366 matches
-
al VI-lea, invadând Leónul, cu ajutorul lui El Cid, și l-a condus pe fratele său în exil, reunind astfel cele trei regate. Urraca a permis celei mai mari parți a armatei leoneze să se refugieze în orașul Zamora. Sancho asediat orașul, dar regele a fost asasinat în 1072 de către Bellido Dolfos, un nobil din Galicia. Trupele castiliene fiind obligate să se retragă. Ca urmare Alfonso al VI-lea a recuperat regatul Leónului, iar acum a devenit și rege al Castiliei
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
de luptători și s-au ascuns intr-o peșteră. Romanii i-au descoperit și le-au cerut depunerea armelor. Evreii au refuzat preferând moartea, pentru a nu cădea în mâinile răzbunătoare ale legionarilor. Deoarece sinuciderea era interzisă de religie, evreii asediați au hotărât să tragă la sorți, perechi-perechi, pentru a se omorî între ei. Rămași ultimii, Iosephus, realizând că evreii vor pierde războiul, l-a convins pe luptătorul evreu cu care urmau să se râpună reciproc să se predea romanilor. În
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
apoi se celebra cu mare fast la Lampsaca căsătoria fiului împăratului, Theodor Laskaris, cu fiica țarului bulgar. Aliații au început începe asediul Constantinopolului pe pământ și pe mare. Ostilitățile, întrerupte odată cu apropierea iernii, au fost reluate în anul 1236. Orașul asediat rezista datorită ajutorului flotei venețiene. Dar situația era atât de critică încât tânărul Baudouin părăsea Constantinopolul pentru a cere refugiu în Occident. O flotă puternică - de asemenea, un rod al eforturilor lui Vatatzes - i-a asigurat Imperiului de Niceea supremația
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
aceștia. Ajungând pe Pământul de Mijloc, Fëanor și Noldorii îl atacă și îl înving pe Melkor, desi Fëanor este rănit de moarte de Balrogi. Melkor se regrupează și-i atacă din nou pe Noldori, dar este învins din nou și asediat vreme de patru sute de ani, când acesta reușește în sfârșit să-i facă să se retragă. După distrugerea Copacilor, Valarii au creat soarele și luna, provocând trezirea oamenilor. O parte pleacă spre Beleriand și se aliază cu elfii. Unul dintre
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
II-lea a lansat o campanie împotriva arabilor în 995. Războaiele civile bizantine au slăbit poziția imperiului în est astfel încât câștigurile teritoriale realizate de Nicefor al II-lea Focas și Ioan I Tzimiskes erau aproape de a fi pierdute, cu Alep asediat și cu Antiohia sub amenințarea invaziei arabe. Vasile a câștigat mai multe bătălii în Siria, eliberând Alep, ocupând valea Orontes și înfăptuind mai multe raiduri către sud. Deși nu a mai avut forța să intre în Palestina și să revendice
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
iar în sud-est, Augereau era la rândul său bătut și semna armistițiul cu Aliații la sfârșitul lui martie. Napoleon își aduce resturile armatei principale la Fontainebleau, în timp ce cei doi Marmont și Mortier, împreună cu Moncey continuă să apere cu disperare capitala asediată. Cu toate acestea, Mareșalul Marmont ia inițiativa de a semna capitularea capitalei și se predă cu toți oamenii săi, pe 31 martie iar Napoleon abdică pe 6 aprilie. Neștiind de abdicarea Împăratului, Soult dă o ultimă disperată bătălie împotriva lui
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
un grup de 50 de cazași să primească permisiunea să pescuiască pe râul Inhul, în apropierea cursului Bugului de Sud și de granița Imperiului Otoman. Pretextul a fost folosit de grupuri mici de cazaci, care au fugit astfel din Siciul asediat. Cazacii care au evadat au călătorit până în Delta Dunării, unde au format Siciul Dunărean, sub protectoratul Imperiului Otoman. Tekeli și-a dat seama de stratagemă doar când în fortificație rămăseseră puțini cazaci. Siciul a fost ras de pe suprafața pământlui. Atamanul
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
rușilor și au trimis împotriva lor grupările lui Abdurahman și Iusuf era deja prea târziu - înaintarea armatei țariste nu mai putea fi oprită. Rușii au cucerit orașele Aitos pe 13 iulie, Karnobat în ziua următoare iar, pe 31 iulie, Diebitsch asediat fortăreața orașului Sliven cu 20.000 de oameni, întrerupând comunicațiile dintre Șumla și Adrianopol. Deși turcii erau atacați de cel mult 25.000 de soldați ruși, populația locală era ostilă iar trupele demoralizate. Sultanul a hotărât să-și retragă forțele
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
fără să abdice, se retrăsese la Preslav. Rămas la Târnovo, Ioan Asan I a reușit să îl atragă pe împăratul bizantin în cursă, prin răspândirea de zvonuri privitoare la sosirea unui număr ridicat de forțe ale cumanilor în ajutorul capitalei asediate. Armata bizantină s-a retras și, pe drumul de întoarcere, a fost atrasă într-o ambuscadă într-unul din pasurile din Balcani (bătălia de la Tryavna), basileul reușind cu greutate să scape cu viață în 1190. Din acel moment, inițiativa a
Ioan Asan I () [Corola-website/Science/324401_a_325730]
-
al VIII-lea î.e.n. cetatea era întărită și prosperă, dar a fost serios păgubita de un cutremur de pământ - poate cel din vremea regelui Uziahu, prin 760 î.e.n.. Orașul a fost ulterior refăcut, dar după jumătate de veac a fost asediata de oastea regelui asirian Senaherib. Textul biblic descrie în capitolele 18 și 19 din Cartea a II-a a Regilor campania lui Sanherib în Iudeea. Se povestește cum în al 14-lea an al domniei regelui Hizkiyahu, Senherib (în ebraică
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
cu Filip I de Alsacia peste Vermandois, Valois și Amiens. În 1185, în conformitate cu termenii păcii de la Boves, regele francez Filip al II-lea Augustus a dat comitatul Vermandois lui Filip de Alsacia, care a ajutat regele Franței să părăsească Acra asediata din Palestina (1189-1191) și a preluat el comandă forțelor cruciate în timpul celei de-a treia cruciade. Reîntors, regele încheie cu Eleanor, cea mai tânără fiica a lui Hugo și Alix, un acord prin care aceasta primește pe veață partea de
Vermandois () [Corola-website/Science/326987_a_328316]
-
au început să se adune. După victorie, egiptenii au asediat orașul cetate Megiddo. Faraonul a supravegheat personal lucrările de asediu, înconjurând cetatea cu un zid construit. El a rămas cu personalul său pentru a consolida, aliniamentul la est de cetate asediată. Tutmose III “a examinat toate, ceea ce a fost făcut”. Regele Kadeshului a reușit însă să fugă din Megiddo. După câteva zile de asediu, apărătorii au prădat fără milă cetatea. Prăzile au fost uriașe: 924 care Hiksose, 2238 de cai, 200
Bătălia de la Megiddo (1457 î.Hr.) () [Corola-website/Science/326993_a_328322]
-
-i ataca pe creștinii chinezi misionari, precum și ambasadele străine din Beijing. Guvernarea Qing s-a aliat cu Boxerii, în timp ce aceștia mărșăluiau spre Beijing. Ca răspuns, o expediție străină, „Alianța celor opt națiuni”, a invadat China pentru a salva misiunile străine asediate. Constând din trupe britanice, japoneze, rusești, italiene, germane, franceze, americane și austriece, alianța i-a învins pe Boxeri și a cerut concesii din partea guvernului Qing. Începutul anilor 1900 a văzut o creștere a tulburărilor civile, în ciuda încercărilor de reformare inițiate
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
regiunea Tesaliei și înaintând până în dreptul Larissei. Asediul acestui oraș a durat șase luni, în cele din urmă trupele lui Alexios silindu-i pe normanzi să bată în retragere. Bohemund a revenit la Kastoria, unde a fost la rândul său asediat, orașul căzând în mâinile bizantinilor în octombrie sau noiembrie 1083. Ulterior, în 1084, Robert Guiscard a revenit în Grecia, alături de succesorul său desemnat, Roger Borsa și de Guy, proclamat duce de Amalfi (ambii fiind frați vitregi ai lui Boemund). Între
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
facțiunea flamandă din Imperiul romano-german și până la sosirea sa acestea deja se angajaseră în luptă împotriva lui Guillaume Clito. Ludovic al VI-lea a fost excomunicat de către Raymond de Martigné, arhiepiscopul de Reims, într-un moment în care regele deja asediat Lille. În noul context și în condițiile în care regele Henric I al Angliei, unchiul lui Guillaume, își manifestase transferarea sprijinului către Thierry, Ludovic a fost nevoit să se retragă. Cu toate acestea, Thierry a fost înfrânt la Tielt și
Thierry de Alsacia () [Corola-website/Science/324541_a_325870]
-
retragă. Cu toate acestea, Thierry a fost înfrânt la Tielt și la Oostkamp, fiind astfel silit să se retragă la Brugge. Apoi, a trebuit să plece și de acolo, pentru a ajunge la Aalst, unde a fost la scurtă vreme asediat de către Guillaume, Godefroi I de Leuven și trupele lui Ludovic al VI-lea. Orașul era pe punctul de a ceda, când a sosit vestea morții lui Guillaume Clito, săvârșită în 27 iulie 1128, Thierry rămânând astfel singurul pretendent la conducerea
Thierry de Alsacia () [Corola-website/Science/324541_a_325870]
-
dintre puternicele forturi ale sarazinilor rămase neocupate în vestul insulei. Fiul său, Iordan a condus un atac care a surprins gărzile fortăreței și a capturat animalele. Lipsiți de provizii, locuitorii orașului au capitulat. În 1079, Taormina a fost și ea asediată, după care, în 1081, Iordan, alături de Robert de Sourval și Elias Cartomi, a cucerit Catania, posesiune a emirului de Siracusa, ca urmare a altui atac surpriză. Roger a părăsit și el Sicilia în vara lui 1083 pentru a-l susține
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
însuși. Deși pare cel mai probabil ca Petru să fi implantat lancea acolo anterior (chiar și legatul papal Ademar de Le Puy considera că ar fi fost vorba de o farsă), episodul a fost în măsură să ridice moralul cruciaților asediați. Cu nou descoperita relicvă în frunte, Bohemund a pornit să se confrunte cu Kerbogha, care a fost înfrânt în mod miraculos — miraculos potrivit cruciaților, care pretindeau a fi văzut o armată de sfinți coborându-se pentru a-i ajuta pe
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
sprijinind constituirea de comitete de ajutorare a muncitorilor din Galiția grav afectați de război și de penuria de alimente. În timpul războiului polono-ucrainean din 1918 și a Asediului Liovului, el a fost responsabil cu organizarea de transporturi de alimente pentru orașul asediat. S-a implicat și în cursul conflictelor civile de la începutul anilor '20 între ucraineni, polonezi și unitățile Armatei Roșii. În acele conflicte și-au pierdut viața peste 100 de preoți catolici din Arhidieceza de Liov. Riscându-și propria viață, arhiepiscopul
Józef Bilczewski () [Corola-website/Science/327693_a_329022]
-
extinsă a paradigmei din Dune II "construiește baza, construiește armata, distruge inamicul" care include alte moduri de joc. Acestea au inclus mai multe tipuri noi de misiuni, cum ar fi cucerirea rebelilor care aparțin rasei jucătorului, salvarea și reconstrucția orașelor asediate, salvarea forțelor aliate aflate într-o tabără a inamicului și apoi distrugerea bazei principale a inamicului precum și misiuni cu trupe limitate, în care niciuna dintre părți nu poate produce unități suplimentare, dar și utilizarea eficientă a unui singur pluton a
Warcraft: Orcs amp; Humans () [Corola-website/Science/327970_a_329299]
-
diviziei comandat de generalul Dufieux nu existau linii telefonice sau telegrafice, iar generalul a fost informat despre lupte de abia pe 31 ianuarie, când mai mulți armeni din Legiunea franco-armeană deghizați în musulmani au reușit să se strecoare din orașul asediat. Dufieux i-a ordonat imediat locotenent colonelului Robert Normand să conducă o misiune de eliberare a Marașului - trei batalioane de infanterie și o jumătate de escadron de cavalerie. Pentru obținerea de informații, a fost trimisă o misiune de recunoaștere aeriană
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
o rebeliune împotriva trupelor franceze care au fost alungate din oraș și care în schimb au asediat orașul. Francezii au adus întăriri din Siria și au izolat practic Antepul, interzicând aprovizionarea acestuia cu arme, muniție, medicamente sau hrană. Locuitorii orașului asediat au suferit puternic datorită lipsurilor și în principal datorită crizei de alimente și, după 10 luni de asediu, au fost nevoiți să se predea. Odată cu trecerea timpuli, forțele naționale turce au înregistrat succese tot mai mari, reușind să preia inițiativa
Asediul Antepului () [Corola-website/Science/327256_a_328585]
-
gardiști și cazaci vor ataca comisariatul de poliție din oraș. Rachetele Alazan, lansate asupra postului, căzând și asupra gradiniței din apropiere. Noaptea tîrziu, dinspre satul Varnița, sosesc întăriri formate din angajați ai Ministerului de Interne și voluntari, pentru ajutorarea polițistilor asediați. O martoră astfel relata despre primele zile ale luptei: . În dimineața de 20 iunie, orașul era în mare parte sub control moldovenesc. Ca rezultat, tancuri grele ale Armatei a 14-a ale Federației Ruse forțează podul peste Nistru dinspre Tiraspol
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
eșuat din cauza ploii puternice. De întârzerea regelui Eduard s-a folosit însă Ioan al II-lea, care a ieșit în fața trupelor numeric inferioare ale britanicilor. Ioan a concentrat o mare parte din trupele sale în Chartres, la nord de Tours-ul asediat. Cu scopul de a majora viteza de deplasare Ioan a demobilizat totalul său de infanterie necalificată de 15-20.000 ostași. Aflând despre apropierea trupelor franceze, Eduard a ordonat retragerea. Urmărit de regele francez, Eduard se retrăgea cu trupele sale tot
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
alimente, muniție și medicamente, au fost încercuiți, ei au rezistat mult mai mult decât se așteptaseră germanii. Germanii au fost nevoiți să dispună în regiune un mare număr de tunuri de calibru mare, mortiere și aruncătoare de flăcări. În cetatea asediată, civilii au îngrijit răniții, au reîncărcat cu muniție benzile și încărcătoarele mitralierelor sau au participat direct cu arma în mână la lupte. Chiar și copii au participat la apărare, aprovizionându-i cu muniție, arme și hrană pe luptători, sau observând
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]