119,094 matches
-
a lui E. Jünger schițează contururile unei teorii a colectivității pe care o va dezvolta într-o manieră distinctă în eseul Muncitorul. Laudă vocalelor se află din acest punct de vedere în strânsă legătură cu curentele antifizionomice din literatura și arta vorbirii secolului 20, așa cum se regăsesc în poezia fonetică a dadaiștilor, teatrul "măștilor acustice" al lui Canetti sau teatrul epic la Brecht. Literatură pentru rostit și ascultat Unul dintre fenomenele surprinzătoare ale culturii literare din ultimele decenii în țările de
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
pe care o lectură în tăcere nu le-ar revela: intenția prozodică, ritmul, intensificările de tempo, gradul de emotivitate și atitudinea rostirii. Performanțele interpretative vocale - datorate fie autorului, fie altor recitatori - ar trebui să devină o întrebare firească în lumea artei literare și teatrale, mai ales ca urmare a faptului că cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot căpăta prin discursul oral "explicația cea mai elocventă, comentariul cel
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Radioul a reprezentat continuarea acestor înregistrări sonore la un alt nivel, concretizate în orele dedicate scriitorilor, înainte ca televiziunea să adopte aceeași inițiativă. În acest sens s-a dezvoltat o estetică proprie a discursului care nu era nici expresia tradiționalei arte declamative, nici cea a lecturii cu voce tare din saloanele publice, ci era mai degrabă tributară vorbitului la microfon: o muzică de cameră a rostirii, care nu ar fi fost posibilă în nici un alt mediu. Nu poate fi negat însă
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare a polisemantismului" la nivelul interpretărilor prin prozodie și artă recitativă, accente și tempo. Oare nu este pusă sub semnul întrebării întreaga concepție în ceea ce privește așteptările referitoare la actul de lectură care dăinuie încă de pe vremea iluminiștilor - acutizarea percepției critice a cititorului și eliberarea acestuia din raportul de dependență față de un
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
căror "ignoranță" era un alibi moral). Din mai multe puncte de vedere, premiile cu pricina ar trebui, mai degrabă, să ne alarmeze decît să ne bucure. Nimeni nu s-ar fi opus ca M.C.C. să instituie Premii Naționale pentru literatură, artă, teatru, film etc., și ca premiații să fie reprezentativi, dacă nu neapărat și foarte numeroși. Primul semn de întrebare îl ridică limitarea acestor premii la teatru. Anunțate pe nepusă masă și în vecinătatea celor de la UNITER, nepregătite (gala însăși a
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
de opt milimetri și se proiectează pentru amici și rude. Eu încerc să fac spectacol de bună calitate, fiind convins că spectacolul de bună calitate are o oarecare tangență, mai mică sau mai mare, cu ceea ce în mod pompos numim artă. Cît de greu v-a fost să faceți Filantropica? Principala dificultate la Filantropica a fost timpul - timpul de filmare extrem de scurt. Acceptarea de a duce la bun sfîrșit un lung-metraj în 42 de zile de filmare a fost o decizie
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
să-l seduc, să-l conving să intre în sală, la ceea ce, în mod foarte generos, am putea să numim o curiozitate culinară - un film românesc. Ce poate determina un spectator francez să se ducă la un mic cinematograf de artă și experimente, (cum le place lor să numească pompos cinematografele mici - les cinemas d'arts et d'essais)? Ce l-ar putea interesa în cinematografia unei țări pe care, de obicei, n-o leagă în capul lui decît de Dracula
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
miliardele le-a făcut pe petrolul vândut americanilor! Ce ne așteaptă? Anii care urmează eu nu îi văd clar, nu văd o perioadă de pace. Un proverb latin spune " Când vorbesc armele, tac muzele"... O influență inversă nu este posibilă? Arta nu poate să determine relaxarea, înseninarea vremurilor în care trăim, nu poate domoli pasiunile? Nu. Nu. Nu. Singura soluție este aplicarea legilor - cu strictețe și imediat! La noi, de pildă, ar trebui să fie restabilită pedeapsa cu moartea. În privința asta
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Pavel Șușară Sub tilul Prietena Artei și Culturii (chiar așa, scrise cu majusculă), Allianz-Țiriac asigurări a demarat un proiect expozițional fără precedent pînă acum pe piața românescă, în situația în care încercările altor companii de a crea și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
acum pe piața românescă, în situația în care încercările altor companii de a crea și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism. Este vorba de organizarea unei serii de expoziții care să facă vizibilă arta românească și dintr-un alt unghi decît acela oficializat prin tradiție și prin uz: unghiul mediului de afaceri, al lumii reale, al consumatorului de bunuri simbolice mai mult sau mai puțin spontan, dar cu atît mai relevant în reglarea funcției
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
foarte serioase, fie sub formă capitalizată, de active, fie cu titlu de reședință permanentă sau de casă de vacanță. Toate aceste spații fizice, aceste soluții arhitectonice mai mult sau mai puțin reușite, au o nevoie imperativă de prezența omului de artă pentru a dobîndi ele însele dimensiune umană, pentru a ieși din starea neliniștitoare a vidului și pentru a-l exprima explicit pe cel care le folosește sau le locuiește. Amenajarea optimă a spațiului interior tinde să devină, tot mai mult
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
mitologie ambiguă, lesne de plasat pe o vastă plajă stilistică, de data aceasta Paula Ribariu focalizeză întreaga sa energie pe un segment de civilizație mult mai clar circumscris: anume pe un anumit repertoriu de forme care trimite către etnografie și arta populară. Ceea ce artista reține, însă, din acest sit arheologico-etnografic nu este anecdotica sau exotismul său, ci acele caracteristici care, dincolo de faptul că pot fi identificate și recunoscute, prezintă un asemenea grad de generalitate umană încît ar putea fi atribuite oricărei
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
energică față de valorile și de spiritul culturii române, care caracterizează articolele scrise de I. Ludo sub protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism: Iar faptul că suprarealiștii devin cei mai prozaici și mai angajați oameni ai partidului comunist, în România postbelică, dezvăluie un tip de metamorfoză, care se va repeta, cu tîlcurile
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
pentru elevi se intitulează Clipa siderală al cărei redactor-șef este d-na Eugenia Bulat. Nr. 2 din 2002 e plin de compuneri, unele promițătoare, ale scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu, Umberto Eco, Michel Foucault, chiar dacă nu cu texte scrise special
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
termină, nu se reduce la individualitatea noastră biologică, la ovul și spermatozoid, ci se durează de milioane de veacuri - diferență între eul biologic și cel psihologic secundar și general... O distincție foarte importantă, în istoria culturii, cu urmări directe în artă și literatură, explicând diferența dintre realismul literar - de tip Balzac - și literatura impresionistă, subiectivistă, gen Proust, și modernii ulteriori... Distincția se află definită în critica noțiunii de engramă aplicată la natura psihologică. Critica, devenită clasică, a lui Bergson, din aceeași
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
joacă pe Shakespeare în marele rol al propriei vieți, punându-l uneori să interpreteze replici din ...marele Will, ba chiar din ale lui Marlowe sau alți contemporani. Cu o privire atotcuprinzătoare a epocii contemporane și a legislației ei complexe în privința artelor, cu importantele sume prin care era răsplătit un spectacol la curte, ceremoniile de înnobilare (Shakespeare însuși a fost înnobilat, iar inamicii săi direcți i-au compus drept blazon o căpățână de porc cu deviza "nu fără muștar!"), cu aventurile galante
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Cronicar Pseudo-Cioran În APOSTROF de pe luna martie, dl. Ion Vartic semnalează, sub titlul Cioran și "bijutierii" din Bistrița, cîteva aberații despre autorul Schimbării la față a României apărute nu de mult. Una este culeasă din revista Okean. Artele dramei în care "un june publicist" nenominalizat (Cronicarul n-a văzut revista și nu știe cine este) îl acuză pe Cioran că s-a stabilit în Occident din oportunism ca "fost extremist" ce se găsea. "Ce era să facă? Să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
Gheorghe Grigurcu (Continuare din numărul trecut) Să analizăm acum un capitol caracteristic al volumului de care ne ocupăm, intitulat Ștergerea identității. Fraza sa inițială sună astfel: Dacă eticheta de reacționarism aplicată culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții ideologiei culturale kominterniste" sugerează originea etnică neromânească a acestora
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
formă fixă), o parte din ele adunate în Cele șapte mu'allaqute de rapsodul Hammad al-Rawya. "Poemele suspendate" (al-mu' allaqat) erau acelea care câștigau concursurile de poezie intertribale și se atârnau apoi pe zidurile Kaabei lui Ismael. Poezia a fost arta cea mai iubită și cultivată, a arabilor preislamici; ca să-ți dovedești "ascuțimea spiritului" nu era nevoie de nici un material, ci doar de talent și de memorie. Temele preferate erau iubirea, dorul de persoana iubită (bărbat sau femeie) care pleacă undeva
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
vorba de o criză. în primul rînd, nu avem încrederea în domeniile umaniste pe care am remarcat-o în România. în Despre democrație în America, Alexis de Tocqueville demonstra că într-o cultură atît de democratică așa cum este a noastră, arta nu contează prea mult, pentru că pe primul loc se află cetățeanul și comunitatea. Astfel că, atunci cînd am intrat eu la facultate era foarte greu să justifici de ce vrei să ai o diplomă pe teme de literatură. Eram întrebați ce
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
așa cum o vede el. Definiția lui e mai puțin aplicabilă azi, cînd distincția înalt/ trivial nu mai este ce era pentru moderniști. Adorno consideră din start că există o industrie a conștiinței și că întotdeauna cultura este o anomie, încît arta și cultura se află într-o relație dialectică. Să presupunem că este adevărat că, într-o cultură de masă ca a noastră, cea mai bună poezie va fi întotdeauna antagonistă într-un fel și trebuie să se constituie automat într-
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
și să dăruie din ce a găsit: mărturii sui generis, înțelesuri din lumea prin care i-a fost dat să treacă. În 1963, Val Gheorghiu lua parte la o expoziție cu tema Iașul din trecut și de astăzi oglindit în artă, temă reluată și în 1974, la expoziția Iașii în arta plastică, o temă inepuizabilă, desigur, la care pictorul avea să se întoarcă mereu, fiindcă nu era o simplă secvență de parcurs, ci o materie susceptibilă de noi și noi investigații
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
înțelesuri din lumea prin care i-a fost dat să treacă. În 1963, Val Gheorghiu lua parte la o expoziție cu tema Iașul din trecut și de astăzi oglindit în artă, temă reluată și în 1974, la expoziția Iașii în arta plastică, o temă inepuizabilă, desigur, la care pictorul avea să se întoarcă mereu, fiindcă nu era o simplă secvență de parcurs, ci o materie susceptibilă de noi și noi investigații, dincolo de retorica rutinieră ce amenința îndeobște arta. Peisaje urbane, case
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]