30,381 matches
-
sînt racordați nemijlocit la instituțiile noastre artistice și, evident, nu prelucrează în metabolismul lor creator acele elemente, fie ele și imponderabile, care se așază firesc în construcția profundă a unei identități de grup, conștiința lor etnică și identificarea ei ca atare au o puternică relevanță morală, amplifică sfera de referință a creativității și consolidează un anumit tip de autoreflectare. Dar dincolo de aceste aspecte care pot fi substanțial îmbogățite și nuanțate, prezența artiștilor timoceni în spațiul public românesc repune în discuție imensa
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
improvizații aleatorice ale soliștilor.) Există totodată voci care se întreabă, pe bună dreptate, dacă Stockhausen nu ar păstra, în secret, nostalgia pentru acea figură eroică a compozitorului-geniu. Și dacă proiectul Heptalogiei sale, deocamdată puțin probabil de a fi montat ca atare, dar văzut de creatorul său drept o "operă a viitorului", nu ar reprezenta tocmai dorința mai mult sau mai puțin mărturisită de a reînvia imaginea super-compozitorului...
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
ai lăsat de cu seară/ și nici habar să nu ai ce s-a-ntîmplat peste noapte/ în scriptoriu, unde, printre celule și nervi,/ am scris literă cu literă și fără nici o greșeală,/ asemenea }ie mai demult, lumea!" (Scriptorium). Elocventă pentru o atare concepție a creației ce imită Creația primordială ni se înfățișează nașterea similibiologică a poemului ieșind ca un plod din uterul auctorial și punîndu-se dintr-odată pe fugă: "Un poem de dragoste, un poem încă nescris/ îmi pulsează atît de tare
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
cu un creștinism în tratare liberă, oarecum heterodox, însă atăt de pliat pe temperamentul autorului în discuție, atăt de natural încăt nu-l putem decăt omologa drept o "credință personală" (Șestov) la care d-sa are toată îndreptățirea. Dintr-o atare "liberalizare" a raportului cu Dumnezeu decurg o seamă de puncte de vedere ale lui Alexandru Paleologu, care-i caracterizează poziția. Debarasănd credința de aparatul restrictiv și interdictiv, d-sa ăși ia avănt într-o direcție antipedantă, regăndește și reformulează o
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
pentru poezia politică, a cărei istorie este relatată pe scurt în patru foiletoane din vara lui 1907). După exigențele de astăzi, l-am fi vrut pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
de imposibilitatea controlului eficient al informației cuprinse aici. Practic, fiecare „plimbare tematică” — iertat să-mi fie barbarismul intertextual, dar despre lectura unitară și liniară a opt mii de pagini recunosc că nu pot vorbi — prin Proverbele... mi-a reconfirmat o atare reacție duplicitară. Pe de o parte, pentru a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte ofertant ritual academic: volumele, aflate în „fondul de patrimoniu”, trebuiau transportate cu grijă, cu căruciorul, căci altfel este omenește imposibil
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a menținut și Thracia, înlocuită cu Tracia (6, 2 - p. 53), Caenofrurium, înlocuit cu Cenofrurium (6, 2 - p. 53), Hadrianopolis, înlo cuit cu Adrianopol (45, 6 - p. 143), Thessalonica, înlocuit cu Tesalonic (51, 1 - p. 159) ș.a.? Syria apare ca atare (41, 1 - p. 135; 45, 2 - p. 143), dar și în grafia Siria (36, 3 - p. 125). Antroponimele sunt tratate la fel de inconsecvent: unele au fost conservate în forme latinească - Donatus (p. 43, 75, 123, 161), Decius (p. 51), Constantius (passim
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O atare perspectivă se corelează cu goșismul odinioară redutabil, la ora de față încă îndeajuns de rezistent, al intelighenției occidentale, care manevrează un marxism “de cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
dintre șaptezeciști, câțiva optzeciști (nu-i mai enumăr) și mulți foarte tineri. Al. Mușina, în tandem cu Al. Cistelecan au improvizat (poate cuvântul e prea tare și trebuie să avem răbdare până la viitoarele îndreptări) un așa-zis „canon”, propus ca atare într-o colecție editorială așezată sub această siglă promițătoare: CANON, de la a cărei primă arborare pe o copertă au trecut patru ani. Nu știu cât e contribuția unuia ca director de editură și cât a altuia ca un îndrăzneț coordonator de colecție
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
propuneri ce pot fi discutate și probabil că vor intra într-un canon viitor, pentru că toate sunt personalități importante ale literaturii noastre contemporane, însă deocamdată nu sunt în rolul celor care fac legea estetică și nu s-au impus ca atare, în afara oricărei îndoieli. Pentru că vorbim de un canon didactic (mai exigent și mai restrâns), mă întreb dacă vreunul din aceste nume poate fi pus cu seninătate alături de Slavici sau de Rebreanu, de Breban sau de Nichita Stănescu (ca să nu invoc
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
semnelor și caligrafiilor “Ucigașului caligrafic”. Textul și viața reprezintă o nesfîrșită Caligrafie; atît de înflorită, încît numai poeticitatea o poate exprima deplin. Metafora însă e insuficientă și periculoasă. Mult mai aproape de adevărul acestei Caligrafii enorme ar putea sta geometria, ca atare, poetul caută tăietura ei precisă, siguranța și formele perfecte, cercul, sfera, triunghiul, “sătul să mă tot privesc/ sub cele o mie de chipuri firave, multicolore, dezordonate și speriate” (“Influențe livrești”). Mișcarea dinspre o poetică ambiguă, simțită a fi mai degrabă
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
de la greci citire, conținutul fiind apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de hotar În cultura unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie suficientă. Granița spre alte discipline de cugetare sau de interpretare nu mai devine suspectă, ci, dimpotrivă, aforismul folosit capătă aură de nimb. Numai că, după teoria modernă a
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
8 decembrie 1933, În comuna Bogza, județul Vrancea, este absolvent al I.A.T.C., din București. Cum Între timp, el a devenit un nume de referință ca regizor, dar și ca scenarist, cu o fișă de filmografie impresionantă, premiat ca atare În Franța, Italia, Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, R.P. Moldova, Germania, Cehia și, desigur, În România, gândul meu de recenzent autorizat a devenit mai precaut, comparatismul sărindu-mi Înainte fără bariere. Așa că, știind multe din peliculele sale, mi-am amintit, cu o
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
adaptată zilelor ce le trăim, când timpul fuge și răbdarea nu-ți trebuie pusă la Încercare, când Internetul ne-a intrat În sânge și atunci informația trebuie să fie concisă, pe Înțelesul majorității, menținându-și calitatea, rigurozitatea și noutatea ca atare. „Pietrele Doamnei”, ca și revista „Curtea de la Argeș” al cărei redactor șef este domnul academician Gh. Păun, sunt citite, comentate, circulă În toată țara și Își Îndeplinesc menirea literară. Ambele nu și-au propus să concureze cu nicio altă revistă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
gustul dulceag al pleoapelor lui sărutate în grabă își amintea clinchetul paharelor frigul nopții din mica gară mâinile lui ce trecuseră prin multe războaie de multe zile îi păstra în nări mirosul pielii ei veneau din sisteme solare diferite ca atare se întâlneau foarte rar totuși ea era proprietatea lui nerevendicată el era bineînțeles arsura ei nevindecată ei erau extragalactici extragalactici ei se întâlneau extrem de rar și atunci nici măcar nu se priveau nu se atingeau ocupați cu toate câte le aveau
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
sodium. Determinarea conținutului de clorura de sodiu Raportarea la substanță uscată solubila a rezultatelor determinărilor pentru aciditate totală, aciditate volatilă și impurități minerale se face cu formulă : R șu = R x 100 / S R - rezultatele determinărilor raportat la produsul ca atare, %; S - conținutul de substanță uscată solubila (exclusiv adaosul de sare), %. 3. Determinarea conținutului de clorura de sodiu Pregătirea probei Se omogenizează produsul prin frecare într-un mojar de porțelan sau omogenizator mecanic. Se iau 20 g de probă și se
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul timpului consacrat operei eminesciene. Ele se relevă cu ușurință, dar autorul lor dă dovadă de maximă exigență, Întrucât acestea trebuie să exprime, Într-adevăr, chintesența unei gândiri hermeneutice. Ca atare, și titlul studiului are filozofia lui. Prima poziție este ocupată de arheul eminescian, iar a doua, ca subtitlu, de căile care duc spre acesta, În formă ascendentă, În scară. Conceput În trei părți, eseul Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic are titluri
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
și Eminescu au descoperit independent „dubla atracție a omului modern” spre teluric și astral,dar istoria literaturii universale nu l-a reținut decât pe poetul francez. Cătălina are „spațiul ei psihic ascuns”. Chiar sărutul delimitează un spațiu, Încât conceptul ca atare cuprinde În haina lui multe semnificații. Poet el Însuși - și Încă de marte altitudine - George Popa atribuie „spațiului”conotații diverse și adesea neașteptate. Astfel, „spațiul cel mai dinamic din câte au fost vreodată zugrăvite În lirica universală”, dar „incaptabil”, datorită
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
crezut. D-ta, însă, te pricepi mai bine." - Scria Gide "Cu cât e mai inteligent, cu atâta un umorist are mai puțină nevoie să deformeze realitatea ca s-o facă mai semnificativă". Nu ți se pare un pic obosită o atare cogitație? Care crezi că e relația dintre semnificația estetică (fie și în cheie umoristică) și realitate (fie și "inspiratoare")? - Ai, evident, dreptate: Gide face o confuzie, cred, între umoristic și satiric. Genul dintâi e mult mai gratuit sau, cel puțin
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
lui Faust, o serie de poeme (și drame) "faustice", în frunte cu Prometeul descătușat al lui Shelley. Și mai important este însă faptul că opera lui Goethe reapare, mereu, sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
din California, ne permiteau acum să ne instalăm oriunde am fi dorit. Statul În care eram și aș fi dorit să ne stabilim, Florida, era Însă un loc În care este dificil să păstrezi balanța Între frumos și util. Ca atare, alături de Netty am hotărât să facem o călătorie de explorare Înconjurând Florida pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru a ne muta: coasta de vest era fără industrie, cea de est era prea aglomerată. Cum nu mai doream frigul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
și uzura morală a unor prescripții. În ultimii ani au apărut brackeții care-și rețin ei Înșiși arcul, făcând astfel caduce sârmulițele și elastomerii. Acești brackeți, deși considerabil mai scumpi (sunt complicați și dificil de făcut), ușurează tratamentul și ca atare treptat Îi Înlocuiesc pe cei convenționali. Fabricați din aliaje speciale și conținând părți fragile, noul tip nu este ușor de reciclat, ceea ce permite companiei noastre să ne arătăm superioritatea. Alfel, nu știu ce ne va aduce viitorul, dar pentru un timp prosperitatea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de a scrie ce, și cum Îmi place. Trecusem și eu prin faza În care voiam să arăt editorilor că Îmi fac datoria, și știam că decretarea unui articol ca fiind publicabil fără corecturi aduce un blam consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
participarea unor artiști faimoși din țară: din păcate, rămânerea la putere a criptocomuniștilor a făcut ca interesul nostru față de o organizație de legătură cu țară să scadă. S-a confirmat Încă o dată că diaspora este o reflecție a țării. Ca atare, atunci când am Închiriat o sală și am procurat cu greu două filme documentare, ‘Columna lui Traian’ și ‘Roma În timpul lui Augustus,’ și nu au venit decât 20 de oameni, am decis dizolvarea tacită a asociației. Interesant este că primesc și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]