2,842,792 matches
-
adaugă descomplectarea colecțiilor din marile biblioteci. Referitor la asemenea dezlegare de șarade, am reținut sugerarea Margaretei Feraru din notă la ședința din 7 decembrie 1930, din volumul III al Agendelor lui E. Lovinescu, la rubrică din "Facla" semnată F.A., privind articolul Memorialistica despre E. Lovinescu " Dacă autorul nu e F. Aderca după cum precizează în altă însemnare din Jurnal E. Lovinescu, n-ar fi cu totul exclus că semnătură să indice primele două litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion Vinea (sau poate, pe prim-redactorul N. Carandino)". Amănunt verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul Un cuvânt, publicat în "Arena". În calitatea de editor, d-na Elenă Zaharia-Filipas este deosebit de atentă la argumentele pentru atribuirea textelor, ceea ce presupune descifrarea pseudonimelor, se referă mereu la cercetătorii care au premers activitatea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
directorul ei, Ion Vinea (sau poate, pe prim-redactorul N. Carandino)". Amănunt verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul Un cuvânt, publicat în "Arena". În calitatea de editor, d-na Elenă Zaharia-Filipas este deosebit de atentă la argumentele pentru atribuirea textelor, ceea ce presupune descifrarea pseudonimelor, se referă mereu la cercetătorii care au premers activitatea domniei sale în acest domeniu, combate ușurătatea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
pentru atribuirea textelor, ceea ce presupune descifrarea pseudonimelor, se referă mereu la cercetătorii care au premers activitatea domniei sale în acest domeniu, combate ușurătatea atribuirii de către autorii volumelor de Opere, de la Editură Dacia, din 1978, Mircea Vaida și Gheorghe Sprinteroiu, a unui articol din "Facla" din 31 martie 1912, semnat cu inițială V., ca aparținând lui Ion Vinea, deși el încă nu debutase la acea vreme pune în cântarul critic opinii referitoare la român și la scriitor, în general, dar mai ales prețuiește
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
care le citesc. De aceea îmi voi intitula istoria așa cum puteți citi în titlul editorialului meu. P.S.: Într-un recent număr din Timpul ieșean, preotul Ioan-Florin Florescu mă consideră complet neștiutor în ale scrierilor bisericești pentru că am susținut într-un articol mai vechi ideea că, stabilind opoziția dintre inimă și minte, creștinismul n-o poate explica pe aceea dintre inocență și inteligență. Explicîndu-mi că expresia "sărac cu duhul" înseamnă "mic", "mărunt", "neînsemnat" la minte, nicidecum "prost" (mulțumesc, Părinte, dar unde am
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
unui teren stabil. într-o formă foarte condensată, dicționarul cuprinde extrem de multă informație; este în mod evident un instrument pentru specialiști, cărora le oferă parametrii esențiali pentru plasarea corectă a fenomenelor punctuale în tendințele actuale ale limbilor moderne de cultură. Articolul de dicționar furnizează, pentru fiecare limbă în care a pătruns un termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
cel al sinonimelor, mai ales al calcurilor concurente. Unde este cazul, sunt indicate și derivatele și compusele. Pentru a ilustra interesul dicționarului, aleg un singur exemplu, rezumînd o parte din informația concentrată în cîteva rînduri și într-o grilă în articolul bodyguard. Un text-sinteză avertizează asupra faptului că în genere cuvîntul are, în limbile în care a pătruns, o poziție marginală, conceptul fiind acoperit de termeni nativi; că apare în limbajul jurnalistic, adesea cu conotații negative. Graficul care ilustrează articolul transmite
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
în articolul bodyguard. Un text-sinteză avertizează asupra faptului că în genere cuvîntul are, în limbile în care a pătruns, o poziție marginală, conceptul fiind acoperit de termeni nativi; că apare în limbajul jurnalistic, adesea cu conotații negative. Graficul care ilustrează articolul transmite foarte direct o informație izbitoare: cuvîntul este puternic integrat doar în trei din cele 16 limbi: în română, bulgară și rusă ! Apare cu grade intermediare de adaptare în limbile germanice, în croată și albaneză; rămîne neintegrat în celelalte limbi
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
Mircea Mihăieș Hodoronc-tronc, puterea a decis să-și medalieze ambasadorii. Pentru care merite? veți întreba. Vă întrebați degeaba. A devenit România o țară plină de interes pentru lumea civilizată? Au dispărut, în urma eforturilor depuse de diplomați, deprimantele articole de pe pagina întâi a ziarelor occidentale despre copiii români bolnavi de SIDA, despre cerșetorii rromi sau despre prostituatele din țara Ilenei Cosînzeana? Prin perpetuarea imaginii de țară sălbatică, scoțând damfuri totalitare, prin felul în care arată clădirile ambasadelor și prin
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
o poezie la fel de frumoasă! v Cronicarul mulțumește S.C. Romarguspress SRL pentru amabilitatea de a ne trimite regulat extrase din presa culturală (și nu numai) referitoare la România literară. Deși credea că citește tot, Cronicarul recunoaște că ecourile textelor (mai ales articole critice) din paginile R.l. sînt cu mult mai numeroase decît avea el știință. Doar în a doua jumătate a lunii august, am avut astfel de ecouri (care ne onorează, indiferent dacă ne sînt favorabile ori nu) în ĂLA, Observator cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
lui. Am încercat să aflu motivele supărării lui Telefil. La început n-a vrut să spună nimic. M-am uitat, cu toată fobia mea, la televizor, doar-doar mi-oi da seama așa de cauza supărării lui. I-am citit ultimele articole. Nimic. Să fie faptul că se dau pe post meciuri de fotbal neblătuite? Proaste, dar cinstite? Să fie vreo reclamă obscură sau obscenă în care se vede cum bărbații își mint nevestele și viceversa? Să fie vreun film de doi
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
luni de la moartea "Nobelului" Cămilo José Cela (17 ianuarie 2002), a stîrnit scandal în viață literară spaniolă. Cu toate acestea, este greu de imaginat cum Francisco Umbral - autorul cărții în discuție - mai poate indigna încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil dacă sintagma este înțeleasă în context, dincolo de decupajul publicitar. Formula "cadavru de lux" nu este aplicată doar lui Cela
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
cadavru de lux este, în mare măsură, un "autoportret în oglindă" al lui Francisco Umbral. Un autoportret ambiguu, în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul amintit mai sus. "Cămilo José trăiește senzația literară că se prelungește întrucîtva în mine", afirma Umbral însuși, atribuind maestrului gîndul secret al discipolului.
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
călătoria lui Mihail Kogălniceanu la Madrid, pusă tot pe seama frumoasei românce, pe albumul căreia, descoperind semnătura lui Kogălniceanu, Alexandru Busuioceanu se entuziasmează: "E cea mai frumoasă descoperire pe care o fac în Spania". Datele se strâng încurajator pentru un viitor articol, eseu, ori carte, iar personajul feminin ajunge să-l atragă într-atâta, încât să simtă cum se îndrăgostește pe măsură ce i se oferă tot mai multă informație, acolo unde nici nu se gândise: un capitol al cărții lui Manuel Azaña, Valera
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date, greșit comunicate de autor, când identifică scriitori, mai ales spanioli, mai puțin frecventați la
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
poveste spusă de el însuși. Traducere, dl Laszlo Alexandru. Un interviu amplu și foarte măsurat în ton acordă Columnei dl Gabriel Dimisianu. Criticul despre critici. Și nu numai. Proză de dna Nora Iuga, memorii ale d-lui Al. Lungu. Două articole semnează dl Grigurcu însuși: un editorial (Caragiale și M. Eliade) și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu interes numărul de la toamnă. * "Pe scriitorul, editorul și istoricul literar Pierre-Yves Souci l-am cunoscut în 1992 [...] În toamna acelui an participam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
care, pentru că tot nu avea nimic de pierdut, a capitalizat și această mârșăvie? O fi mâna lui Saddam? Dacă nu, de ce a iuțit administrația de la Washington ritmul amenințărilor pe măsură ce ne apropiem de împlinirea unui an de la funesta zi? într-un articol din The New Republic, Leon Wieseltier scria că în ultimele trei sute și ceva de zile societatea americană, posesoarea, în genere, a unei proaste memorii colective, nu face decât să-și amintească: o țară obișnuită să "mănânce trecutul", obsedată de "noutate
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
Romanistica Pragensia, 1966) și Au sujet de la méthode des recherches de l'influence slave sur le roumain (Philologica Pragensia, 1966). Într-adevăr, Jiřina Smrčková descoperea treptat însemnătatea pentru slavistică a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
la Polirom cuprinzînd textul bine cunoscut al dlui Tony Judt și ecourile lor în presa românească. Obiecțiile majore privesc ordinea în volum a acestor ecouri. De ce, adică, un comentariu din România literară (nr. 44 din 2001) a fost plasat înaintea articolelor dnilor Iorgulescu și Brezianu din revista 22 (nr. 45 din 2001), dat fiind că R.l. cu pricina a apărut pe 7 noiembrie, iar 22 pe 6? De ce articolul din Observator de pe 6 noiembrie a fost și el plasat după? Ca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
comentariu din România literară (nr. 44 din 2001) a fost plasat înaintea articolelor dnilor Iorgulescu și Brezianu din revista 22 (nr. 45 din 2001), dat fiind că R.l. cu pricina a apărut pe 7 noiembrie, iar 22 pe 6? De ce articolul din Observator de pe 6 noiembrie a fost și el plasat după? Ca să vezi ce-l frămîntă pe cronicarul de la 22! Cît privește conținutul polemicii, dl Iorgulescu se limitează la a distinge între tabăra antiJudt (limbaj politicos, chiar dacă ironic, pe un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
reflectă hotărârile Congresului al XIX-lea al PCUS" (?!). În plus s-a ținut seama "și de observațiile critice și de părerile... primite din partea cititorilor" după publicarea primelor ediții. Printre inepții antologice și obsesii ce se apropie de patologic ajungem la articolul: "Cibernetică - pseudoștiință reacționară care a apărut în SUA după cel de-al doilea război mondial...". Acest item a mai fost citat după 1989, totdeauna cu sens peiorativ. Niciodată însă, el nu a fost analizat în întregime, comentatorii limitându-se la
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
cîteva titluri din Pintilie, Daneliuc, Săucan), în schimb figurează toate cele patru titluri ale lui Nae Caranfil (tatăl tot tată!); nu e un reproș, e o constatare. Pentru că, într-un "jurnal intim", totul e permis! Chiar și erorile strecurate în articolele despre filmele lui Nae Caranfil, de tipul: "Premiul UCIN pentru scenografia lui Mircea Ciocâltei" (la Asfalt Tango); pînă una alta, Mircea Ciocâltei e monteur. Păcat că T.C. nu și-a asumat cîtuși de puțin condiția de "jurnalist intim" și a
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]