404 matches
-
lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a delațiunii și astfel mai în fiecare săptămână sosea de la Târgoviște tovarășul Ioviță, „instructor” ce oblăduia între alte comune și Nucetul, se instala în biroul nostru ca un pașă, tușea astmatic, se scărpina la ceafă îndelung, își pregătea atacul cu minuțiozitatea unui animal de pradă ce așteaptă momentul optim în care să-și înșface victima, scotea apoi o hârtiuță din veston (purta vestimentație stalinistă deși trecuse moda) și își începea rechizitoriul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
zi am lucrat la corabia cu șapte pînze/ că la o mare construcție./ I-am așezat cu grijă prova teuga babordul./ Treceau zilele a prostituate fierbinți/ pentru ibovnici de treabă. Tinerețea/ așa a trecut./ Veneau oamenii un fel de Iisusi astmatici:/ ase spune c-ar înaltă o corabie/ dar nimic nu se vede a ziceau -/ poate că-i doar o corabie de vorbea./ Zi și noapte am continuat să lucrez la corabie./ Zi și noapte imperiul îndoielii am frînt./ I-am
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
și titlul ("Alungând tristețea ca Pagannini"). E povestea celui care trebuie să-și ducă la capăt concertul, deși s-au rupt, pe rând, celelalte strune. Construcția e vizibilă: 12 cicluri de câte trei poeme în versuri lungi, ritmate și ritmate "astmatic" (cum spune în prefață Șerban Foarță, care a observat "tahicardia" lor), cu câte trei strofe fiecare, majoritatea pornind de la un leitmotiv în mijlocul poemului (strofa a doua). Aș putea bănui că fiecare poem a fost stârnit de acest leitmotiv esențial - întâi
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
versurile sunt bolovănoase prin aglomerarea de abstracțiuni și nenumărate determinări metaforice: "...după hologramaticul sex al iertării strig/ imaginat de pubertatea ubicuei confuzii a ființelor plăgi/ care-mi disprețuiesc nevroza...", "acum, asemeni unui mutant nefericit,/ plimb fiarele manipulării analgezice/ prin ozonul astmatic al blestemului,/ atît de puțină uitare în consolarea divină"..., în cea de-a doua jumătate discursul poetic se mai aerisește, lăsînd loc și poeziilor scurte în care poetul are tendința părăsirii tonului grav, meditativ și încearcă să introducă ludicul într-
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
spațiului un aer/ pe care nu-l vom ști niciodată" (O după-amiază în europa după ploaie). Precum într-un soi de tandră profanare, autorul celebrează ceea ce nu s-ar fi cuvenit celebrat: "viața volatilă clandestină/ în obscuritatea cinematografelor/ în sălile astmatice ale/ bibliotecilor publice/ în golul de beton al stadionului" (ibidem). Sub pana lui C. Abăluță, detaliile se dilată enorm, imprevizibil, pînă la a exercita o insidioasă, lentă teroare: "îmi dau seama/ crăpăturile lentilei ochelarilor/ sînt drumuri lungi pe care nu
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
agonii. Prin fața noastră se succed episoade din viața sa de copilă, studentă, raporturile sale cu cei apropiați, cu părinții, prietenele, întâlnirea sa cu Senatorul din aceeași zi nefastă, ultima pentru ea. Întreaga forță a acestei cărți, în afara ritmului ei anxios, astmatic, din ce în ce mai accelerat, reprezentat prin fraze scurte asemeni sentințelor, constă în continua pendulare între cei doi poli sub tensiune ai prezentului și trecutului unei muribunde. Un trecut ce se destructurează, filtrat prin memoria precipitată și selectivă, ce dă la iveală ceea ce
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
a-si irosi durată trecerii prin lume cu el însuși -, singurul mod de a (supra)viețui: mesajul e foarte clar în : "Te uiți la mine, da, scriu poezii/ fără să fiu un mutilat de război/ (al războiului rece?) sau măcar astmatic/ scriu poezii noaptea îmi sprijin degetul de/ frunte precum profeții precum conțopiștii/ de la curțile faraonilor precum sinucigașii/ care își scriu mesajele un fel de proces verbal/ prin care dau în primire lumea asta alterată/ grețoasa desigur/ pînă la urmă e
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
mine, da, scriu poezii, de fapt suflu/ în urechea cuvintelor că în trompete/ va scot din minți ca si cum v-aș scoate/ din case sînteți sinistrații raiului/ dar de unde s-o știți? /da, fără să fiu mutilat de război sau măcar/ astmatic continui să scriu poezie, poti sa/ înțelegi?": e aici rană deschisă a poeziei, singura care poate salva de la mutilare și e "paiața", August Prostul, histrionul în toată dimensiunea lor tragică: glazura e rîsul-plînsul, figură, nervii: miezul e tragicul. Apoi, în
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
medicina cu literatura? Vă pun această întrebare ca să nu mai scriu un chapeau justificativ pentru discuția de azi. Nu pot să nu mă gândesc imediat la Mens sana in corpore sano a lui George Topîrceanu. Dostoievski a fost epileptic, Proust - astmatic, Balzac - cardiac. Pare mai greu să găsești mari scriitori sănătoși decât bolnavi. Lăsând gluma... Să ne gândim la medicii scriitori. Unii, după studii medicale sau câțiva ani de practică au rămas cu totul și cu totul ai... literaturii. Cum e
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
lapidară, unde lupta se dă pentru fiecare sintagmă și silabă, în cazul lui Proust este vorba de fraze, care ascultă de legi arhitectonice și simfonice, de un ritm în care trebuie să intri, "potrivindu-ți răsuflarea după cea a unui astmatic". Altfel spus, teoria implicită pe care o presupune orice practică a traducerii, este diferită de la un autor la altul, se adaptează de la un text la altul. O "poezie" dadaistă se pretează cel mai bine la o traducere literală, opțiune atât
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
de gălbenare/ câinele se scoroji sub masă/ si-ncepu să plouă din mireasă.// Nu mai chiuiți că nu-i a bine/ vine cineva dar nu știu cine/ merge undeva dar nu știu unde/ stați și voi prin șanțuri că va tunde." (Jupânu^) O inspirație astmatica Recitind cu detașare poezia lui Mircea Dinescu, remarcam și ceea ce subminează această poezie. Este vorba, în primul rând, de suflul scurt al lirismului. Fiecare poem este compus din secvențe fără prea mare legătură între ele. Aceste secvențe le putem... amestecă
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
încercând să rupă prețul. O doamnă cu voaletă intră la „Mobila”. Gras și alb, domnu David, negustorul, își scoase cu familiaritate pălăria, retrăgându-se șchiopătând în umbra ușii. - Am primit chiar ieri comanda din Viana, se făli el cu glas astmatic. Știm noi ce-i place lú domnu’ avocat, coniță. Cucoana voalată privi însă la marfă cu dispreț. - Să mai vedem, să mai vdem, domnu’ David. Din dugheană, negustorul își trecu clienta în atelier. La bancul de lucru se mișca un
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Kamiyachō și m-au dus la un spital mic numit Azabu. Aici veniseră deja vreo 20 de persoane afectate de inhalarea gazului sarin. Timp de o săptămână am avut simptome asemănătoare cu cele ale unei răceli. Mă chinuia o tuse astmatică și trei zile la rând am făcut febră peste 40°. Mă gândeam că poate se stricase termometrul. Mercurul urca până la ultima liniuță. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că aveam temperatura chiar mai mare. Eram imobilizată la pat. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se adune mulțimea, vorbea cu mine. Dar dacă erau deja și alții pe acolo, era prea ocupat. Marius Wyxzewixard Challouehliczilczese Grimes fusese botezat În anii treizeci după un naționalist etiopian, contemporan de fapt cu Fard Muhammad. Marius fusese un copil astmatic. Își petrecuse cea mai mare parte din copilărie stând În casă și citind cărțile eclectice din biblioteca mamei sale. Ca adolescent, luase de multe ori bătaie (Marius purta ochelari și avea obiceiul să respire pe nas). Dar, când l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sănătos rămâne aproape constantă, cu abateri reduse dictate de bioritmul zilnic sau anual. Pentru păstrarea temperaturii interne a corpului, la 37șC, au loc procese de termoreglare ce funcționează normal la corpul adult și sănătos și dificil pentru anumite afecțiuni (reumatici, astmatici ș.a.). În vederea funcționării optime a proceselor de termoreglare este benefică expunerea treptată a organismului la fluctuațiile de temperatură. Evaluare 1. Prezentați influența temperaturii și a precipitațiilor asupra activității turistice. 2. Descrieți două forme de climatoterapie. 3. Prezentați acțiunea terapeutică a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Nu îi putea vedea mâna stângă, întrucât și-o ținea sub cealaltă. - Rămâneți cu mâinile pe frânghie, domnule, spuse ea. Astfel încât să le pot vedea. - Dar eu nu am făcut nimic! șuieră el - poate nu era din cauza efortului, poate era astmatic. Bell se apropie cu băgare de seamă de scripete și trase la rândul său de frânghie până când putu să o cuprindă direct cu brațele și să o tragă spre mal. Bărbatul în haine sport dădu încet drumul frânghiei, până când fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
uciderea agentului, apoi ce îi spusese despre cadavrul lui Larry Burke. E destul de cald... Făcu apoi o observație: - Vorbea ca și cum mima desfășurarea unui spectacol de magie, iar eu eram unul din protagoniști. Îmi amintesc totuși un lucru despre el. E astmatic. Sau cel puțin respira cu greutate. Se oprea adesea pentru a trage aer în piept și vorbea șoptit. - Foarte bine, spuse Sachs. Uitasem că am observat ceva similar după tentativa de crimă de la heleșteu. Altceva ce a mai spus? Rhyme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că partea cea mai bună a jocului este chiar căutarea prăzii. Însă niciun vânător nu poate fi cu adevărat mare dacă nu simte la maxim plăcere atunci când își doboară prada. - Cum ți-ai dat seama? repetă el cu un șuier astmatic. - Că de fapt ținta ta este circul? spuse Rhyme, privind-o pe Sachs. Aceasta spuse: - Nu erau prea multe dovezi, dar sugerau... - „Sugerau”, Sachs? Eu chiar aș spune chiar că zbierau. - Sugerau, continuă ea deloc afectată de întreruperea lui, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
noi și noi personaje. E pentru prima oară când toți patru suntem obosiți. S-a mai întâmplat de-a lungul acestei istorii să mai obosească câte unul din noi, în special cel cu descrierile, o fire mai plăpândă și nițeluș astmatic; mărturie stau episoadele cu numerele 23, 71, 104, 160, când descrierile fie că lipsesc cu desăvârșire, fie că sunt, estetic vorbind, jenante. Dat și cel care conduce acțiunea n-a fost mereu în cea mai bună formă, pe bune porțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în care te simți ca o felie de cașcaval într-un senvici poate provoca cele mai paradoxale reacții. Carmen Coțofană, Mihaela Dancs și Adrian Stoian trec prin toate fazele stărilor date de atingerea iminentă a corpului vecin într-un interior astmatic. Le vine să se suie pe pereți de nervi. Și-atunci mănâncă o banană. După care iar se împing, se adulmecă și delimitează porțiuni din spațiu cu propriile lor corpuri. Cvartet pentru o lavalieră testează rezistența la imixtiunea celuilalt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pic de disciplină mediteraneană - vă trimite complimente. Cam prea multe, fie vorba inter nos. Nu mai departe decât ieri, și-a făcut intempestiv intrarea În biroul meu de avocatură. Ar fi ajuns cele două uși trântite și respirația-i aproape astmatică, pentru ca orice fizionomist să-și dea seama cât ai clipi că Anglada era nervos. Am priceput neîntârziat: traficul aglomerat e dușmanul liniștii spirituale. Mai Înțelept, domnia voastră ați făcut o opțiune perfectă: recluziunea, viața metodică, lipsa excitantelor. În inima orașului, micuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a lu părintele Argañaraz. II După opt zile, Tulio Savastano a dat buzna În celulă, agitat și fericit. Abia de-a putut bâigui: — V-am tras clapa, dom’le! Mi-am adus și bosu! În urma lui venea un domn oarecum astmatic, cu obrazul ras, plete cărunte și ochi ca azurul cerului. Veșmintele-i Îngrijite erau de culoare Închisă; purta fular de vigonie, și Parodi a observat că avea unghiile lăcuite. Foarte natural, cei doi respectabili domni au luat loc pe două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
le pot recunoaște iar, nu mai știu nimic... știu să citesc! Știu să citesc! Cad în plexul solar dinspre trup cu mâini până la cot, dinspre pulpe cu picioare până la rotulă, merg pe fractura deschisă și respir gura cu gura de astmatic, o victorie memoria, eu însămi în oglindă o victorie. Cum să fac Prințesă, spune tu... Ți-a spus Pinochio că vrea să stea la mine, dar... inițial am spus da, normal, dacă n-are unde să stea, dar ce? nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
gălbui, pe celălalt versant al muntelui de pe care noi ne retrăgeam, fără să uităm burdufele cu brânză, dezgropate din ascunzătorile ciobanilor goniți din zona de foc. Avioanele cu cruci negre pe aripi, ne dădeau târcoale și obuze miorlăitoare se spărgeau astmatic, scormonind pământul, pârlindu-i iarba măruntă, cu scuipatul prelins din limbile flăcărilor roșii ca sângele, aprinse de explozie și stinse ca un scurtcircuit. Așa cum mă întindeam atunci pe burtă în mocirla de la marginea drumului, cu coatele proptite în noroi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pași pe stradă. Am văzut într-o casă o bătrână care ar trebui sfătuită să meargă spre dealuri. Bătrâna se lăsă convinsă ușor de doctor să se ducă la iarbă verde. Își încărcă niște conserve într-o mașină veche și astmatică și dispăru într-un nor de praf. Stația meteorologică se afla într-o clădire mică și albă, la vreo douăzeci de metri mai încolo; Craig deschise ușa și-l întrebă pe bărbatul asudat aflat în cameră: - Cât este temperatura acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]