560 matches
-
și mai puțin pe vorbe. Or, e deja cunoscut faptul că un important atribut al masculinității este capacitatea de a produce evenimente, cărora femeia le acor dă semnificații simbolice. Zvonuri Se spune despre arabi că sunt curați, că adoră și asupresc fe meia în același timp. Despre japonezi se spune că sunt naivi și zâmbesc la orice, dar că au pretenții calitative exa gerate. Suedezele sunt conside rate nesătule, lipsite de scrupu le. Pe negri mai toți îi consideră ca fiind
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de transcedența originară. Dar nevoia de sens este irepresibilă în om. Astfel, în căutarea sensului pierdut, ieșim din modernitate redescopeind, încet-încet, valorile religioase tradiționale, cu virtuțile lor formidabile de liant structurant al societăților umane. Căzuți în Cetatea omului (Pierre Manent), asupriți de sensul secular al ideologiilor totalitare, tindem din nou către Cetatea lui Dumnezeu. Atemporalul din noi e conștient de fără-de-timpul vieții, altfel nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Rusiei și României au avut loc tratatele de pace care, deși, au recunoscut independența României, ne-au impus anumite condiții, precum modificarea articolului 7 din constituția din 1866 și ne-au răpit cele trei județe din sudul Basarabiei. Austro-Ungaria, care asuprea milioane de români, urmărind atragerea României în sfera ei de influență, a recunoscut prima independența. I au urmat apoi Turcia și Rusia. În 1879 Italia realiza și ea actul de recunoaștere oficială a independenței. Germania, Anglia și Franța recunoșteau independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost publicat la 2/15 noiembrie 1917 documentul intitulat “Declarația drepturilor popoarelor Rusiei”. De asemenea, la Kiev a luat ființă Consiliul Națiunilor Asuprite din Austro-Ungaria, ca o 25 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 269. 26 Ibidem, p. 309-311. 27 Ibidem, p. 306-308. 28 Keith Hitchins, op.cit., p. 294-296. 29 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 318. 32 consecință a procesului de revoluționare a popoarelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost publicat la 2/15 noiembrie 1917 documentul intitulat “Declarația drepturilor popoarelor Rusiei”. De asemenea, la Kiev a luat ființă Consiliul Națiunilor Asuprite din Austro Ungaria, ca o 25 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 269. 26 Ibidem, p. 309-311. 27 Ibidem, p. 306-308. 28 Keith Hitchins, op.cit., p. 294-296. 29 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 318. 32 consecință a procesului de revoluționare a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Rusiei și României au avut loc tratatele de pace care, deși, au recunoscut independența României, ne-au impus anumite condiții, precum modificarea articolului 7 din constituția din 1866 și ne-au răpit cele trei județe din sudul Basarabiei. Austro-Ungaria, care asuprea milioane de români, urmărind atragerea României în sfera ei de influență, a recunoscut prima independența. I au urmat apoi Turcia și Rusia. În 1879 Italia realiza și ea actul de recunoaștere oficială a independenței. Germania, Anglia și Franța recunoșteau independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
un șoc prea mare pentru ea lansate îndeosebi de către intelectualii din toate partidele în momente de pusee autocritice; iii. mesaje ce au prezentat instituțiile europene ca pe surse ale răului, ca pe apărătoare ale intereselor marilor puteri ce vor să asuprească țările mici; iv. mesaje incompatibile cu principiile europene (xenofobe, antisemite, iredentiste); v. cele ce au creat și au întreținut anumite mitologii legate de politicile publice ale UE. b. Mesajele implicite: i. susținerea sau pasivitatea față de lansarea și întreținerea unor proiecții
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Fabule S-a vorbit foarte puțin despre fabulele lui La Fontaine atunci când am descris structura lor narativă. N-am amintit de umorul tăios al moralei, preluare a modelului latin: Această fabulă este scrisă împotriva celor care, din diferite motive, îi asupresc pe cei mai slabi decât ei." (Fedra). Putem vorbi aici despre ironie în măsura în care ceea ce "vrea să arate" fabula este atât de exagerat încât faptele nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
atentatul, căruia i-au căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV. Relațiile internaționale în secolul XX. Cooperare și conflict 1. Cooperare și conflict în timpul Primului Război Mondial (1914-1918) a)Cauze rivalitățile coloniale; naționalismul negativ: pangermanismul, pansalvismul, revanșa Franței; naționalismul pozitiv: lupta popoarelor asuprite pentru eliberare; cursa înarmărilor; alianțele politico-militare. b) Pretexul războiului Pretextul războiului l-a constituit asasinarea la Sarajevo (Bosnia Herțegovina), a lui Franz Ferdinand (moștenitorul tronului Austro Ungariei) și a soției sale, de către un student sârb (28 iunie 1914). Declarația de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
falsificate, dacă strigătele sale ascuțite vă sparg urechile, să știți că e un grec pornit să facă avere. Proprietarii n-au putut găsi fermieri printre români; grecii sunt cei care acceptă acest rol și îl fac de două ori detestabil, asuprind țăranii și furându-și stăpânii. Ei privesc Moldova, Valahia ca pe o pradă; o exploatează, o sfâșie, o devorează. Sunt dușmanii oricărui progres; asta e de înțeles; cel mai mic pas pe această cale e un eșec pentru ei; cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
zis: "Să iubești pe aproapele tău, și să urăști pe vrăjmașul tău." 44. Dar Eu vă spun: "Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvîntați pe cei ce vă bleastămă, faceți bine celor ce vă urăsc, și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, 45. ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți; 46. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și rîurile de miere și de lapte, 18. va da înapoi ce a cîștigat, și nu va mai trage folos din cîștig; va da înapoi tot ce a luat, și nu se va mai bucura de el, 19. căci a asuprit pe săraci, și i-a lăsat să piară, a dărîmat case și nu le-a zidit la loc. 20. Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. 21. Nimic nu scapă de lăcomia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și tine!" De aceea i-au pus numele Galed. 49. Se mai numește și Mițpa (Veghere), pentru că Laban a zis: "Domnul să vegheze asupra mea și asupra ta, cînd ne vom pierde din vedere unul pe altul. 50. Dacă vei asupri pe fetele mele, și dacă vei mai lua și alte neveste afară de fetele mele, ia bine seama că nu un om va fi cu noi, ci Dumnezeu va fi martor între mine și tine." 51. Laban a zis lui Iacov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
În administrarea Austro - Ungariei. cele trei județe Cahul, Bolgrad și Ismail erau Înglobate Rusiei. Principatul Bulgariei era redus teritorial, formându-se În sudul său Rumelia Orientală, condusă de un guvernator creștin numit de Poartă, Anglia primea Insula Cipru. Austro-Ungaria, care asuprea milioane de români, urmărind atragerea României În sfera ei de influență, a recunoscut prima independența. I au urmat apoi Turcia și Rusia. În 1879 Italia realiza și ea actul de recunoaștere oficială a independenței. Germania, Anglia și Franța recunoșteau independența
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Celsus, cartea a VIII-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 535) „Dacă nu este cineva care să conducă lumea, dacă nu este cineva care să răsplătească după merit cele săvârșite în viață, cine-i mai poate împiedica să asuprească pe sărac, să ucidă pe orfani, să omoare pe văduvă și pe străin, să facă orice faptă nelegiuită și să se murdărească cu patimi necurate și ticăloase și cu toate poftele dobitocești?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Totul la voi este făcut să se împotrivească adevărului, dar și să se potrivească celor mai cumplite vicii, să se mărginească la sminteli și simulacre, prin care voi nu faceți decât să dați chip minciunii, pe cei nevinovați să-i asupriți iar pe credincioși să-i lipsiți de lumină! Voi nu faceți decât să vă pierdeți vremea cu un chip părelnic al dumnezeirii; voi pângăriți totul și crestați în conștiințele curate și nevinovate ale oamenilor răni aducătoare de moarte; pot spune
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mentale a ridicolelor personaje caragialești cu noile și mult mai hidoasele specimene ("Pristanda, de pildă, e transformat în paznic de închisoare, Rică Venturiano în cerber și cenzor de ziare, iar Jupân Dumitrache în șef de cadre" și toți "te pot asupri, denunța, forța să-ți faci autocritica sau chiar băga la închisoare"25), ci și prin alte previziuni Caragiale poate să dejoace onorabilele manevre de asimilare a arsenalului său comic, în speță a satirei sale "necruțătoare" și de orientare combativă în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vremi de mare turburare și de invazii, ca să statornicească oamenii, să nu umble din loc în loc cu bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor "strigoi" și alte celea, asemenea le-au zis și domnul fanariot că sunt vânzători de sclavi, tirani etc. și le au luat ochii, încît ei s-au adunat și, cu mitropolitul în frunte, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu patru fac trei, atunci când din acea socoteală iese că partidul conservator este un grup nenorocit, de tot neînsemnat, uneori chiar că nu există deloc, noi nu ne zburlim, nu ne buzumflăm; ba tocmai dinpotrivă, cu cât dumnealor ne asupresc mai mult la socoteală, cu atât noi facem mai mult haz, aceasta ne inspiră chiar câte un articol vesel, ceea ce nu displace din când în când cititorilor unui ziar serios. Dar să nu ne uităm vorba. Daca Centrul este un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să nu prea grăbim cu "libertățile" și cu primirea așezămintelor străine, pentru ca nu cumva să ne pară rău mai târziu. Liberalii strigau în gura mare că acești oameni cumpătați sunt vânduți străinilor, că urăsc poporul și că vor să-l asuprească. Ia să vedem acum unde ne-au dus liberalii cu iubirea lor cea mare. În sat liberalii au așezat diregătorii pe tipic străin, în care oameni străini poartă trebile satului după străine legi și străine obiceiuri, încît bietul român nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și nelegiuite, își cumpără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în contra-ne, nu tolerează ca organele lui inferioare și uneori chiar și cele superioare să lovească pe nedrept în interesele izraeliților indigeni; cu un cuvânt, când se vor convinge că guvernul vrea numai depărtarea adevăraților vagabonzi, dar nu caută a asupri și a înjosi pe toți evreii din țară fără osebire. Evreii nu voiesc a deveni un fel de șpioni și polițai; ci, lucrând spre binele țării, cer să li se dea ocaziunea și posibilitatea de a se hrăni ca toți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deontologice. 1) În general, constrângerile deontologice sunt formul]ri negative sau interdicții („s] nu...”). Deși, din punct de vedere teoretic este posibil] transformarea interdicțiilor în formul]ri afirmative - de exemplu: „S] nu minți” în „spune adev]rul” sau: „S] nu asuprești pe cei nevinovați” în „ajut]-i pe cei neajutorați” -, deontologii sunt de p]rere c] formul]rile afirmative nu sunt echivalente sau dependente de cele negative. Deși este evident c] a minți și a nu spune adev]rul sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unguri, istoria lor, caracterul lor, pusețiunea lor geografică și mai ales acea răutate a naturii omenești nu-i lasă să fie drepți și de omenie către celelalte națiuni, care răutate Îndeamnă pe o națiune, ca și pe un individ, ca să asuprească, să supună, să mănânce pe cei debili, cum mâncă peștii cei mari pe cei mici. Comună este această debilitate umană, În mai mare sau mai mică măsură, tuturor națiunilor. Cultura și celor mai culte națiuni nu este acea cultură adevărată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]