649 matches
-
uluit! Omul meu chiar vorbește serios. Dorește un accident sau o molimă ucigașă pentru cei din partea de sus a listei. Omule, dar ești... oribil. Dar nu merit eu asta, nea Costică? Privește în gol, într-o rugă mută spre Cel Atotputernic. Fabulații De pe la ora zece seara, în zona în care locuiesc, se așterne o liniște plăcută, presărată cu lătrături preventive, de loc enervante. Alte animale nu-și fac de loc simțită prezența prin zonă. Garantez că prin locurile acestea de prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intră și admiră măiastra lucrare, se roagă la Sfînt și lasă bilete pentru pomenirea lor veșnică sau pentru rugă la Cel de Sus, ca să-i ajute. Stau pe un scaun, îmi plec capul și încerc să mă apropii de El, Atotputernicul. Căldura infernală m-a lăsat fără voință și în răcoarea Catedralei încerc să-mi revin. Gîndurile sînt în ceață încă și mă las ușor în voința divină. După cîteva minute ridic ochii spre Sfîntul Andrei: Sfinte, ajută-mă să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
divine (Amesa Spenta): Așa (Justiția), Vohu Manah (Gândirea dreaptă), Armai ti (Devoțiunea), Xshathra (Domnia, puterea), Haurvatăt și Ameretăt ( Integritatea [sănătatea] și Nemurirea) 13. Zarathustra invocă și exaltă aceste Entități care-1 însoțesc pe Ahurâ Măzdă, precum în următoarea găthă: "Doamne, înțeleptule atotputernic, Devoțiune, Dreptate care faci să prospere viața, Gândire Dreaptă, Doamne, ascultați-mă: Miluiți-mă, când va veni răsplata fiecăruia" (Y. 33: 11; vezi și strofele următoare). Ahurâ Măzdă este tatăl mai multor Entități (Așa, Vohu Manah, Îrmaiti) precum și a unuia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
foarte tânăr", intervine cu violență. El e indignat că Iov a putut că zică: "Eu sunt curat, și fără nici o vină; sunt fără de prihană și n-am nici o greșeală" (33: 9). Căci, proclamă Elihu, "Dumnezeu nu făptuiește răul, și cel Atotputernic nu strâmbă dreptatea" (34: 12); el nu îl lovește pe omul fără pată (36: 5). După lungul discurs al lui Elihu 14, 11 A. Weiser, Die Psalmen (1950), p. 308, citat de H. Ringgren, p. 137. 12 Data redactării este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui (...) și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră". Comparația cu plângerea lui Iov este iminentă: "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu" (Iov,13.3). Un "Iov" contemporan însă, care are la îndemână sute de citate, nu doar din Scripturi, ci și din literatura clasică sau modernă. Așadar, la o vârstă când cei mai mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
comunice cu noi și să-și îndeplinească cu adevărat menirea de Tată. Orice tată adevărat are această obligație, ca atare îi solicit rapid o audiență exact în locul pe care-l va stabili El. "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu." (Iov, 13:3) Evenimentele luaseră o întorsătură dramatică. Nu mai știam când este ziuă, când e seară pentru a ne culca, ori dimineață, când, în mod firesc, se scoală fiecare om. Busola
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
catolic care constă în principal în Jertfă, în Sacramente și în rugăciunile ce îl însoțesc. 11. Doctrinele răspîndite prin predicare erau asemenea teoriilor; dar forța practică, forța care lucra se năștea din cultul prin care omul trebuia să atingă harul Atotputernicului. Așa s-a întîmplat că, adesea, aceste două cuvinte, morala și practica, au fost confundate și li s-a dat o semnificație comună, spunîndu-se în mod egal filosofie morală și filosofie practică. Așa s-a întîmplat că atunci cînd filosoful
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu au avut poate niciodată sentimentul propriei demnități de membri ai Bisericii; nu au conceput vreodată sau experimentat acea uniune într-un singur trup și într-un singur spirit, în care, atît Clerul, cît și poporul, se închină înaintea Celui Atotputernic și vorbesc cu El, și El cu ei. Și mulți consideră, poate, Clerul ca fiind mereu o parte privilegiată și de invidiat, pentru că trăiește din cele ce provin de la altar, ca o pătură superioară care nu diferă însă prin nimic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
putea spune că nu a săvîrșit nici o lucrare, iar Dumnezeu a dovedit-o a fi cea înălțată, cea mai merituoasă, cea mai plină de mărinimie în comparație cu viața oricui altcuiva, prin care smerita și neștiuta femeie a fost înălțată de Cel Atotputernic la cea mai de sus mărire, așezată pe un preaslăvit tron, mai presus de orice, nu numai în rîndul oamenilor, ci și al îngerilor. 8. Cel de-al doilea adevăr trebuie să-i deștepte Creștinului o teamă rațională față de primejdiile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
I, c. LIV. 201 Dacă se ia în considerare abjecția acestor cuvinte ale Episcopului Arturicus, pe care le citează Elmoldus în Cronico Slavorum l.1, c. 69 și 70, este suficient pentru a cunoaște maniera de gîndire a slujitorului Celui Atotputernic, coruptă de avantajele puterii trecătoare. "Învestirea Pontificilor, spune acest Episcop, este per-misă numai puterii împărătești, care este singura care se bucură de excelență și, după Dumnezeu, este conducerea cea mai sublimă! (A uitat acesta că guvernarea temporară a Bisericii este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
apoi și mai mult! Să-L conștientizez. Să-L conștientizez înseamnă să-L iubesc. Am ajuns la concluzia că doar iubindu-L conștient pe Dumnezeu, voi prinde tărie în dragostea, în credința mea. În ce moment este abordabil intelectualul pentru Atotputernic? Când este el pregătit pentru întâlnirea vieții și morții lui? Întrebat, la un moment dat, dacă și L-a însușit pe Dumnezeu, C. G. Jung a afirmat că nu mai este chinuit de îndoiala credinței în Divinitate, că pentru el
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu, pe Pământ eu nu mă identific permanent cu starea de SFÂNT! Nici nu cred că ar fi posibil, deoarece condiționările legate de starea gravitațională îmi impun să exist pământean, cu misiuni pământene, cu bucuriile pământene. Așa m-a creat Atotputernicul: aici, acum, așa că nu-mi rămâne decât... OMUL... însămânțat de Divin. Cred că mi-am găsit încadrarea. O încadrare care îmi recunoaște superioritatea asupra OMULUI (deja simt avansarea, g-ul gravitațional pentru mine este diminuat) și nici nu mă simt
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
brusc, imediat și-a făurit o nouă gândire pentru a se reînnoi complet! Același lucru îndrăznea să-l ceară și Sfântul Ignațiu de Loyola ucenicilor săi, la sfârșitul celor 30 de zile intense de Exerciții Spirituale - dăruirea generoasă de sine Atotputernicului: „Primește, o, Doamne, întreaga-mi libertate“, a fost rostit pe loc de acest «voluntar» de excepție. „Doamne, ia-mă din mâinile mele și dăruiește-mă Ție! Vreau să fiu ucenicul Tău, robul Tău!“ Așa se va semna în continuare și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pentru că fără de El nu ar putea exista nici măcar o clipă; ba chiar devine un împrăștiat autentic și de neînțeles, pentru că se lipsește de baza adevărată și unică. El este înțelepciunea și dreptatea infinită. El este absolutul desăvârșit. El este cel Atotputernic. El este iubirea substanțială ce nu cunoaște limite. El este supremul bine al tuturor. Nimic nu este mai logic, mai potrivit cu înțelepciunea rațiunii umane, decât de a se abandona în Dumnezeu, chiar dacă omenește am fi perfecți, pentru că ar fi înțelepciunea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în mână și vezi ce a făcut Dumnezeu din El, de dragul tău. Ascultă cuvintele Sale cutremurătoare: «Eu însă sunt vierme și nu om» (Ps 21,7). Apropie-te de un tabernacol, acolo unde în aparența sărăcăcioasă a pâinii se află atotputernicul Om-Dumnezeu, Care de dragul tău S-a înjosit în fața ochilor tăi! Tu te preocupi de personalitatea ta, iar El ca să ți-o salveze pe a ta și-a lăsat propria Persoană în dezonoarea Golgotei. Sărmane om, cât ești de redus! Cât
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cale decât cea de față, ca să ne facă să reintrăm în noi înșine din beția suficienței noastre omenești. Însă se știe că, dintr-un mare rău, Dumnezeu știe să scoată un bine și mai mare, iar în cazul de față, Atotputernicul, nu se va mulțumi, în milostivirea Sa, doar ne deschidă ochii și să ne facă să înțelegem cât de costisitoare este îndepărtarea noastră de casa Tatălui, crezând că am ieșit din grija Lui, ci se va folosi de aceste evenimente
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Istoria primului martir se va repeta în istorie și de-a lungul veacurilor. Conflictul dintre Biserică și puterile satanice întrupate în curentele lumii, va fi aproape continuu; dar acestea, nu vor putea rezista în fața puterii minunate a Domnului. Cine știe ce pregătește Atotputernicul în zăpăceala îngrozitoare a acestui pământ nevoiaș? Cine ar putea întrevedea îmbobocirea milostivirii divine, printre atâtea perspective înspăimântătoare? Iar milostivirea va fi, atunci când îi va veni ceasul, și trebuie să fie, pentru că situația noastră este prea înlăcrimată ca să nu trezească
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sânge omenesc din sânul fraged și feciorelnic al Mariei. Prea Sfânta Fecioară Maria, prin aceasta, din simplă făptură devine Maica Făcătorului lumii. Ea, o fecioară, naște în chip minunat pe cel ce nu-l cuprind cerurile și pământul, pe cel atotputernic, pe Dumnezeul nostru. O, ce cinste, ce demnitate, pentru Sf. Fecioară Maria ! Nimănui nu i s-a dat o cinste așa de mare, o așa de mare demnitate de a fi Maica lui Dumnezeu decât Sf. Fecioare Maria. Această demnitate
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
prigonitori de ai Bisericii, dușmani ai lui Cristos și ai Creștinismului? Trăiesc, și încă mai mulți ca oricând; fie pe cale directă, fie pe cale indirectă se năzuiesc, zi de zi, să clatine cât de cât acest edificiu măreț, operă a Celui Atotputernic. În hrube tăcute și întunecoase din inima pământului precum și în plin război, ei pregătesc moartea credinței în Isus. Timpul însă le sapă tăcut și încet pământul de sub picioare, până ce într-o bună zi se vor prăbuși împreună cu ideile lor, iar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul și se încălzeau la razele binefăcătoare ale atotputernicului zilei. Văzând că nu fug nicăieri și că nu trebuie păziți, m-am așezat pe iarba moale și deasă, moleșită de căldură. După o vreme pesemne c-am adormit. Două prietene, Maria lui Iliuță și Valeria Veronei au venit la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia cu doi copii, Adrian și Adriana, o pereche de invidiat. Sunt astăzi realizați, la casa lor, absolvind Academia de Științe Economice, din Iași. Se mândresc, de asemenea, cu o nepoată, Clara Maria (de numai 5 luni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mitropolitane...din Suceava. După aceia însă, sub stăpânirea altor domni ce i-au urmat lui Alexandru, toate au fost nimicite, ruinate și dania sa ținută de nimic și fiecare lua cu sila pământul, după cum voia. După ce, în schimb Dumnezeu cel Atotputernic ne-a onorat cu domnia acestei țări, apoi ne-am dus acolo cu mitropolitul Anastasie și cu toți boierii noștri,mari și mici, și văzând chiar și piatra, unde domnul Alexandru s-a plecat în fața Sfântului, ceea ce ne-a mișcat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ascunsă și insuportabilă pentru ochii noștri umani, Prezentul, Își face apariția. Poate În cortegiul său, al lui Dionysos, printre fauni, nimfe, delfini, nereide, driade și alții, se strecoară și el, modest, dar... ce mai Înseamnă acest epitet la unul dintre atotputernici?! Și, ca și Eros, stăpân și peste cei mai puternici, peste zei, Iisus Însuși, care În pustiu a Învins categoric cele trei mari ispite ale Satanei, nu a putut să-și Învingă propriul orgoliu și, suindu-se pe muntele Thabor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu mai apar decât prin semne și intermediari pe care nu mai reușim să le Înțelegem prea bine, ba, uneori, nici nu le băgăm În seamă, deși s-ar părea că „ei” sunt Încă vii și, Într-un anume fel, atotputernici. Un bun, un adevărat, un mare romancier este, aproape Întotdeauna, o voce profetică - nu numai În ceea ce privește personajele sale de hârtie, dar și În ceea ce privește personajele vii, care se află În jurul său și care nu-i dau, adesea, prea mare importanță. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții lui D.D. Roșca: „Existența tragică” ce urma a apărea În susnumitul cotidian local. Acest autor nefiind agreat de atotputernicii zilei, i se interziseseră lui Raveica referirile „...asupra personalității sale” lăsându-se „...numai aprecierile asupra volumului recenzat”. În consecință, redacția (la „indicățiili” lui Vrăbiescu) a renunțat la următorul paragraf: „Cititorii mai vîrstnici știu, Însă, că În perioada interbelică, cărțile lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]