496 matches
-
un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem Dumnezeu personal”. Curând dup] aceea, a ap]rut o disput] și o scindare, pornind de la acuzația c] adepții eticii Jaina s-au preocupat prea mult de morală individual] și de viață monastic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un război religios. E un război pentru neatârnare”. E vorba de războiul cu turcii, pe care Mihai l-a condus mereu ca un erou al creștinătății, atât pentru Liga Creștină, cât și pentru popoarele asuprite de otomani din Balcani. Replica „ateistă” nu e adresată interlocutorilor din film, ci spectatorilor. Faptul că Mihai s- a dovedit un lider legat de sistemul feudal, care și-a gândit acțiunile politico-militare raportându- se la familiile nobiliare din cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din perspectiva legii Pașii urmați pentru a rezolva problema minorităților etnice sunt marcați de constituțiile României comuniste. Astfel, pe de o parte, prin Constituția din 1948 se recunoaște egalitatea în drepturi dar din perspectiva lipsei diversității, existând doar „poporul proletar, ateist și lipsit de etnie”<ref id=”2”>Rotman, 2010, p. 314.</ref>. Minoritățile naționale erau denumite „naționalități conlocuitoare”, în fapt cetățeni români parte a altor etnii sau confesiuni religioase. Deși li se acorda dreptul de a folosi limba maternă sau
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de autori redutabili. Nu trebuie să omitem faptul că multe dintre comentariile referitoare la creațiile artis- tului sunt marcate de o oarecare “prudență”. Opera lui Stahi este privită cu rezervă, deter- minată de incompatibilitatea concepțiilor ideologice de tip materialist dialectice, ateiste, ale principiilor estetice din perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
se corelează cu responsabilitatea, cu sentimentul răspunderii față de colectivitate și, în cele din urmă, față de națiune. Misiunea personalității este creația în numele valorilor umane universale, care îmbracă forma concretă a aspirațiilor colective naționale. Au apărut critici severe din partea filosofilor cu gândiri ateiste, Fr. Nietzsche afirmă că doctrina liberului arbitru a fost inventată pentru a se putea imputa fiecărui om o anumită vină, pentru a se putea găsi totdeauna vinovați. Puternic influențat de ideile lui Charles Darwin asupra selecției naturale Fr. Nietzsche tinde
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
prin practica isihastă a rugăciunii minții și a inimii - care să relaționeze cu Puterea divină, în vederea desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece de la recuperarea fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi conștient de faptul că miza existenței sale este sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală reprezintă oportunitatea de refacere a unei națiuni distruse de o doctrină ateistă, precum și asigurarea permanenței esenței ontologice în contact cu Transcendența, a mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
credință. Prin urmare, avem în plin context totalitar, la jumătatea deceniului VIII al secolului XX, exemplul esențial al Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu cele 7 Predici către tineri, ținute la Biserica Radu-Vodă din București, în 1979, ca răspuns la acțiunea puterii ateiste de dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai adesea, doar de reacții foarte formale și oficiale ale ierarhiei bisericești sau de exaltări neofite superficiale de teologi și mistici juvenili, de ocazie, cu vocații incerte, trezite subit după 1989, după o perioadă de nu mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și predicatori, de cărți ale morților și revelații de mistere, de un obscurantism adesea penibil. Vocațiile mistice autentice, pentru care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
conjugate a mai multor factori. În realitate însă, religia nu a pierdut chiar atât de mult din influență în toate aceste societăți. Și în cazul țărilor foste comuniste paternul de secularizare este diferite și efectele în plan social ale politicii ateiste au fost diferite de la o țară la alta, de la un context cultural ala altul. Pollack (2001) identifică patru factori care un influențat gradul de secularizare al țărilor europene foste comuniste: nivelul represiunii politice, gradul de modernizare, denominația dominantă și apropierea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
arată că fenomenul nu a atins și aceste trei țări. În Rusia, Ucraina și Belorus politica de eliminare a religiei din viața socială s-a întins pe o perioadă mult mai lungă de timp. În loc de 50 de ani de politică ateistă, aceste țări un "beneficiat" de șapte decenii de ateism științific. În spațiul ex-sovietic represiunea nu numai că a durat mai mult, însă și intensitatea persecuțiilor îndreptate împotriva credinței a fost mult mai mare. După instaurarea regimului bolșevic multe biserici au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ateism științific. În spațiul ex-sovietic represiunea nu numai că a durat mai mult, însă și intensitatea persecuțiilor îndreptate împotriva credinței a fost mult mai mare. După instaurarea regimului bolșevic multe biserici au fost închise sau transformate în locuri de propagandă ateistă, iar cei suspectați a avea legături cu religia riscau să fie deportați sau să își piardă viața. Educația religioasă a fost eliminată din școli și înlocuită cu ateismul științific (Froese, 2004a, 2004b). Rusia se numără acum printre țările puternic secularizate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de reviste de teologie ortodoxă, au fost publicate două colecții de traduceri ale textelor patristice, precum și opera Părintelui Dumitru Stăniloae (Stan, Turcescu, 2000; Gillet, 2001). Însă religia nu s-a păstrat doar în cadrul restrâns al elitei religioase. Deși supusă educației ateiste puternic promovată în școli sau în mass-media, populația nu s-a rupt prea ușor de religie. O serie de anchete de teren realizate în 1975 indică existența unei practici religioase moderate în rândul populației (Gheorghe, 2004). Pe de altă parte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt date de mediul diferit în care au fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Deschiderea porții la porțile Orientului Meritul lui Theodor Codreanu (vezi Transmodernismul, Junimea, Iași, 2005), magnific într-o Românie bântuită de necruțătoare războaie interne după decembrie 1989, este, după opinia noastră, de a fi descoperit adevărata cauză a debusolatei, violentei, amoralei, ateistei, lipsitei de fond și de scop, tranziții de la comunism la democrație și economie de piață. A și numit-o: postmodernismul. Desigur, cel de palat și de consiliere a palatului, și nu momeala lui porno-zgomotoasă, de multe ori prostită, din literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
României), adică de pe linia întâi a civilizației europene, atât pentru construirea unei Europe (și a unei lumi) a bunăstării și păcii generale, cât și pentru mântuirea ființei omenești. În ce măsură virusul postmodernist sau ramificările lui nihiliste, nimicniciste, acumuiste, consumiste, comuniste și ateiste își vor subția rândurile în urma acestui demers, urmează să arate Timpul. Iar el măsoară, așa cum arată și Theodor Codreanu, urmând pe părintele Stăniloae, durata dintre bătaia lui Dumnezeu în poarta omului și momentul când omul deschide aceasta poartă. Și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respectiv nu este "cu adevărat marxist" sau nu exprimă adevărata învățătură a lui Lenin. Ideea că Marx și Lenin ar fi putut greși profund în orice problemă nu este în general un punct de vedere acceptabil. Sistemele comuniste sunt militant ateiste; cu toate acestea, ele îi înzestrează pe acești oameni cu atribute supraomenești. Cît timp Stalin a fost în viață, această atitudine era adoptată conform cuvintelor și faptelor lui, chiar dacă ea a fost ulterior catalogată în cazul lui drept "cult al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
părinții" comunismului nu a elaborat un orar, instituirea sistemului este privită ca un rezultat inevitabil al evoluției istorice predeterminate. În latura lui negativă, comunismul are totuși două aspecte menite să intre în conflict violent cu tradițiile balcanice anterioare: el este ateist și urmărește să pună capăt sistemului proprietății private. Am văzut pe tot parcursul relatării de față cît de important a fost rolul jucat de biserică în dezvoltarea națională și cît de strînse erau legăturile dintre instituțiile religioase și cele ale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
istorie medievală; istorie modernă; istorie contemporană. Continuitatea sistemului epocal-cronologic de periodizare a trecutului românesc este acompaniată însă de o serie de modificări substanțiale, prezente în majoritatea manualelor postcomuniste. În primul rând, evidentă este recreștinarea timpului istoric, posibilă ulterior încetării "prigoanei ateiste" derulate de regimul comunist. Doar H. Daicoviciu et al. (1991), ca expresie reziduală a discursului comunist, mai folosește sistemul laic "î.e.n." și "e.n.". Fie că se recurge la formula "î.Chr.", fie la cea de "î.Hr." sau "î.H.", istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și propagandiștii / 205 Studenții membri de partid / 205 Studenții propagandiști / 213 Universitari și propagandiști / 217 Lectorii / 217 Structuri academice și de propagandă / 220 În misiune propagandistică / 228 Marele vehicul al propagandei / 231 Acțiuni de propagandă / 235 Teme curente / 235 Educația ateistă / 239 Probleme doctrinare / 246 Propaganda și problemele de viață / 247 Cântarea României / 248 Partidul și presa locală / 255 Condiții ale procesului didactic / 259 Studenții și structurile academice de conducere / 259 Calitatea conținuturilor didactice / 266 Controlul cărților / 270 Condițiile desfășurării actului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Facultățile de Construcții, Electrotehnică, Mecanică, Textile și Chimie. La ultimele două, amfiteatrele erau mereu pline. Noi, în catedră, am reușit să introducem, chiar înainte de Revoluție, cursuri de istoria culturii și civilizației, de istoria religiilor. Titulatura suna cam așa: Concepția ateistă despre lume și viață", dar câteva cursuri erau de istoria religiilor. S.B.: Ca să se știe ce combați, nu? Cum ați ajuns la UASC? D.T.: Înaintea mea a fost lider Mircea Cranta, care era student la Textile. Făcuse Liceul Militar de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor, educație ateistă. În 1973, cei ce răspundeau de activitățile grupului de lectori erau: A. Bîrleanu, C. Morariu, Vasile Popovici, Dumitru Turtă, Em. Bujor și șefii de catedră de științe social-politice7. D.T.: Acești responsabili se vor schimba în timp, fiindcă interveneau măsuri organizatorice
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de partid, cu colectivele de: Construcție de partid; Construcție de stat. 3. Grupul pe problemele științei conducerii societății socialiste. 4. Grupul pe probleme de filosofie și educație materialist-științifică, cu colectivele: Istoria filosofiei; Materialism dialectic și istoric; Sociologie; Estetică; Etică; Educație ateistă; Socialism științific. 5. Grupul pe probleme de istorie a PCR și a mișcării muncitorești din România. 6. Grupul pe probleme ale situației internaționale și ale politicii externe a partidului și statului nostru. 7. Grupul de lectori ai Centrului de informare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un dușman al poporului și trebuia spus "Nu rachetelor!". Ceaușescu era unul dintre liderii mișcării nealineate și ai luptei pentru pace. S.B.: Atunci voia el să ia Premiul Nobel pentru pace? D.T.: Da. El voia și conducerea mișcării nealiniate. Educația ateistă S.B.: În ședința de birou din 22 iunie 197061, Cilibiu Gheorghe atrăgea atenția asupra ineficienței acțiunilor organizațiilor UTC, mai ales în combaterea manifestărilor religioase. Constata că tinerii poartă cruciulițe la gât fără a fi întrebați de ce o fac și că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]