873 matches
-
locală; 3. extensie venoasă → din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale retrogradă În ramurile mai mari mergând până În vena portă; invazia venelor hepatice tributare este mai puțin obișnuită, În această situație malignitatea propagându-se pe calea venei cave inferioare și atriului drept; 4. extensie limfatică și vasculară → responsabile de metastazele la distanță este Întâlnită În 48-73% din cazuri; → ganglioni limfatici regionali hilari și celiaci, precum și metastazele pulmonare și peritoneale sunt cel mai frecvent Întâlnite. TABLOU CLINIC În 70% din cazuri pacienții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
decompresiv: - vena cavă inferioară nu este obstruată și nu există gradient presional Între vena cavă inferioară supra- și infrahepatică →șunt porto-cav latero-lateral sau șunt mezo-cav; - vena cavă inferioară este obstruată și există hipertensiune infrahepatică (prin flux mărit) → șunt mezoatrial (Între atriul drept și vena mezenterică superioară cu interpoziție de grefonă; - vena cavă inferioară este obstruată suprahepatic și vene hepatice libere →șunt atrio-cav; - există fibroză marcată → transplant hepatic. - obstrucția membranoasă a venei cave inferioare → membranotomie transatrială - alte tratamente: 1. recanalizare și dilatare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
desfășoară cordul prezintă o importanță deosebită, această muncă fiind proporțională cu debitul și presiunea sanguină. Masajul lent și centripet diminuează presiunea arterială și determină producerea unei ușoare accelerări a frecvenței cardiace, care poate fi pusă pe seama unei ușoare dilatații a atriului drept (dacă se admite existența reflexului cardio accelerator al lui Bainbridge) datorată stimulării valvo-receptorilor. Volumul sistolic rămâne constant, iar tahicardia produsă determină creșterea debitului, care apare concomitent cu scăderea presiunii sanguine. Masajul efectuat pentru ușurarea circulației de retur, ușurează munca
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ci este un continuu pe care se situează toate ființele umane. ARITMIE (< fr. arythmie, cf. gr. a - fără, rhytmos - ritm; engl. arrhythmia) - Modificare a ritmului cardiac normal (ritm sinusal). Pacemakerul natural al inimii (nodul sinoatrial), care se găsește în peretele atriului drept, controlează ritmul cardiac sub influența sistemului nervos autonom. Acest sistem generează impulsuri electrice care se răspândesc în atrii și ventricule, pe calea țesutului de conducere specializat, determinând cordul să se contracte normal. Aritmia poate fi intermitentă sau continuă și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ritm; engl. arrhythmia) - Modificare a ritmului cardiac normal (ritm sinusal). Pacemakerul natural al inimii (nodul sinoatrial), care se găsește în peretele atriului drept, controlează ritmul cardiac sub influența sistemului nervos autonom. Acest sistem generează impulsuri electrice care se răspândesc în atrii și ventricule, pe calea țesutului de conducere specializat, determinând cordul să se contracte normal. Aritmia poate fi intermitentă sau continuă și este consecința dereglării modului de generare sau conducere a acestor impulsuri. Simptomele pot fi: palpitații, dispnee și dureri toracice
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
rămâne în limite normale. Pentru menținerea unui debit cardiac adecvat în repaus și mai ales la efort, umplerea ventriculului rigid și nedilatabil, cu o capacitate de sucțiune a sângelui scăzută, trebuie să se facă prin presiuni de umplere crescute. Dilatarea atriului stâng (AS) cu scăderea progresivă a funcției atriale și apariția FA reprezintă una dintre consecințele disfuncției diastolice ventriculare. Rigiditatea crescută ventriculară și arterială afectează cuplajul ventriculo-arterial, care este normal în repaus, dar devine anormal la efort. Rigiditatea arterială (RA) și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
stomac Parte grea intestin subțire Rinichi → Distribuția lichidului organic Figura 0c. Producerea-difuzarea substanțelor Intestin gros Vezica Scaune Urina Sânge pur spre V/E meridianele creierului Faringe Cavitate bucală Limbă Lichid vaporizat spre Biao Vena cavă superioară Arteră pulmonară Apă ușoară Atriu drept Ventricul drept Plămân drept Yin Gu Qi spre sânge Vena cavă inferioară Aortă Plămân stâng Ventricul stâng Atriu stâng Arteră pulmonară Aortă Trahee Lichid organic rinichi Yang spre plămâni Lichide organice Xiong Qi: aer + Gu Qi spre rinichi Yang
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pur spre V/E meridianele creierului Faringe Cavitate bucală Limbă Lichid vaporizat spre Biao Vena cavă superioară Arteră pulmonară Apă ușoară Atriu drept Ventricul drept Plămân drept Yin Gu Qi spre sânge Vena cavă inferioară Aortă Plămân stâng Ventricul stâng Atriu stâng Arteră pulmonară Aortă Trahee Lichid organic rinichi Yang spre plămâni Lichide organice Xiong Qi: aer + Gu Qi spre rinichi Yang + sânge Yang Gu Qi spre plămâni Vezica biliară Rinichi Yin Apă grea Sfincterul Oddi Unghiul drept al colonului Duodenul
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
învelită într-o membrană, pericardul, care este un element organic constitutiv Fu al Stăpânului inimii. Fața internă este tapițată cu o altă membrană, endocardul, care este un element constitutiv Zang al inimii. Interiorul inimii este divizat în patru cavități: două atrii situate în partea de sus și două ventricule situate în cea de jos. Atriile sunt separate între ele printr-un sept interatrial, iar cele două ventricule printr-unul interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
inimii. Fața internă este tapițată cu o altă membrană, endocardul, care este un element constitutiv Zang al inimii. Interiorul inimii este divizat în patru cavități: două atrii situate în partea de sus și două ventricule situate în cea de jos. Atriile sunt separate între ele printr-un sept interatrial, iar cele două ventricule printr-unul interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar atriul stâng este separat de ventriculul stâng prin valvula mitrală. Atrionectorul (nodul sino-atrial Keith-Flack
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
al inimii. Interiorul inimii este divizat în patru cavități: două atrii situate în partea de sus și două ventricule situate în cea de jos. Atriile sunt separate între ele printr-un sept interatrial, iar cele două ventricule printr-unul interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar atriul stâng este separat de ventriculul stâng prin valvula mitrală. Atrionectorul (nodul sino-atrial Keith-Flack și fasciculul His) este sistemul de distribuție Yang specific inimii, care asigură activitatea sa contractilă. Vasele
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
situate în partea de sus și două ventricule situate în cea de jos. Atriile sunt separate între ele printr-un sept interatrial, iar cele două ventricule printr-unul interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar atriul stâng este separat de ventriculul stâng prin valvula mitrală. Atrionectorul (nodul sino-atrial Keith-Flack și fasciculul His) este sistemul de distribuție Yang specific inimii, care asigură activitatea sa contractilă. Vasele legate de inimă sunt de două tipuri: • arterele aduc sângele îmbogățit
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când volemia ajunge la limita superioară și peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind declanșate reflexele și secrețiile glandulare necesare reglării volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una parietală, între care se află o cantitate mică de lichid cu rol lubrefiant. Rolul funcțional al pericardului constă în limitarea umplerii cardiace în timpul diastolei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
formează sistemul autonom excitoconductor al cordului care formează stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]