795 matches
-
o numesc, tot într-un mod autoînșelător suferință. Una dintre stările în care pot fi prezente în realitatea lor tulburătoare, sacrificiul și suferința nefiind evocate doar numele fără substrat al acestora este trăirea mistică ce și-a atins piscurile propriei ascendențe spre absolutul transcendent. Sacrificiul întru suferința jertfirii de sine este gestul abisal în care dragostea autentică se revarsă într-un flux de pace a sfințeniei. Cel care, printr-un titanic efort, și-a eliberat conștiința din imanent proiectând-o neoprit
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sacrificiului său, demersul de a continua pasul purității strălucitoare în mijlocul lumii profane și în pofida ostilității acesteia constituie gestul suprem de absorbție și flagelantă neutralizare a negativității semenilor pierduți în voluptățile și grijile imanentului. Pentru mistic, abia astfel este posibil începutul ascendenței spre absolutul spiritual a multora dintre acești rătăciți în cromatismele înșelătoare ale spațio-temporalului. Doar sacrificiul propriei ființe întru dragostea mistică poate determina, aici, cutremurarea trezitoare a semenului care eliberat de negura viețuirii în mundanul temporal își începe urcușul spre plenitudinea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
spre ceilalți și efortul sacrificant al luminării lor desăvârșirea individuală întru transcendent nu și-ar atinge apogeul rămânând asemeni unei rostuiri neterminate. Fără dragostea pentru autentica valoare întru spirit a semenilor prăbușiți în mareea pierzătoare de efemerități și motivații relative ascendența prin abisurile ce se ascund învăluind imanentul ar semăna cu un metafizic zbor întrerupt de puternicii curenți ai orgoliului și admirației pentru propriul sine. În ierarhia spre și întru transcendent, dincolo de actul renunțării se întind imensitățile ontice ale sacrificiului pentru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unui astru solar în jurul căruia gravitează elementele imanentului. Astfel, deși ascuns, focarul stelar al spiritualității luminează mundaneitatea și ne-omenscul ateului. Dacă fascicolul său s-ar stinge meta-timpul unui colaps universal ar fi inaugurat. Misticul propune ființei proprii ca scop al ascendențelor sale sfințenia și luciditatea clarvăzătoare. Ne-omenescul transcendent se relevă în plenitudinea sa atunci când acest scop a fost atins. Este viziunea și experiența angelicului și demonicului, a pulsiunilor paradisiace și infernale, a prezenței divine izbăvitoare și a tentației șoptită din
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pot surescita, în conștiința credinciosului, reactivarea privirii mistice, odată cu pătrunderea în sfera templului, survine întâlnirea cu însăși chemarea zeului, cu vocea meta-sonoră și epifanică dinspre care reverberează în globalitatea existenței modulații străfulgerante. Reculegerea în templu implică acceptarea lăuntrică, pe treptele ascendenței spre Divin, a însoțirii învăluitoare oferită de intensitatea profundă a ritualului de evocările picturale și sculpturale ce trimit la punctarea transcendentă a istoricului, de relicvele-mărturii menținute în aura sacralității lor, toate acestea fiind reunite sub armonia ordonării ansamblului arhitectural. Conlucrarea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întâmpinare, învăluie dar și palpită în profunzimea conștiinței drept energie creatoare a ființei umane, ființă pe care o cheamă lăuntric așteptându-i răspunsul, recunoașterea și trezirea din visul mundaneității înnegurate. Ratarea revelației, ne-aderarea deplină la transcendență, opturarea interiorității în raport cu ascendența ritualului, îndoiala și dramatica ezitare, toți acești factori ai eșecului mistic sunt, constant prezenți și ei în templu ca trăiri ale credinciosului ce se prăbușește temporar spre necredință sau ale celui ce urcă tragic spre credință. Fără negativitatea acestor surveniri
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
stringența ascultării și urmării sale, nu atât dăruirea divină cât imedialitatea survenirii unui nou moment de ruptură, de sfâșiere metafizică în care omul cade sub condiția pasului temporal spre moarte iar transcendența se reabsoarbe din revelație și dăruire în taina ascendențelor nepătrunse. În acest sens, sculptura în basorelief induce senzația unei retopiri ce stă să survină, unei reasimilări aplatizante spre solul uniform și anonim din care s-a înălțat întru contur și formațiune solicitantă de loc în spațiu. Privind spre această
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cam tare și că asta îmi dă un sentimnent de nesiguranță al naibii de neplăcut. Hotărât lucru, n-am suflet de marinar. Strămoșii mei au secerat grâul și au cosit iarba, n-au ajuns pe mare. N-a existat nici un pirat în ascendența mea. Tot ce pot face e să nu mă comport jalnic, să țin în frâu panica pe care o simt scoțîndu-și ghearele în mine. Nu cred că e o rușine să-ți fie frică. Jenant e doar să nu te
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
repede dacă mă rușinam de originea mea țărănească sau, dimpotrivă, mă mândream cu ea. Mai e nevoie oare să precizez că am ales ultima variantă? Asta m-a făcut imun la fumuri aristocratice. Dacă aș fi luat, însă, în serios ascendența mea boierească, aș fi avut în bunicul meu dinspre mamă, Ion Matei Șerban, o confirmare. Îl cunosc doar din fotografii, dar rar mi-a fost dat să văd pe cineva care să pară un aristocrat îmbrăcat țărănește, înalt, cum îl
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
TREBUIE, ZISE HEDROCK. PE ECRAN ÎI APĂRU IMAGINEA UNUI DOSAR. NOTĂ ADRESA CEA MAI RECENTĂ A LUI KERSHAW: "CLĂDIREA MICĂ TRELLIS 1874". RESTUL PAGINII ÎNTÎI ERA CONSACRAT ADRESELOR ANTERIOARE ALE LUI KERSHAW ȘI INFORMAȚIILOR REFERITOARE LA LOCUL ȘI DATA NAȘTERII, ASCENDENȚĂ ȘI EDUCAȚIA DIN COPILĂRIE. PE COLȚUL DIN DREAPTA JOS AL PAGINII ERA STANȚATĂ O STEA DE AUR. ACESTA ERA SEMNUL ARSENALELOR PENTRU PERSOANELE ÎNCUNUNATE CU O DISTINCȚIE ȘI ARĂTA CĂ SAVANȚII DE ACOLO ÎL CONSIDERĂ PE DERD KERSHAW UNUL DINTRE CEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
sălbatic. În același timp, Pratt este atent la dialectica identitară a unui metisaj cultural ce evocă textele unor Conrad și Stevenson. Pentru acesta din urmă, omagiul creatorului înseamnă nașterea unei benzi desenate ce adaptează The treasure island. În fine, prin ascendența sa complicată, ce îl așază în categoria excentricilor, Pratt este cel mai aproape dintre prozatorii grafici de ethosul hibridizării rasiale și intelectuale. Pratt este afin cu acel Jack London al căutării sălbăticiei, dar și cu o întreagă linie de explorare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o imagine care ar fi putut figura Într-un tablou semnat de Hieronymus Bosch. Îl Îndopase nu doar cu amintiri personale care nu-i făceau nici un bine, dar și cu informații dezlînate, lacunare, frustrante, pe care le putuse culege despre ascendența lui paternă - i se povestise despre un cimitir din Polonia, În vechea Prusie orientală, În care numele lui de familie era săpat cu dalta În piatra majorității mormintelor -, fără a mai pune la socoteală tot ce știa despre nenorocirile omenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aș fi putut aduce o mică antologie edificatoare. Dar o parte din cărțile tatei nu erau Încă scrise atunci cînd urmam cura aceea de psihanaliză, mai cu seamă cele În care-și atrage cititorul În acei adevărați montagnes russes ai ascendențelor și descendențelor, În jungla legăturilor de rudenie. Tina nu era prea dornică să devină noua fiică a tatei, și nici eu nu țineam să se Întîmple acest lucru. Proaspăt căsătoriți, primim prin poștă noua carte a tatei, și ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
larg și vehement unui articol xenofob al revistei lui O. Goga, Țara Noastră, în care era numit „Ion Vinea-Iovanaki” și calificat drept „unul dintre cei mai mari chiulangii ai războiului”. „O replică d-lui Goga“ aduce „precizări” detaliate privitoare la ascendența paternă românească a autorului (grec după mamă), păstrînd însă tăcerea asupra celeilalte acuze. În altă parte însă, „precursoratul” capătă semnificații opuse: „Epigoni, cum ne-a numit, într-un acces de scîrbă nedreaptă, Eminescu, de al cărui entuziasm pentru predecesorii slăviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai mică și mai amară cu fiecare mențiune a numelui stăpânului său. Imaginează-ți cât am fost de surprins când mi-am dat seama că cea pe care o căuta era mama mea. A fost dintr-odată foarte impresionat de ascendența mea când a aflat astfel că tu erai din țara lui, a adăugat Re-mose ironic. Vizirul mi-a cerut să las la o parte treburile statului, să mă duc în Valea Regilor și să te aduc la casa lui. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de taine. Chiar dacă, de cele mai multe, aflîndu-le, le păstrau cu greu. Clinica era prevăzătoare; nici bărbații nu prezentau mai multă Încredere; unii dintre ei s ar fi putut dovedi mai curioși decît oricare dintre viitoarele mame. Thomas, așadar, fusese un ales. Ascendența sa - fracțiunea norvegiană - te ducea cu gîndul la stăpînii fiordurilor, la apele Nordului, la corăbiile vikingilor. Pe vremea foamei, străbunicii lui din partea tatălui, de fel din Oslo, Christiania pe atunci, veniseră În Danemarca, colindînd, ani de-a rîndul, din oraș
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
proprie stirpei, din exuberanță, reversul paradoxal al acelei lentori aparente: Sudul era o lume aparte. Cum ar fi arătat un fiu al lui Thomas născut de o siciliană? Asemenea contelui Salina, dar nu neapărat. Oricum, posibil. Eroul lui Lampedusa avea ascendență germanică, era absolut memorabil, iar Burt Lancaster Îl făcuse chiar nemuritor, Visconti punînd și el pecete. Cam așa ar fi putut, la o anumită vîrstă, să arate fiul sicilian al lui Thomas, un fel de semizeu care... Imaginația tatălui-netată, nemărginită
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Bert era bine să vadă fața luminată a Lunii - și greierii ar fi pierit dacă același Dumnezeu s-ar fi coborît la mintea Rusoaicei, totul ar fi ajuns scrum; cum ar fi pornit Bert marșul său triumfal cu o asemenea ascendență devastatoare? O străbunică În stare să aprindă chiar tot cosmosul! Au mai vorbit despre mașini, despre fete, despre fotbal, despre cîini și pisici, Facebook, aici nu prea s-au Înțeles, Thomas zicea că ajungi să-ți faci - și-n cîteva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sentimental cu instincte casnice, bucuros de a se vedea înconjurat de o numeroasă familie. Din păcate, sentimentalismul lui familial se complica cu o mare lăcomie de a-și face o situație prin familie, de a moșteni, de a căpăta. În ascendența lui se aflau, pe cât se putea ghici, albanezi veniți de-a dreptul de peste Dunăre și numiți, mai dulce, "arnăuți" sau, cu totul eufemistic, "macedoneni". - Moșii mei au fost negustori, oameni de acțiune, de la eiam eu groaza de a sta pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pentru a triumfa ideile sale. S-ar putea foarte bine ca Isus să fi fost mult mai simplu decât îl concepem noi, să fi avut mai puține îndoieli și mai puține regrete. Căci el s-a îndoit și a regretat ascendența lui divină numai în momentele finale. Noi ne îndoim și regretăm atâta, încît nici unul dintre noi nu ne mai putem crede fiul lui Dumnezeu. De aceea, nici nu mai putem fi sfinți și nu mai putem crede în predicatori. Detest
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ieși ea din sine? Lipsește devenirii României un sens ascendent. Schema formală a soartei noastre este orizontala. Ne-am târât în vreme. Popoarele fericite ale Pământului sânt irupții și de aceea soarta lor trezește implicit reprezentarea verticalei. Goticul este stilul ascendenței, al elanului vertiginos, dar orientat, al devenirii transcendente. O individualitate se determină după elementele gotice din suflet. Predominarea lor caracterizează pregnanța ei. Elanul unei culturi exprimă prezența internă a patosului gotic. Căci goticul este verticala spiritului. Din el derivă tragicul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lumea evreiască. Numai la prima vedere această migrare de la „curtea rabinică” În anturajul liderului de partid este „Împotriva naturii”. În fond, se păstra același tip de structură mentală, schimbându-se doar conținutul ideologic. Firește, nu toți activiștii comuniști evrei aveau ascendențe religioase, alții porneau, tocmai, de la polul opus, din familii ce ieșiseră de mult din sfera de atracție religioasă. Unii dintre aceștia erau bine asimilați societății românești, ca Marcel xe "Pauker"Pauker sau Matei xe "Socor"Socor. Alții aveau o formație
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu poate fi considerată ca imuabilă. Este necesară, deci, o viziune internațională mai echilibrată și mai consistentă asupra problemelor legate de noile minorități. *** Persoanele care fac parte din minorități, ca și grupurile ca atare, constituite pe bază de rasă, culoare, ascendență sau origine etnică ori națională, indiferent dacă astfel de grupuri sunt sau nu sunt recunoscute, intră sub incidența Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965, din punctul de vedere al drepturilor lor individuale. Acest lucru nu depinde
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care nu dă seama decât de invizibilul privirii, deși viața e întotdeauna deja întrupată și resimte deja ceea ce doar mai târziu va putea ști sau privi. (Paradoxal, determinarea oculară a cunoașterii nu e o tradiție iudaică, ci grecească, cu largă ascendență până la presocratici.) O etică a feței nu poate răsturna ideologia campionilor liberali ai ingineriei genetice de astăzi, sau evanghelia reginelor feminismului radical, pentru care trupul celuilalt - al fătului fără glas - nu are drepturi câtă vreme nu și le poate cere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]