționale. Ca urmare a acțiunilor diplomatice și a sprijinului material, uman și moral al statului român, au fost înființate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
independenței, statele naționale balcanice au inițiat o politică dură de deznaționalizare a minorităților naționale. Ca urmare a acțiunilor diplomatice și a sprijinului material, uman și moral al statului român, au fost înființate o serie de așezăminte culturale și bisericești ale aromânilor. Acestea au ființat pentru perioade mai mari sau mai mici de timp pe tot teritoriul peninsulei balcanice. O realizare incontestabilă a diplomației românești și a românilor balcanici a fost adoptarea de către sultan a iradelei din 9 mai 1905 ce recunoștea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au ființat pentru perioade mai mari sau mai mici de timp pe tot teritoriul peninsulei balcanice. O realizare incontestabilă a diplomației românești și a românilor balcanici a fost adoptarea de către sultan a iradelei din 9 mai 1905 ce recunoștea existența aromânilor din Imperiul Otoman acordându-le aceleași drepturi și libertăți ca și celorlalte comunități creștine din imperiu. La începutul secolului al XX-lea diplomația românească își reconsideră poziția în legătură cu alianța cu Austro-Ungaria și Germania, la acest fapt contribuind intensificarea politicii de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acesta este contextul istoric și artistic în care se încadrează și pictura bisericii de la Mănăstirea Cetățuia. Este o pictură în frescă, realizată îndată după terminarea bisericii de construit. ,,Meșterii care au executat această pictură sunt frații: Mihai, Dima și Gheorghe, aromâni originari din țara turcească, de la Enina, chemați în Moldova de Gheorghe Duca”<footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII-lea, în: ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, Iași, anul 1959, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Le cam aranjezi... E foarte posibil ca Republica Macedoneană să fie o creație artificială, cu scopuri strict politice, pusă la cale de Tito și de ai lui - dar acopere și o realitate; iar În acea realitate intră și Macedonenii noștri, Aromânii... - Lasă, bre, nu-mi explica tu rețeta apei calde! Noi vorbeam de limba oficială, de-stat a... cum Îi zici tu: Republica Macedoneană - aceea-i limba inventată de Chiril și Metodie... - N-au inventat o limbă, numai o scriere, limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei limba... bulgărească? ; Grecii o țin că erau greci-greci, de la Salonic... - Și tu ce zici? Nu se poate să n-ai și tu o teorie... - Am citit undeva că Chiril și Metodie erau Vlahi curați, de laPella! Adică macedoneni - dar aromâni! - de unde concluzia că tot noi, sireacii, i-am alfabetizat, i-am creștinat și pe Slavi... - E-he, câți i-au creștinat pe Slavi! - și tot..., În fine... - Întorcându-ne la „Țânțari”: ei au venit Încoace de curând, În ultima sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
amandi și ars moriendi, arta culinară are exact rostul mortarului care asigură coeziunea cărămizilor. Cartea are de toate: autori între 33 și 95 de ani, zece femei, zece bărbați, din Valahia, Moldova, Banat și Oltenia, cu sămânță de sași, vâlceni, aromâni, maramureșeni, evrei, sârbi, greci, brașoveni, unguri, rețete de-o varietate năucitoare (de la sarmale, șarlote și mâncare de gutui, la omlete, budinci, paste, salate, rulade, tort, până la gratin de an dive, halva turcească, fettuccine țărănești, gogoșari cu smântână, veloută de potiron
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
studiu despre decadentismul românesc (v. fragmentul „Portretul unui decadent - Alexandru Bogdan-Pitești“, în revista constănțeană Ex Ponto, nr. 3 (12), anul IV, iulie-septembrie 2006, pp. 108-119). S-a născut pe 13 iunie 1871, la Pitești, în familia unui fruntaș conservator local, aromân cu genealogie aventuroasă, și a unei fiice de boier. Cu studii neîncheiate de medicină la Montpellier, apoi de Litere și Drept la Paris, după ce absolvise un colegiu catolic genevez, s-a „format” în mediile boeme și anarho-simboliste ale Parisului de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
domeniul urologiei, alături de Theodor Burghele, Nicolae Hortolomei, Gheorghe A. Olănescu și Eugeniu Proca. O „privighetoare” aromână Doamna Sultana Iane, născută Lascu, este nu numai excelentă profesoară de fizică, dar și pilduitoare cunoscătoare a dialectului macedoromân și a tradițiilor milenare ale aromânilor, pe care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic. Iar fiii lor o strălucită doctoriță, Ana -Maria, și un foarte bun economist, Iancu sunt amândoi admirabili urmași În cultivarea dialectului matern și patern, a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
privighetoare” aromână Doamna Sultana Iane, născută Lascu, este nu numai excelentă profesoară de fizică, dar și pilduitoare cunoscătoare a dialectului macedoromân și a tradițiilor milenare ale aromânilor, pe care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic. Iar fiii lor o strălucită doctoriță, Ana -Maria, și un foarte bun economist, Iancu sunt amândoi admirabili urmași În cultivarea dialectului matern și patern, a folclorului macedoromân, confirmând plenar zicătoarea de duh „Din stejar, stejar răsare.” De mulți ani
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nunți, botezuri, aniversări și alte petreceri familiale, În care se respectau integral tradițiile ancestrale, Îmi este cunoscută vocea de privighetoare a Doamnei Tana, pe care am Îndemnat-o neîncetat ca să se afirme În public, Încontinuu, ca astfel cât mai mulți aromâni să fie fascinați de glasul ei nespus de dulce, fermecător și viguros, de autentică interpretă de muzică populară macedoromânească. Fie ca afirmarea plenară și a acestei strașnice fiice a Macedoniei Latine ca reprezentantă autoritară, admirabilă a folclorului nostru strămoșesc să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]