653 matches
-
șapte tinere și șapte tineri atenieni la interval de șapte ani. Cel care a salvat Creta de teroarea Minotaurului a fost eroul atenian Thezeu. Acesta, cu ajutorul fiicei lui Minos și a lui Pasiphae, Ariadna, care i-a arătat drumul eroului atenian cu derularea firului unui ghem de sfoară, l-a răpus pe Minotaur. Minos s-a răzbunat pe arhitect, fiind închis în labirint și el și fiul lui, Icarus. Amândoi s-au salvat, Icarus și-a confecționat aripi de ceară. Dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în modernitate, astfel încât curtezane din secolele XVIII-XX le-au luat ca modele pe anticele: Aspasia, Phryne, Leontion, datorită talentelor de a cuceri oameni de seamă prin inteligență, cultură și rafinament. Formația lor elevată se înscria în modelele educaționale homerice, spartane, ateniene. Tradiția veche marcată de Homer (aproximativ, între secolele XII-VIII î.H.), educatorul Greciei, după remarca lui Platon, a oferit modelul educației clasice prin sporturi atletice, jocuri și exerciții cavalerești (vânătoare, echitație, aruncarea suliței), prin arte muzicale (liră), dans, oratorie, prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sporturi atletice, jocuri și exerciții cavalerești (vânătoare, echitație, aruncarea suliței), prin arte muzicale (liră), dans, oratorie, prin etica eroismului ce elogia onoarea, curajul, dăruirea, sacrificiul. Chiron este miticul educator al lui Ahile. Modelul homeric a creat jaloanele educației spartane și ateniene. Stat războinic ajuns la apogeu în secolul al VII-lea î.H, Sparta a promovat un model educațional esențialmente militar și sportiv mulți tineri spartani s-au numărat printre câștigătorii olimpiadelor, cele mai importante întreceri din Grecia antică. Eroismul, supunerea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
î.H.), profesorul de elocință Isocrates (sec. V-IV î.H.) au creat din oratorie un mod curent de existență publică, un instrument de cultivare intelectuală. Educația tinerilor aristocrați presupunea, neapărat, învățarea matematicii și a filosofiei. Modelele educaționale spartan și atenian s-au prelungit în perioada elenistică (323-30 î.H.) ce a urmat lui Alexandru Macedon, cuceritorul unei mari părți a lumii. Educația tinerilor punea accent pe cultură, pe sport, arte, filosofie. Date fiind nivelurile elevate de educație generate de civilizație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un val de emigranți, după războaiele persane ce secătuiseră resursele orașului-stat. Printre aceștia se aflau și: arhitectul Hippodamos, istoricul Herodot din Halicarnas, filosoful Anaxagoras. Toți erau meteci, străini sau greci necetățeni. Conducătorul cetății, Pericle, luase măsuri de apărare a cetățenilor atenieni prin legi ce limitau drepturile imigranților, restricționau căsătoriile cu ei. Tânăra milesiană și-a câștigat existența, după unele surse, ca hetairă, oferind companie bărbaților însemnați. În jurul ei se aflau cei mai de seamă filosofi, literați, artiști ai vremii. Hetairele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nerecunoaștere a căsătoriilor cu ei pe care o dăduse Pericle, nu se putea căsători cu ea. Va reveni cu o altă lege, în 430, prin care se extindeau drepturile străinilor și erau recunoscuți copiii din căsătoriile cu străinii ca cetățeni atenieni. În acest context juridic modificat, s-a căsătorit cu ea, după unele surse. Au avut și un copil Pericle, considerat copil legal, de unii, bastard, de alții. După unele surse, se exclude căsătoria dintre Pericle și Aspasia, o metecă, ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unele surse. Au avut și un copil Pericle, considerat copil legal, de unii, bastard, de alții. După unele surse, se exclude căsătoria dintre Pericle și Aspasia, o metecă, ea fiind considerată, fie o hetairă, fie o metresă îngăduită de societatea ateniană, fie o metecă sub tutoriatul lui și acestea datorită prestigiului conducătorului militar al Atenei. Pe lângă admirația pe care a trezit-o, Aspasia a intrat sub tirul blamului și acuzațiilor de imoralitate, învinuită de a fi fost curtezană și proxenetă la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pledoariei au dus la achitarea ei. Au fost aduși în fața Areopagului și alți apropiați ai lui Pericle. Profesorul Damon a fost acuzat de ideea exprimată că un conducător ideal este un tiran luminat, ceea ce intra în contradicție cu regimul democrat atenian. Celebrul sculptor Phidias a fost acuzat că n-ar fi folosit aurul pentru statuia zeiței Atena și că l-ar fi însușit. Anaxagoras, alt apropiat și sfătuitor al lui Pericle, a fost acuzat de blasfemie, de necinstirea zeilor. Drept urmare, Pericle
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și care a realizat un tablou inspirat de frumoasa beoțiană, devenită hetairă la Atena. Cetățeanul atenian Euthias s-a situat în fruntea celor revoltați de comportamentul frumoasei Phryne și a adus-o în fața Areopagului. A fost acuzată că încalcă legile ateniene, ea fiind metecă, străină, și legile ateniene restricționau drepturile străinilor, că sfidează zeii, că a creat o organizație religioasă secretă ce se întrunea în casa ei. A fost acuzată de impietate, întrucât cu prilejul ritualului de slăvire a Aphroditei, reproducea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de frumoasa beoțiană, devenită hetairă la Atena. Cetățeanul atenian Euthias s-a situat în fruntea celor revoltați de comportamentul frumoasei Phryne și a adus-o în fața Areopagului. A fost acuzată că încalcă legile ateniene, ea fiind metecă, străină, și legile ateniene restricționau drepturile străinilor, că sfidează zeii, că a creat o organizație religioasă secretă ce se întrunea în casa ei. A fost acuzată de impietate, întrucât cu prilejul ritualului de slăvire a Aphroditei, reproducea legenda nașterii zeiței din spuma mării prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut aspru politica regilor macedoneni, a lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare. Discursurile sale, în special Filipicele, au rămas modele perfecte de elocință. Virulența discursurilor a generat acțiunea autorităților de a-l intimida
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Eleusis obiectele sacre (hiera). În ziua a doua, procesiunea se îndrepta spre mare. Fiecare aspirant, întovărășit de tutorele său, aducea un purceluș pe care-1 spăla în valuri și îl sacrifica la întoarcerea în Atena. Ziua următoare, în prezența reprezentanților poporului atenian, 2 Când, în secolul IV î. Hr., Isocrate a vrut să elogieze meritele atenienilor, el a reamintit că țării lor le-a acordat Demeter cele mai însemnate daruri: agricultura, prin care "omul se ridică deasupra animalelor", și inițierea, care aduce speranță
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ca un sistem religios care completa religia olympică și cultele publice, fără să se opună instituțiilor religioase tradiționale ale cetății. Principala contribuție a Eleusisului era de ordin soteriologic și de aceea Misterele au fost repede însușite și patronate de către statul atenian. Demeter era cea mai populară dintre zeițele venerate în toate regiunile și coloniile grecești. Ea era și cea mai veche: morfologic, ea le continua pe Marile Zeițe din neolitic. Antichitatea mai cunoștea și alte Mistere ale lui Demeter, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ilustrate cu un exemplu antic: Platon, adversarul poeziei, a adăugat totuși o notă de înfrumusețare literară relatării sale despre execuția lui Socrate în 399 î.e.n. În relatare, Criton, care vine să ducă la împlinire pedeapsa cu moartea impusă de autoritățile ateniene, îi spune lui Socrate: "Măcar de tine nu voi avea să mă plâng, ca de alții care, când vin să le aduc otrava, căci așa este porunca, se mânie pe mine și mă umplu de blesteme. Tu însă, am văzut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
încercarea de a elimina nuanța emoțională și prin aceasta dovada subtilă a unei conștiințe în formare care reflectă subiectivitatea ca un mod de a produce. Atena - Autoritățile l-au executat ieri pe filozoful Socrate prin otrăvire. Criton, la ordinul autorităților ateniene, a administrat otrava la o zi după ce corabia sacră s-a întors din Delos. Socrate a băut cucuta și a murit după câteva minute. Nu a părut să sufere mult în timp ce otrava își făcea efectul. Socrate a fost executat după ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
corabia sacră s-a întors din Delos. Socrate a băut cucuta și a murit după câteva minute. Nu a părut să sufere mult în timp ce otrava își făcea efectul. Socrate a fost executat după ce a fost găsit vinovat de coruperea tineretului atenian și de neglijență față de zei. Sentința fusese amânată deoarece nici o execuție nu putea avea loc până la întoarcerea corabiei din Delos. Pierdut în rezonanța literară care ne incită gândirea critică, șters din încercarea de a atinge idealul obiectiv. Asta a observat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obișnuită, în legătură cu el, declarația că a fost cel dintîi om ale cărui idei au privit însuși modul de a trăi96. Avem idei înalte despre ceea ce înseamnă să fii om, în special să fii grec, și în chip cu totul aparte, atenian. Iar în comparație cu asta, bunurile obișnuite i se păreau de mică valoare. Omul trebuia să afle în propria gîndire limpede acel bun care le condiționa pe toate celelalte și fără de care acestea nu sînt, de fapt, buniri neîndoielnice și sigure 97
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
politice 5. Diferența care apare între democrația antică și cea modernă 6 este legată de bogata diversitate de mecanisme care pot fi activate în spațiul public și în funcție de care acționează fie primul, fie celălalt tip de context democratic. În democrația ateniană, era garantată o interacțiune sine medium între ideile și argumentațiile fiecărui participant. În democrația modernă, cerințele și preferințele cetățenilor sunt agregate și integrate în necesitățile colective prin intermediul structurilor organizaționale ale societății civile și prin reprezentarea politică. Aceste structuri sunt canalele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
care trăiau numai din vînzarea cărților, și ne lipsesc dovezile anterioare secolului I î.e.n. Comerțul cu cartea trebuie totuși să fi existat la Roma înainte, introdus fără îndoială de imigranții greci care foloseau sclavi pentru a recopia textele autorilor clasici atenieni. Editarea prorpiu-zisă a apărut atunci cînd s-a dezvoltat literatura latină. Autorii aveau obiceiul să-și adune prietenii pentru a-și citi operele; dar acest procedeu de difuzare era restrîns și nu mai era suficient pentru a menține contactul cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de litere de origine feniciana. Poemele homerice Iliada și Odiseea (sec. IX- VIII i.C.) în dialectul ionic vechi. În ionică nouă scriu Herodot și Hipocrate. O dată cu dezvoltarea statului atenian, dialectul ionic (varianta atica: Eschil, Sofocle, Platon). Greacă koiné (l.m.): sec. IV i.C. - sec. VI d.C. Pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă spre manifestarea ei integrală, acționînd oriunde nu află piedici sau oriunde izbutește să le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distingem între simbolurile incomplete și numele proprii. În "On Denoting" susține că, de fapt, numele proprii sunt descripții definite singulare deghizate. Astfel că un nume propriu precum "Socrate" poate fi gândit ca o prescurtare pentru o descripție de genul: "filosoful atenian care a murit bând cucută". De aici rezultă că ceva nu poate fi un nume propriu decât dacă numește un obiect. Obiectul este denotatul sau referința numelui, care are semnificație necontextuală doar dacă denotatul pe care acest nume îl denumește
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă spre manifestarea ei integrală, acționînd oriunde nu află piedici sau oriunde izbutește să le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul, și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul, și nu din fața, ci în fruntea a ceea ce gonește spăimântos către noi. Întruchipăm în minte lovitura de venit, socotind cu precizie răgazul ce ni-l lasă spre a ne feri de ea. Cu iuțeala
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]