1,190 matches
-
se găsește, fără îndoială, o mult mai mare putere decât am putut crede până acum. Cine au fost în stare a răstălmăci îndestul minunata putere a scăldătoarei la boale și la scăpări de viață, la lungori lipicioase, la spasmuri, la atrofii, la oftigi? În care leac găsim atâte puteri, în care atâta energie, ca să-l putem asămăna cu scăldătoarea răce?" Dar și vechiul Agatin, vorbind asupra scăldătoarei răci, zice următoarele: "Aciia cari voesc să fie și să rămână deplin sănătoși să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
microadenoame hipofizare, uneori dificil de vizualizat, ceea ce face posibilă confuzia cu incidentaloamele hipofizare. RMNul suprarenal în boala Cushing arată hiperplazie, care uneori poate fi micro sau macronodulară. Aceeași hiperplazie apare în sindromul Cushing paraneoplazic. O masă tumorală adrenală unilaterală cu atrofie contralaterală se întâlnește în sindromul Cushing prin adenoame secretante de cortizol. Computer tomografia cu substanță de constrast are o sensibilitate inferioară examinării RMN. Ultrasonografia abdominală are sensibilitate mai redusă decât CT în evidențierea modificărilor glandelor suprarenale. Imagistica funcțională include: 222
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ACTH secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot determina invazie locală și sunt dificil de tratat. Tumorile suprarenale secretante de cortizol sunt în majoritate benigne. În sindroamele Cushing determinate de tumori suprarenale imagistica tipică arată o tumoră suprarenală unilaterală și atrofie suprarenală contralaterală, iar toate testele arată lipsa de supresie a cortizolului seric, iar ACTH seric este scăzut. În boala Cushing suprarenalele nu există, de regulă, mase tumorale bilateral, testele de supresie cu dexametazonă în doze mari reduc cortizolul seric, iar
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
angiografii cu substanță de contrast (Lipiodol - iodized poppy-seed oil) la omul viu prin injectarea substanței în venele antebrațului și umărirea fluoroscopică a traseului acesteia până în vasele pulmonare. 1923 Leriche descrie “obliterarea termino-aortică”, acest sindrom incluzând claudicația feselor și a coapsei, atrofia globală a membrelor inferioare și incapacitatea de a menține o erecție normală (tulburări de dinamică sexuală). 1927 - Egas Moniz (fig.1.16) (celebrul neurolog portughez) prezintă studiile sale monumentale referitoare la vizualizarea circulației cerebrale (folosește thorium dioxid 25% Thorotrast)9
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
poate varia de la 3 8 m/s la broască până la 12 m/s la om. Acetilcolina este inactivată de către acetilcolinesterază. O parte din acetilcolina eliberată se pierde prin difuziune la nivelul plăcii motorii. Distrugerea inervației musculare are ca efect, pe lângă atrofia mușchiului, și creșterea sensibilității la acetilcolină, cu producerea de fibrilații și fasciculații, deoarece zona sensibilă la acetilcolină din sarcolemă se extinde prin dispariția influențelor inhibitoare ale centrilor nervoși superiori. Fibra musculară izolată sau unitatea motorie declanșează un răspuns maxim la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de către influxurile nervoase centrale îl menține în stare de funcționare și dezvoltare trofică. Excitarea nervoasă facilitează transportul substanțelor nutritive prin sarcolemă, astfel explicându-se faptul că dimensiunea și forța mușchiului sunt proporționale cu solicitarea acestuia, iar încetarea stimulării nervoase produce atrofie musculară. Tonicitatea este proprietatea mușchilor de a menține o stare de tensiune sau de semicontracție chiar și în repaus complet. Mecanismul tonigen este reprezentat de reflexul medular de întindere (miotatic), înfluențat de centrii supramedulari (trunchiul cerebral, nucleii bazali, formațiunea reticulată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și acronime familiare internaționale / 121 Tabel 5. Unele acronime și seturi de semne familiare din catalimbajul românesc al ciberspațiului împrumutate din limba engleză / 121 Tabel 6. Unele acronime și prescurtări folosite în conversațiile erotice online / 123 Tabel 7. Exemple de atrofii și transliterări lingvistice în limba română / 124 Tabel 8. Exemple de emoticoni, cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora / 127 Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională / 146 Grafic 1. Numărul global de useri internet în anii 2003 și 2009 / 104
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
perioada decembrie 2005 august 2008. Ipotezele de lucru pentru acest segment al lucrării sunt următoarele: (I.1.) Dacă asistăm la o serie de mutații lingvistice, care constituie un sindrom comunicațional de mixtură a unor limbaje difuze, atunci asistăm concomitent la atrofia de facto a limbajului natural articulat. (I.2.) Dacă presupunerile mele teoretice sunt corecte, nu suntem doar martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări ale fenomenelor haotice și impredictibile, fie structurări disipative, ca procese cooperante de autoorganizare. Cele mai relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite peste trei milioane de acronime, în toate domeniile comunicării, printre acestea numărându-se și cele legate de "lingvistica transmiterii de informații online". Importanța acestora rezidă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
generate de comunicarea informațională fac parte din internaționalizarea unui segment al limbajului comun. Din constatările mele bazate pe observație participativă, majoritatea acronimelor și abrevierilor sunt de sorginte anglo-saxonă, dar sunt folosite și de vorbitorii de limbă română și franceză. b) Atrofiile lingvistice Pe de altă parte, începuturile mesageriei scrise prin telefonia mobilă au creat o deficiență în facilitarea comunicării: dat fiind că fiecare tastă a telefonului prezintă câte trei sau patru litere ale vocabularului, era dificil să fie tastate toate literele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
plus, regulile gramaticale au început să fie încălcate voit. Spre exemplu, virgulele sunt evitate deoarece un mesaj SMS are un număr limitat de caractere. Sau: "Salut!" devine "sal", "De acord" devine "K" ("OK") etc. Să menționez și că nu întotdeauna atrofiile lingvistice sunt diferențiate (nici măcar de către unii lingviști) de acronime. O diferență majoră poate fi considerată totuși aceea că atrofiile descind din limba de conversație. Iată câteva exemple: Bn Bine Dc De ce? K O.K. Msm mersi mult Mah Mă Nush
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un număr limitat de caractere. Sau: "Salut!" devine "sal", "De acord" devine "K" ("OK") etc. Să menționez și că nu întotdeauna atrofiile lingvistice sunt diferențiate (nici măcar de către unii lingviști) de acronime. O diferență majoră poate fi considerată totuși aceea că atrofiile descind din limba de conversație. Iată câteva exemple: Bn Bine Dc De ce? K O.K. Msm mersi mult Mah Mă Nush nu știu Rpd Repede Sal Salut! Sh Ș Tb Trebuie Tz Ț Vb (Mai) vorbim Tabel 7. Exemple de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
descind din limba de conversație. Iată câteva exemple: Bn Bine Dc De ce? K O.K. Msm mersi mult Mah Mă Nush nu știu Rpd Repede Sal Salut! Sh Ș Tb Trebuie Tz Ț Vb (Mai) vorbim Tabel 7. Exemple de atrofii și transliterări lingvistice în limba română Să observăm și că aceste prescurtări au intrat în uz și au fost "importate", prin puterea obișnuinței, în limbajul utilizatorilor de internet. Pentru exemplificare, iată o "mostră" "chat" relevantă: "<pui de leu> vb singur * pui de leu sa
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
silvija pwp> cf??? <iPOD> brunet bn tu <iPOD> lordule ai cantat cu ea de sty <iPOD> lord bn batrane <GEORGEG> cf] <ZaK> ma bag pe mes 3 in 1" ( Sursa: chat prin site-ul internet "apropo.ro", 14.07.2010) Prin atrofie lingvistică nu înțeleg aici neapărat constrângere lexico-semiotică, ci mai ales fenomenul de contracție semantică a limbajului, prin crearea, paradoxală, a unor noi semnificații purtate de noile vortexuri lingvistice. c) Simbolistica vizuală Orizontul comunicațional online se folosește de o sumedenie de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Este de sesizat și faptul că există programe de computer care facilitează aflarea de către receptorii (membri ai grupului) a muzicii ascultate eventual de către emițător în momentele de plasament online. Aceasta reprezintă o altă modalitate de transmitere subsidiară a sentimentelor, prin atrofie dislexică. Potrivit datelor de mai sus, rezultă următoarele constatări: * "Noul limbaj" nu folosește majuscule, ceea ce poate conduce la confuzii generate de morfomixtura structurilor de gândire. În timp ce structurile de învățare sunt fundamentate pe succesiunea ortografică punct → majusculă, noile "reguli" utilitarist-pragmatice devin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai degrabă, către subînțelesul cuvintelor abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate de fenomenul atrofiei, devin acestea elemente de limbaj, chiar dacă nu sunt rostite măcar? Pentru a încerca să răspund la aceste întrebări, voi aborda subiectul în principal prin filtrul următoarelor aspecte teoretice: epistemologia lingvistică, mutațiile morfo-culturale și consecințele probabile la nivelul comportamentului social. Astfel
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu numai rol de semn, ci și de semnificație (conform cu distincția formulată de Peirce, 1990, pp. 60-63). Dacă această asumpție este corectă, rezultă că: (T3) Semioza generează semantoză, deoarece dismorfoza creează transmorfoză. Mai precis, mutațiile la palierul semnelor "fluidizate" prin atrofie produc para-semnificații lingvistice în cadrul comunicațional al grupurilor de emițători-receptori online. De aceea, ne este lesne să vorbim nu numai de perpetratori semiotici, ci și de perpetratori semantici fluizi, purtători de semnificație. (T4) Contracția limbajului reprezintă un filtru structuralist natural, la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și de autoorganizare, așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât să își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri comunicaționale, pentru a mai da dovadă de funcționalitate. Capitolul 7 Societatea izomodernă Pornind de la modelul structurării propus de Giddens și de la modelul conceptual al științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acestora într-o listă a motorului de căutare, înregistrarea domeniului web la alt domeniu specializat în gestionarea "relevanței", prezența unor bannere publicitar-comerciale în conținutul său ș.a.m.d. În acest context, asistăm astăzi la un alt fenomen de importanță majoră: atrofia ideii de drept de autor. Chiar dacă unele site-uri pot fi accesate numai contra-cost, majoritatea permit accesul liber și nelimitat la informație. Destructurarea și, deopotrivă, restructurarea constau aici în faptul că accesul la informația relevantă este (sau rămâne) limitat prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inserate, în aceste condiții. Se mai poate apela la implanturile subperiostale, intra-corticale sau transosoase, de care clasificarea mai sus amintită nu ține cont. Edentații total sunt un grup de pacienți mai aparte din punct de vedere al rezervei osoase. Atrofia și resorbția constantă a crestelor reziduale își pun pregnant amprenta pe tipul de implant potrivit pentru restaurarea protetică a unui edentat total. Astfel, H. Spiekermann (36) menționează că 30% din edentații total, care se prezintă și solicită inserarea de implanturi
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ele se pretează a fi inserate cu precădere în regiunile frontale ale ambelor maxilare, aceasta deoarece la maxilar, odată cu pierderea dinților din zona de sprijin, planșeul sinusului maxilar se apropie mult de coama crestei, iar la mandibulă, datorită proceselor de atrofie și resorbție, nervul dentar inferior ajunge să aibă rapoarte de vecinătate cu coama crestei edentate mandibulare. În situațiile când implanturile endoosoase nu mai pot fi inserate, se poate apela la implanturile subperiostale sau submucoase (fig. 1.29.c). Atunci când situația
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
acestui gen de implanturi, modificate conform rezultatelor recente ale cercetărilor din domeniul fiziologiei osoase și al biomaterialelor. Relansarea implanturilor subperiostale a devenit oportună și datorită limitării selective a implanturilor endoosooase. În principal a fost modificat designul lor, ținând cont de atrofia diferită la maxilar (centripetă) față de mandibulă (centrifugă). Conectorii care se prezentau în trecut sub formă de bare semi-rotunde sunt la ora actuală sub formă de bare plate. A. Schröder și E. Popa citează cazuri de edentații rezolvate cu implanturi subperiostale
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ancorarea supraprotezelor. Datorită progreselor din domeniul implantelor endoosoase și a „osteointegrării”, cele subperiostale au pierdut teren. În ultimul timp se observă o relansare a acestora, ele prezentându-se cu design modificat (fig. 1.34). Indicații (14): -câmpuri protetice deficitare, cu atrofie și resorbții importante (rezervă osoasă cu înălțime de 8-13 mm); -grosimea vestibulo-orală a crestelor reziduale mult redusă; -oriunde implanturile endoosoase nu pot fi inserate; -ori de câte ori pacientul refuză grefe de adiție osoasă prin intervenții laborioase; -rezervă osoasă în regiunea frontală
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
sprijinul mixt al protezei (implantar și muco-osos) sau exclusiv implantar. Implanturi transosoase (implantul transmandibular) O metodă care se recomandă a fi practicată doar de către chirurgii maxilofaciali este cea a implanturilor transmandibulare. Procedeul a fost lansat în 1976, în situații de atrofii marcate. Autorii au ținut cont de faptul că implanturile de adiție și, în general, augmentările submucoase nu sunt adaptate pentru receptarea unor forțe mari. În acest sens, a fost dezvoltat procedeul în discuție, care are următoarele indicații: -atrofie accentuată a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]