727 matches
-
științelor și artelor în Babilon a adus în mod natural rafinarea, îmblînzirea moravurilor și scăderea virtuților militare; iar bogățiile ce se strângeau necontenit au deschis pofta popoarelor vecine. Către 1300 î.e.n., statul babilonian este atacat, învins și făcut vasal de către asirieni, locuitorii din nord. Tiglatfalasar al doilea -700 î.e.n.- marele cuceritor al tânărului, crudului și războinicului popor asirian; învingător de la Marea Caspică până la porțile Indiei și de la hotarele Egiptului până în deșertul Arabiei, cel căruia la Damasc 25 de regi prizonieri i
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
iar bogățiile ce se strângeau necontenit au deschis pofta popoarelor vecine. Către 1300 î.e.n., statul babilonian este atacat, învins și făcut vasal de către asirieni, locuitorii din nord. Tiglatfalasar al doilea -700 î.e.n.- marele cuceritor al tânărului, crudului și războinicului popor asirian; învingător de la Marea Caspică până la porțile Indiei și de la hotarele Egiptului până în deșertul Arabiei, cel căruia la Damasc 25 de regi prizonieri i s-au închinat, nu putu să se mulțumească numai cu vasalitatea Chaldeei. El și-a jurat distrugerea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
încins între nord și sud, între forța brutală și disperarea celor ce-și apărau existența. In mai puțin de 100 de ani, dreptatea ca și puterea ocultă a culturii, își spuseră cuvântul. Babilonul mai avea pe tronul său dominația dinastiei asiriene, dar jugul era ușor: învingătorii au luat de la învinși credințele, religia, știința și obiceiurile. Ultimul dintre marii cuceritori asirieni - Asurbanipal, ajunsese destul de rafinat pentru a ordona construcția unui nou palat regal mai mare, mai încărcat de statui decât cel dinainte
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
100 de ani, dreptatea ca și puterea ocultă a culturii, își spuseră cuvântul. Babilonul mai avea pe tronul său dominația dinastiei asiriene, dar jugul era ușor: învingătorii au luat de la învinși credințele, religia, știința și obiceiurile. Ultimul dintre marii cuceritori asirieni - Asurbanipal, ajunsese destul de rafinat pentru a ordona construcția unui nou palat regal mai mare, mai încărcat de statui decât cel dinainte, în care nu a uitat să se asigure o încăpere mare, pentru păstrarea bibliotecii ce se adunase la Ninive
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
10.000 de oameni la lucru; dar moartea lui neașteptată împrăștie lucrătorii, fărâmiță armata, sfărâmă imperiul, prăbușind visul domniei universale. Nimeni și niciodată nu a mai încercat o lucrare atât de nebunească, precum învierea turnului Babel. Fig.11 - Sigiliul cilindric asirian, pe care este gravată planeta Saturn, reprezentată printr-un inel. Această figură, ca și următoarea, ne determină să credem că anticii au avut mijloacele optice cu care au descoperit inelul. După moartea lui Alexandru, Babilonul a rămas numai centrul regatului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
răspândit în toate zările, înmulțindu-se prin case străine. Dar astrologia nu a așteptat căderea imperiului, pentru a se împrăștia în cele patru vânturi. Cine s-a atins de Babilon, s-a molipsit ca de o boală contagioasă. Mai întîi asirienii, apropiați prin lupte și despărțiți doar de câteva coline; apoi vecinii din nord - mezii și perșii, mai ales de când Cyrus a cucerit cetatea lui Bel; după aceea evreii, duși în captivitatea lui Nabucodonosor; în sfârșit, grecii și toată Marea Egee cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Chaldeea a primit cu luptă, temporar și fără consecințe, suzeranitatea Asiriei; Asiria a primit fără opoziție, definitiv și cu toate urmările fatale: cultura, religia și credințele Babilonului. Fig.13 Rugăciune pentru îndepărtarea unei invazii de lăcuste făcută de un demnitar asirian în fața zeului Azur. Cărămidă acoperită cu ceramică. Astrologia s-a furișat în Cetatea lui Ninus - fabulosul rege, fondator al cetății care îi poartă numele, cu mult înainte ca Semiramida să domnească peste ambele capitale. Zeiței Iștar - Venus la babilonieni i
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mici s-au culcat pe burtă"). Aici, ca și pe văile Eufratului, numai sacerdoțiul înalt avea privilegiul acestei științe. Se știe că de pe la 1400 î.e.n. o corespondență secretă destul de regulată s-a stabilit între pontifii egipteni, magii babilonieni și cei asirieni, adică între învățații timpului. Ce îi unea? Ce-și puteau comunica peste capul și fără știrea domnilor lor, adesea certați sau în război? Doar vraja mistică a unei științe și a unei religii contopite îi putea determina la atâta îndrăzneală
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
relative a două planete pe bolta cerească 7. - Localizarea astrologică a zodiilor pe corpul uman 8. - Reconstituire a Turnului Babel 9. - Magi babilonieni studiind mersul unei comete 10. - Heptagonul stelat care oferă ordinea și denumirea zilelor din săptămână 11. - Sigiliu asirian pe care este figurat inelul planetei Saturn 12. - Gravură asiro-chaldeeană a planetei Saturn, cu inel și doi sateliți 13. - Cărămidă acoperită cu ceramică, reprezentând o rugăciune făcută pentru îndepărtarea unei invazii de lăcuste 14. - Sfinxul și piramidele Egiptului 15. - Pictură
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
s-a concentrat poate tot ce era mai bun În cultura asiatică, luând astfel naștere o țară cu instituții admirabile. Din păcate nimeni nu ar putea cânta ceva din acea perioadă deoarece muzica vechilor greci, ca și a egiptenilor, babilonienilor, asirienilor, caldeenilor și sumerienilor, indienilor, chinezilor și a tuturor celorlalte popoare ale antichității nu ni s-a păstrat. Nu putem spune așadar dacă muzica grecilor ne-ar fi plăcut și nouă, dar știm Însă că a existat multă muzică În Grecia
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
în scrierile “Ayurveda” sunt prezentate reguli de folosire a exercițiilor fizice și masajului, iar legile lui Manu asociază acestora băile pentru purificarea sufletului. Exercițiile fizice și masajul au fost cunoscute și practicate de toate popoarele vechi ale Orientului. Mezii, perșii, asirienii, babilonienii foloseau aceste practici, în principal în scopul tratării răniților din războaiele pe care le duceau. În Grecia antică, medicii de seamă, cum au fost Hipocrat, considerat părintele gimnasticii medicale (430-337 î.e.n.ă, aduc primele noțiuni exacte despre factorii naturali
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
din Asia și Africa a Marii Britanii, Franței, Portugaliei și Olandei. Dovezile istorice sunt și mai defavorabile dezbaterilor asupra afirmațiilor teoriilor economice, dacă sunt aplicate pentru a explica procesele de construcție imperială precapitaliste. Strategiile care au condus la înființarea imperiilor egiptean, asirian și persan în Antichitate erau imperialiste în sens politic. La fel au fost și cuceririle lui Alexandru cel Mare și politicile Romei în secolul I î.Hr. Expansiunea arabă din secolele al VII-lea și al VIII-lea a manifestat toate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
posibil ca Dumnezeu să se folosească de o nație ca de un instrument al judecăților sale, chiar dacă apoi o distruge 102, este de părere Butterfield. Încă de acum câteva milenii, profetul Isaia identifica acest instrument al voinței divine în regatul asirian. Eșecurile istorice sunt și ele rodnice, și adesea mai mult decât succesele: " Prin dezastre mai disperate decât cele ale popoarelor lumii actuale, vechii evrei, în virtutea resurselor lor interioare, și-au transformat tragedia într-unul din cele cinci sau șase momente
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
iudaică cu privire la istorie Vechile civilizații aveau o conștiință a timpului, după cum atestă calendarele lunare folosite de egipteni, dar nu în sensul continuității acestuia, ci ca un ciclu cosmic continuu, în care natura se regenerează anual odată cu divinitatea. Pentru babilonieni sau asirieni istoria nu avea nici început, nici sfârșit, totul era recurent și se rotea veșnic. Acest mit al eternei reîntoarceri, cum îl numește Eliade, la un act primar, un arhetip plasat undeva la originile cosmosului, în illud tempus, în eternitate, era
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
î.Hr.), evreii au inversat credința comună conform căreia măsura puterii unei divinități e constituită de succesul comunității. Însăși slăbiciunea lui Israel este o dovadă a imensei puteri a lui Dumnezeu. Puterea Sa se manifestă în folosirea celor mai mari imperii: asirian, babilonian și egiptean ca "vargă a mâniei sale" (Isaia 10, 5-8) pentru purificarea lui Israel; dar aceste puteri ale lumii nu sunt conștiente de ea și atribuie succesul propriei forțe. Aici, poate, s-a aflat prima versiune originală a vicleniei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
erau filosofi radicali ai istoriei pentru că ei aveau, în locul unei filosofii, o credință de nezdruncinat în planul lui Dumnezeu pentru poporul său"35. Puterea credinței a crescut cu atât mai mult cu cât toate dovezile empirice erau împotriva lor. Când asirienii au cucerit aproape întregul Orient Apropiat, profeții au văzut în ruina lui Israel nu o dovadă a neputinței lui Yahwe, ci o manifestare indirectă a puterii sale universale 36. Nici chiar în timpul exilului babilonian ei nu au încetat să creadă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
urmau să aibă loc în istorie. Joacchino este unul dintre primii patrioți italieni atunci când îi aseamănă pe dușmanii națiunii italiene, ai lui populus latinus, cu "dușmanii poporului ales". Toți năvălitorii barbari, francii, normanzii, germanii, joacă rolul pe care îl avuseseră asirienii în istoria poporului evreu. Distingem o incipientă "conștiință națională", sprijinită de o bogată mișcare profetică, străbătută de viziuni apocaliptice și nădejdi eschatologice 76. Asemănarea cu poporul ales nu este lipsită de o nuanță critică. Tragedia evreilor, afirmă Joacchino, este că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
explică de ce anume astăzi în aceeași țară se află peste 20 de megaorașe cu mai mult de 3 milioane de locuitori. Roma antică nu era doar un oraș hegemonic, ci și un oraș-imperiu care succeda altora, precum Ashur (capitala imperiului asirian), Uruk (orașul-stat al imperiului mesopotamian) și Babilon. Egiptul și Persia erau, la rândul lor, centralizate în jurul unui singur oraș. După dezurbanizarea din Evul Mediu timpuriu, tot orașele sunt cele care încarnează reînvierea civilizației: e cazul orașelor ducale Milano, Florența, Veneția
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1500 î.Hr. Erau călăreți care conduceau turmele spre pământuri fertile, alungând sau coabitând cu popoarele găsite acolo. Prima manifestare a noii civilizații iraniene apare o dată cu orașul Sial, dar prima mențiune scrisă este datată în anul 834 î.Hr. pe o tăbliță asiriană, cu ocazia expediției armate a regelui asirian Salmanashr III. MEZII ȘI PERȘII Nu este cunoscut care dintre cele două popoare s-a instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
spre pământuri fertile, alungând sau coabitând cu popoarele găsite acolo. Prima manifestare a noii civilizații iraniene apare o dată cu orașul Sial, dar prima mențiune scrisă este datată în anul 834 î.Hr. pe o tăbliță asiriană, cu ocazia expediției armate a regelui asirian Salmanashr III. MEZII ȘI PERȘII Nu este cunoscut care dintre cele două popoare s-a instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare pericolul cel mare era militarismul asirienilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
regelui asirian Salmanashr III. MEZII ȘI PERȘII Nu este cunoscut care dintre cele două popoare s-a instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare pericolul cel mare era militarismul asirienilor și apropierea lor. Asirienii au cotropit, în mai multe rânduri, teritoriul ocupat de mezo-perși. Atunci când puterea asiriană a decăzut, a început să se afirme forța acestor două popoare mezii și perșii care, în final, a depășit uriașul mesopotamian. Herodot s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
MEZII ȘI PERȘII Nu este cunoscut care dintre cele două popoare s-a instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare pericolul cel mare era militarismul asirienilor și apropierea lor. Asirienii au cotropit, în mai multe rânduri, teritoriul ocupat de mezo-perși. Atunci când puterea asiriană a decăzut, a început să se afirme forța acestor două popoare mezii și perșii care, în final, a depășit uriașul mesopotamian. Herodot s-a referit la Dejoces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare pericolul cel mare era militarismul asirienilor și apropierea lor. Asirienii au cotropit, în mai multe rânduri, teritoriul ocupat de mezo-perși. Atunci când puterea asiriană a decăzut, a început să se afirme forța acestor două popoare mezii și perșii care, în final, a depășit uriașul mesopotamian. Herodot s-a referit la Dejoces (738-675 î.H.) prinț renumit care devenise rege al mezilor și întemeiase cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rege al mezilor și întemeiase cetatea Agbatana. La tron i-a urmat Phraorta (675-653 î.H.), care a supus regatul persan, întemeiat sub numele Parsumah de către regii Ahemenizi. În anul 653 î.H.,Phraorta a fost învins și ucis de asirieni și Agbatana a fost cucerită. Regatul med a renăscut sub Cyaxare, care i-a învins pe asirieni. Acesta a fost învins în lupta cu sciții, care au ocupat țara. Doar în anul 625 î.Hr., sub comanda lui Cyaxare, mezii i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a supus regatul persan, întemeiat sub numele Parsumah de către regii Ahemenizi. În anul 653 î.H.,Phraorta a fost învins și ucis de asirieni și Agbatana a fost cucerită. Regatul med a renăscut sub Cyaxare, care i-a învins pe asirieni. Acesta a fost învins în lupta cu sciții, care au ocupat țara. Doar în anul 625 î.Hr., sub comanda lui Cyaxare, mezii i-au gonit pe sciți și au continuat lupta cu asirienii, ocupând Ninive, în alianță cu Babilonul. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]