376 matches
-
și alți contestatari, pe motiv că sunt bătrâni sau securiști. Al doilea care a vorbit, colonelul de securitate Badea, 74 de ani. E azilul de noapte de Maxim Gorki plătit de Viorel Hrebenciuc, care le-a dat 200.000 euro arvună. Am dovezi că știu cum lucrează Hrebenciuc (...) Nu știu ce-i așteaptă, îi iau ca pe popice, îi dărâm și îi bag și în pușcărie pentru fals în acte publice. Ca să fie statutar Consiliul Național, care numără 340 aleși, trebuia să fie
CV Tudor, dezlănțuit la TV: Tâmpitule! Bețivule! Dacă îți plimbă o lumânare pe la gură, sari în aer de la alcool by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36918_a_38243]
-
unei întregi daraveri. Intervenția așa-zicând înțeleaptă a oamenilor legii convinge un proprietar cu casa încurcată, fiindcă a închiriat-o la două familii, rămânând, de la unii, cu datorii și cu pagube, de la ceilalți, cu reproșul de-a le fi luat arvuna, să-i mute pe noii solicitanți de la 13 bis la 13, urmând ca locatarii de la 13 bis să-și încheie socotelile cu el, achitând chiria pe încă jumătate de an. Soluția era, la urma urmelor, simplă, însă proprietarul bucureștean suferă
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
237. footnote>. Părintele Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face neprihănit și lacomul milostiv și cel aspru blând, a venit învierea încă aici, ca o arvună a celei viitoare. Și cum e această înviere? Prin faptul că păcatul a fost omorât și dreptatea s-a înălțat, că viața cea veche a încetat și cea a tot nouă și îngerească e trăită. La învierea de obște, trupul
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de a fi prigonit și de a suporta orice insultă și rușine pentru Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate sunt plăcere, bucurie, încântare și arvună a (bunurilor) cerești. Pentru că zice (Mântuitorul): Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni toți oamenii și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră mințind din pricina Mea; bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bucurie și putere și îmbiindu-l cu speranța celor viitoare și îndepărtând senzația durerii prezente, face plăcute patimile Domnului”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul - Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 83) Martiriul pentru Hristos este desfătare, odihnă și arvună a comorilor cerești „Căci pentru creștinul care a înaintat prin bună viețuire și prin darul Duhului la măsura vârstei duhovnicești a harului dat lui, e o slavă și o desfătare și o bucurie mai mare decât orice plăcere să fie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
orice plăcere să fie urât pentru Hristos, să fie prigonit pentru El, să rabde orice ocară și rușine pentru credința în Dumnezeu. Căci toată ocara și bătăile și prigonirile și celelalte pătimiri, până la cruce, toate sunt desfătare și odihnă și arvună a comorilor cerești, odată ce ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și ncoronatul și Pindaru;!// De-i scrisă, astăzi, clipa cea divină/ La „Roata Lumii” să mă dau în lanțuri,/ Tovarășul contabil Butușină/ Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!”// Să le-ntocmim/ Dar vezi, puțin îmi pasă/ De țâfne, socoteli, dobânzi, arvună!/ Tot poezia Vieții-i mai frumoasă/ Ia să vedem balanțele cum sună!/” Dincolo de toate, însă poetul are conștiința propriei valori. și de aceea în Autoepitaf singaporean el scrie: E timpul ca să-mi sânger epitaful/ într-un sonet geometru și claustru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
forței și gingășiei nurilor în floare, ale tensiunilor când aspre, când severe ale materiei și conștiinței, ecouri ale culpei, ale păcatului originar, alături de ecouri ale răscumpărării: iată câte ceva din ceea ce ochiul poate fi îmbiat să desprindă - ca dintr-o secretă arvună - din această incursiune în ceea ce am putea numi muzeul imaginar al lui Vladimir Zamfirescu. Pentru artist, spunea Picasso - "pictura este un fel aparte de a ține un jurnal".... Două sunt filele unui astfel de jurnal asupra cărora am putea reflecta
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
autorul preciza: "S-a renunțat la titulatura generală, falnică și infatuată, de Opere, adoptîndu-se una mai apropiată de obiect, Scrieri, drept ceea ce sunt. Opera, Creația, Măiestria sunt cuvinte care sperie munca și sfiala, monumentele, utilizate pentru mîngîierea minusculelor vanități, o arvună anticipată la statuie". Își propunea să fie o ediție definitivă după modelul celor din anii treizeci apărute la Editura Fundației Regale pentru literatură și artă. Ani de zile, pînă la moartea marelui poet (1967), redactorul Gh. Pienescu aducea textele dactilografiate
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu. 21. Și Cel ce ne întărește împreună cu voi, în Hristos, și care ne-a uns este Dumnezeu. 22. El ne-a și pecetluit, și ne-a pus în inimă arvuna Duhului. 23. Iau pe Dumnezeu martor față de sufletul meu că n-am mai venit pînă acum la Corint tocmai ca să vă cruț. 24. Nu doar că am avea stăpînire peste credința voastră; dar vrem să lucrăm și noi împreună la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
fim dezbrăcați de trupul acesta, ci să fim îmbrăcați cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi, să fie înghițit de viață. 5. Și Cel ce ne-a făcut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. 6. Așadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci știm că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, 7. pentru că umblăm prin credință, nu prin vedere. 8. Da, suntem plini de încredere, și ne place mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos. 13. Și voi, după ce ați auzit cuvîntul adevărului (Evanghelia mîntuirii voastre), ați crezut în El, și-ați fost pecetluiți cu Duhul Sfînt, care fusese făgăduit, 14. și care este o arvună a moștenirii noastre, pentru răscumpărarea celor cîștigați de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. 15. De aceea și eu, de cînd am auzit despre credința în Domnul Isus care este în voi, și despre dragostea voastră pentru toți sfinții, 16. nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
dat tot nu avea curaj să-i vorbească. Simțea însă că-i mai aproape de trupul ei și în nări îi avea mirosul, ...busuioc ...calomfir ...lămâiță. Nu cunoștea ceva mai frumos. În acel an se hotărâse să tocmească el lăutarii. Strânsese arvuna de la băieții din sat și se pregătea să dea drumul primei hore din Noul An. Frigul nici nu era simțit în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își lepădaseră de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
totuna ar fi fost pierdută, așadar Constandinul Stancăi stă și așteaptă la Albești, după cum îi este felul... Aflase și de complot. Și când bătălia este pierdută și țarul și Cantemir zac încercuiți de ieniceri, ce face Constandinul Stancăi? Trimite împărătesei arvuna pe care o primise pentru hrana rușilor. Marelui vizir i-a spus că așa era cinstit. Mai trimite și un om, asta este, - pe cine l-a trimis? Un om priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
față că-i mai trebuie niște bani. Direct, abrupt, de la obraz, însuflețită de acel tupeu al disperării, care fie te salvează, fie te îndeamnă să calci în străchini fără să clipești. Presimțea pasămite că cere în contul copilului, ca o arvună, deși nici nu-i trecuse prin cap așa ceva și de bună seamă că gândul ăsta ar fi îngrozit-o, iar doamna Petronela parcă ar fi înghițit în sec. Ai fi zis că nu-i pică bine la stomac, dar uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
destinale", regret că nu am dus lucrul până la capăt. În boală sau suferință trupul ni se transformă dintr-o dată din prieten în dușmanul cel mai opac al singurului principiu de continuitate existent în noi: spiritul. De-abia atunci, în această arvună a morții, simți câtă imperfecțiune este ascunsă în tainițele unei specii pe care o lăudăm cățărați în permanență pe superficiile ei. Problema gravă este că în asemenea împrejurări nu mai e vorba de bietul sine îngust, de care nu mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-a, Crescut-a D-un verde d-arvun, Verde și frumos : Sus frunza-i măruntă Jos umbra-i rotundă (18, p. 94). Că este vorba de un copac cu atribute cosmice nu încape îndoială. Vezi și în basme : „Deteră de un arvune mare, al căruia vârf se părea că ajunge la cer”. De acolo începe o altă împărăție (20, p. 448). Mai puțin sigur este soiul de copac pe care îl desemnează. În Dicționarul limbii române se spune : „Arvune - rar, învechit, îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Deteră de un arvune mare, al căruia vârf se părea că ajunge la cer”. De acolo începe o altă împărăție (20, p. 448). Mai puțin sigur este soiul de copac pe care îl desemnează. În Dicționarul limbii române se spune : „Arvune - rar, învechit, îl întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele sudice, de regulă dunărene (Ialomița
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îi promitea rezolvarea problemelor, îl căina, se făcea că suferă și el alături de gazdă, iar la ieșire, când dădea ochii și cu vecinul, care mâine putea să-i fie musafir - nepoftit, «îl mângâia» și pe el, ca un fel de arvună, cu aceeași zicere - «Ghetu’ om săracu’!». Numai că, la un moment dat, lumea a sesizat nefirescul. De la un timp, discret, pe la miez de noapte câinii lătrau cu mai multă insistență, iar în zori populația afla despre ultima arestare în sat
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
știe. Eu a veam ceva parale puse deoparte dar ținând seama de zicătoarea că la pomul lăudat să nu te-aștepți la prea mult, am vândut bicicleta unui învățător din Țigănești. Mi-a dat a zecea parte din preț ca arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se mai întâmplă și așa ceva, cum pedalează pe bicicleta mea printre nori. Bicicleta strălucește de mama focului, magazia de vise conservând ca nimeni altcineva închipuirea. Dar dacă chiar zboară
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
confesa, ți-aș spune orice dar mi-e frică! Mi-e tare frică de Verde Împărat! În magazinul de chițibușuri m-ai zărit imediat. Tu... Împărăteasa cerurilor, Gladiola veșniciilor căutai plictisită printre poeme ratate unul uitat; m-ai luat ca arvună cu ultimii bani găsiți în buzunărașul din piept. Abia mai răsuflam înverșunați recitind într-un gând șoptit tot ce aveam pe suflet. Păreai părăsită însă ți-ai schimbat registrul vocal și supozițiile până te-am pierdut în grămada de vise
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
nu-i deschide; La poartă-i încleștarea - Ușa i se redeschide. Tot ce-a fost o să mai fie, Tot pe-o coală de hârtie, Că la noi năravu-i mare Chiar în zi de sărbătoare. * Eu i-am dat, a vrut arvuna; El, în schimb mi-a dat minciuna Că așa se poartă unii Cu esența mătrăgunii. * Fala mi-a ieșit în cale Cu un car de osanale; Simțul i-a cerut îndată Altă cale să străbată. * Nu dispare lesne lenea Dacă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Hăt în urmă toate-s umbre Cu contururi tot mai sumbre, Iar în față o-ntrebare: Când ajung la capăt, oare? Și la asta se cuvine, Căci așa e foarte bine, Să adaug încă una: Mi-a șters timpul și arvuna? Lațul se tot strânge-n taină Șifonînd a vietii haină; Nici urmă de mirare - Viața fost-a grea cărare. Timpul meu cu noapte densă Cere-n rugă recompensă; Vrea acum ca altădată O făclie-mbălsămată. 19 iunie 2004 DINCOLO DE TIMP ȘI
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
sărac e gândul firii, Simțul de creștin ’n-orbire! Dumnezeu e al iubirii. Asta știu și asta cred; Nu schimba legea zidirii, Imitând un patruped! „Ce-i în mână nu-i minciună”. Azi, când mâna este goală Și cuvântul e arvună, Doar minciuna fierbe-n oală. 7 martie 2005 Nu vremurile schimbat-au omul, Ci omul singur s-a schimbat Când a aflat că-n roade pomul Doar o „elită” a-mbuibat. Cât dezmăț în țara tristă, Ce sfidare peste tot, Că
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]