479 matches
-
ne exprimăm sentimentele și atitudinile (Expresive), și cauzăm schimbări în lume prin asumările noastre (Declarații) (Searle: 1999, vii-viii; vezi și Searle: 2000). Din cele cinci acte de vorbire propuse de Searle Onuf preia doar trei, primele trei mai exact: cele asertive, directive și angajante. În conformitate cu un anumit model ilocuționar, putem avea de-a face corelativ cu "societăți hegemonice", (castele indiene), "societăți ierarhizate autoritar", (regimuri totalitare și autoritare" și "societăți formal ierarhizate", (regimurile democrat-liberale) (Onuf în Kubalkova, Onuf, Kovert: 1998, 58-78). Expresivele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
produc, în opinia lui Onuf, efecte sociale relevante. Actele de vorbire nu înseamnă nimic în absența regulilor, autorității și de asemenea a resurselor (bogăția socială distribuită de structuri pentru agenți și pentru ele însele, în primul rând). Actele de vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Onuf, efecte sociale relevante. Actele de vorbire nu înseamnă nimic în absența regulilor, autorității și de asemenea a resurselor (bogăția socială distribuită de structuri pentru agenți și pentru ele însele, în primul rând). Actele de vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe care agenții, în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu înseamnă nimic în absența regulilor, autorității și de asemenea a resurselor (bogăția socială distribuită de structuri pentru agenți și pentru ele însele, în primul rând). Actele de vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe care agenții, în procesul socializării lor, le creează: fiecare agent se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care a condus în prezent la autorități corespunzătoare, regimurile leniniste insistă în schimb pe asertivitate 4, chiar dacă uneori indirect, ca scop final al procesului revoluționar. Așa cum vom vedea, în timpul regimului Gheorghiu-Dej, leninismul post-revoluționar a pus în practică acte de vorbire asertive în primul rând, apoi directive și în final angajante. Odată cu intrarea în scenă în timpul "epocii Ceaușescu" a leninismului romantic, ponderea asertivelor crește, acestea menținându-se pe prima poziția, dar se observă de asemenea o creștere a intensității directivelor, respectiv angajantelor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
final al procesului revoluționar. Așa cum vom vedea, în timpul regimului Gheorghiu-Dej, leninismul post-revoluționar a pus în practică acte de vorbire asertive în primul rând, apoi directive și în final angajante. Odată cu intrarea în scenă în timpul "epocii Ceaușescu" a leninismului romantic, ponderea asertivelor crește, acestea menținându-se pe prima poziția, dar se observă de asemenea o creștere a intensității directivelor, respectiv angajantelor. Acest fapt nu reflectă altceva decât ostilitatea ideologică crescută a unui regim care se consolidase față de realitatea "burgheză" bazată, în termeni
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
particular, sintagmă des întrebuințată de-a lungul cărții, nu înțeleg altceva decât încercarea de a înlocui o formă mai "blândă" de hegemonie, cea liberală, cu o hegemonie totală în care nu mai există decât acte de vorbire, reguli și autoritate asertivă, pe care nimeni nu le mai pune în problemă, asumându-le ca perfect adevărate și, mai ales, unice. Crearea "conștiinței revoluționare" și a "omului nou", imunizat a tentațiile ideologice "burgheze" reflectă tocmai procesul prin care regimurile leniniste căutau să implementeze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o formă unică de autoritate a cărei scop este asertivizarea partidului însuși (acesta este de cele mai multe ori, așa cum am constatat, penetrat de influențe "burgheze" și "mici-burgheze"), pe lângă crearea unei hegemonii bazată pe acte de vorbire, reguli și autoritate de tip asertiv, menită a înregimenta ideologic societatea asupra căreia leninismul se exercită. Așa cum ne amintim, în cadrul leninismului romantic, dar și a leninismului post- revoluționar care l-a precedat, diferența fiind dată în primul rând de intensitatea propagandei, avem de-a face cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologic societatea asupra căreia leninismul se exercită. Așa cum ne amintim, în cadrul leninismului romantic, dar și a leninismului post- revoluționar care l-a precedat, diferența fiind dată în primul rând de intensitatea propagandei, avem de-a face cu acte de vorbire asertive, apoi directive și, nu în ultimul rând, angajante. Nu are rost să intrăm, din rațiuni care țin de dimensiunile acestei cărți, în amănunte; cititorul se poate convinge din citatele prezente în text că, atât în perioada Gheorghiu Dej, cât și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adoptat o postură tot mai agresivă, care ar putea fi numită, am argumentat în capitolul anterior, insular-represivă. Interesant de observat este că, în plan internațional, leninismul romantic a adoptat aceleași acte de vorbire, chiar în aceeași ordine am putea spune asertive, directive, respectiv angajante insistând asupra necesității punerii în practică a "noii ordini internaționale" prin restructurarea instituțiilor și a comerțului internațional și, nu în ultimul rând, a dezarmării și a eliminării armamentului nuclear, obiective care, odată aflate pe agenda internațională de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din iulie" și atenția specială acordată de Ceaușescu acestui capitol dar sperau ca, în timp, populația să fie atrasă de principiile naționaliste profesate de regim (o predicție destul de reușită) iar "limba de lemn", impregnată până la refuz de acte de vorbire asertive, să se integreze tot mai mult în limbajul popular, contribuind astfel la crearea "conștiinței socialiste". Revin în acest punct la precizarea făcută în capitolul teoretic: în cazul leninismului romantic, normele și regulile de care a făcut uz sunt mai importante
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să convingă, de abia apoi să impună. Obiectivul final este îndoctrinarea, metodele coercitive utilizate pentru a ține sub control populația sunt doar un mijloc în vederea atingerii acestui scop. Astfel că, pentru regimurile totalitare, mai ales cele leniniste, actele de vorbire asertive primează în raport cu cele directive. 5 Leninismul nu este totalmente potrivnic față de realitatea imediată: tacticile schimbătoare ale "luptei revoluționare" sau Noua Economie Planificată stau mărturie în acest sens. Dar leninismul distorsionează realitatea pentru a o adapta la propriile tipare ideologice, în timp ce
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adresează 10 % flexibilitate în activitate; 6 % elemente de ordin moral ce guvernează acțiunile. Dar, se pune întrebarea cum putem comunica eficient, astfel încât să se reducă stress-ul la locul de muncă? Câteva dintre soluțiile posibile în acest caz sunt următoarele: comunicarea asertivă (element de control); generarea suportului social prin organizarea mediului muncii (element de organizare); administrarea (planificarea) timpului prin folosirea unor tehnici specifice (element de planificare); delegarea competentă de sarcini (elementul de conducere). Vom detalia numai două dintre aceste soluții, pe care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
mediului muncii (element de organizare); administrarea (planificarea) timpului prin folosirea unor tehnici specifice (element de planificare); delegarea competentă de sarcini (elementul de conducere). Vom detalia numai două dintre aceste soluții, pe care le considerăm definitorii în contextul dat: 1. Comunicarea asertivă este o comunicare de tip pozitiv, responsabilă, plină de încredere în sine, care permite oamenilor să fie ei înșiși ca indivizi unici, valoroși, importanți, să-și susțină propriile drepturi fără a nega însă unicitatea, valoarea, importanța și drepturile celorlalți semeni
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de tip pozitiv, responsabilă, plină de încredere în sine, care permite oamenilor să fie ei înșiși ca indivizi unici, valoroși, importanți, să-și susțină propriile drepturi fără a nega însă unicitatea, valoarea, importanța și drepturile celorlalți semeni ai lor. Comunicarea asertivă se caracterizează prin mai multe trăsături: consideră că o anumită solicitare prezentată devine o pretenție și că nu avem nici un cuvânt de spus în legătură cu acceptarea ei, fapt ce conduce la stress; a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de dulce.” (Ibidem, p. 199) Vocativul caracterizează numai persoana a II-a și se întrebuințează, de regulă, în propoziții imperative: „Stihii a lumei patru, spuse lui Arald,/Străbateți voi pământul și a lui măruntaie” (Ibidem, p. 94) sau în propoziții asertive exclamative: „O tu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi,/Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi!” (Ibidem, p. 80) Genitivul se caracterizează printr-o serie de deosebiri între persoanele I și a II-a, pe de o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și la structura lor morfologică, prin realizarea concretă a dezinențelor personale -i, la prezent indicativ, -ă sau -e, în funcție de tipul de flexiune al verbului, la imperativ afirmativ: (tu) cânți/cântă!; străbați/străbate! La nivelul sintactic, indicativul caracterizează verbe-predicat în enunțuri asertive, cu nuclee predicaționale bimembre (cu excepția verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?” (Ibidem, I, p. 177) Adverbele exclamative (ce, cum, cât) dezvoltă caracterul exclamativ al unor enunțuri asertive: „Calea aici ce greu se găsește!” (L. Blaga, p. 277), „Între ziduri, printre arbori, ce se scutură de floare,/Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare.” (M. Eminescu, I, p. 136) sau interogative: „Cum nu vine zburătorul, ca la pieptul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
anterior; subiectul vorbitor respinge această afirmație: „Nu l-am chemat eu = Neg că l-am chemat eu.” Adverbele de confirmare marchează asumarea, acceptarea conținutului afirmativ sau negativ al unui enunț (sau fragment de enunț) anterior sau următor în desfășurarea textului asertiv sau interogativ. Enunțul da poate relua propoziții afirmative (asertive, interogative sau imperative): „Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi.” (M. Eminescu, I, p. 157), „- Tu ești Mircea? - Da-mpărate!” (Ibidem, p. 146), „Dar dacă vrei cu crezământ/ Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chemat eu = Neg că l-am chemat eu.” Adverbele de confirmare marchează asumarea, acceptarea conținutului afirmativ sau negativ al unui enunț (sau fragment de enunț) anterior sau următor în desfășurarea textului asertiv sau interogativ. Enunțul da poate relua propoziții afirmative (asertive, interogative sau imperative): „Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi.” (M. Eminescu, I, p. 157), „- Tu ești Mircea? - Da-mpărate!” (Ibidem, p. 146), „Dar dacă vrei cu crezământ/ Să te-ndrăgesc pe tine,/ Tu te coboară pe pământ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțiative se disting, ,apoi, sub aspectul modalitații, propoziții neexclamative și propoziții exclamative.Tot aici este integrată și propoziția imperativă, în două variante:excalamative și neexcalamtive. Noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște existența a patru tipuri de enunțuri, " în funcție de scopul comunicării": asertive, interogative, imperative, exclamative. ( vol.II, pp.25-44) Enunțurile exclamative corespund , în aceasta interpretare, propoizițiilor enunțiative exclamative. Sub aspect semiotic, în funcție de specificul implicării celor trei factori principali (emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semiotic, în funcție de specificul implicării celor trei factori principali (emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive În enunțurile asertive, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de conținutul mesajului. Enunțurile asertive se impun ca expresie sintactică a cunoașterii prin limbă a unei realități extralingvistice și mijlocul principal de comunicare a acestei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive În enunțurile asertive, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de conținutul mesajului. Enunțurile asertive se impun ca expresie sintactică a cunoașterii prin limbă a unei realități extralingvistice și mijlocul principal de comunicare a acestei cunoașteri. În procesul comunicării, enunțurile asertive se întemeiază
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive În enunțurile asertive, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de conținutul mesajului. Enunțurile asertive se impun ca expresie sintactică a cunoașterii prin limbă a unei realități extralingvistice și mijlocul principal de comunicare a acestei cunoașteri. În procesul comunicării, enunțurile asertive se întemeiază pe verbe ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive În enunțurile asertive, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de conținutul mesajului. Enunțurile asertive se impun ca expresie sintactică a cunoașterii prin limbă a unei realități extralingvistice și mijlocul principal de comunicare a acestei cunoașteri. În procesul comunicării, enunțurile asertive se întemeiază pe verbe ale aserțiunii (aspune, a zice, a afirma etc.), verbe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]