394 matches
-
instituției unde lucrez în momentul de față. Michi l-a cunoscut pe Monciu și zice că la ora asta, mai mult ca sigur, acesta din urmă scormonește prin gunoaie în Suedia. Chiar dacă e un umil, un obscur „pompierică“, așa cum se autodefinește, Michi a citit filosofie, are teorii care de care mai interesante, despre distincția comunitar-societal, despre relația „gloatilor“ cu istoria ș.a.m.d.. De fapt, el e pompier dintr-un motiv ceva mai simplu. M-a lămurit odată: „Bă, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
furiș”. „Undeva, departe, se ascute lupta de clasă”. Glisaje de imagini cinematografice ale fluxului de conștiință al eroului. Lumea percepută o dată de copil sau de adolescent și a doua oară, de abia vizibilul narator matur. Fluxul conștiinței, prin care se autodefinește eroul la vîrstele de copil-adolescent-tînăr și la maturitate, apare și ca mediator al oglindirii lumii constituite din obiecte și fenomene-semne, din imagini. Și din contururile fine, dar pregnante, ale portretelor la Început stilizate, fabulos legendare, apoi precise și plastice. Observația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
omega”, „Fenomenul uman” nu poate apărea nici În anii de după 1989 deoarece aceiași politruci și securiști conduc aproape toate editurile și la Începutul veacului al XXI lea. Numai că editorii comuniști de acum nu-și mai zic comuniști, ci se autodefinesc democrați și liber-cugetători. Împlinind, În 1982, etatea de 60 de ani, se pensionează dar nu se odihnește, ci trudește, În cinci ani, la redactarea a două monografii monumentale, având 575 și, respectiv, 325 de pagini dactilografiate: „Memorial Iuliu Hațieganu” și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
responsabile În fața lui Dumnezeu și solidară cu programul lor de renaștere spirituală și de reînnoire a vieții spirituale.” Revista Catacombes s-a bucurat de prețuire pentru consecventa difuzare a luptei creștinilor oprimați În țările cu regim dictatorial. Apariția periodicului ”se autodefinește ca mesager supraconfesional al Bisericii Tăcerii.” De menționat Înființarea Societății Academice Române cu un comitet director cu cei mai străluciți oameni de cultură ai exilului cu scopul de a pormova valorile fundamentale ale spiritualității și culturii române. În ianuarie 1986
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Într-o formă chiar mai spectaculoasă, tocmai din pricina existenței a numeroși naratori. Invazia naratorilor În povestire aduce cu sine nu numai diversitatea, ci și divertismentul. Faptul prezintă un deosebit avantaj: autorii pot renunța la caracterizarea psihologică a personajelor, care se autodefinesc cu propriile lor cuvinte. Printre alte numeroase motive pentru care, alături de cultul hedonismului, atât lui Borges, cât și lui Bioy le convine să abordeze genul, amintim și gustul pentru suspans și surpriză. Fără a-i contraria pe autori, el coincide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e pur și simplu atributul poetului care sunteți? Este iubirea pentru limbă. Pentru istoria cuvintelor, pentru circulația lor. Sunt fascinat. Sartre are o vorbă frumoasă, limba este „ușa glisantă“ între literatură și dicționare. Iubesc nespus dicționarele. În scrierile dvs. vă autodefiniți în acest fel: „mă constitui simbolic în credința arabă“. Cum s-a strecurat în această definiție o anume distanțare de origini? Credința eu nu o repun în discuție, o las în enigma și în complexitatea sa. Dar nu asta contează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
titlul bucății în sumarul volumului. Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur poet englez din secolul al XVIII-lea, care se autodefinea ca "afundat în transă sacră". Paul Valéry afirma odată că Pythia îți dăruiește numai primul vers; citindu-l însă pe James Grainger, fiindcă astfel se numește vizionarul cu pricina, poetul francez și-ar revizui radical opinia: de cele mai multe ori, Pythia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
absență. „Aventura mea va fi funebră prin faptul că orice acțiune este, în mod categoric, trăită și gândită nu pentru a genera acțiunea următoare, ci pentru a se reflecta în ea însăși, pentru a erupe, a exploda și a se autodefini cu cea mai mare rigoare, până în momentul aneantizării sale totale. Exemplu: catafalcul pe care nu se află sicriul cu trupul neînsuflețit al împăratului Germaniei oferă prilejul unei false ceremonii, simulate, găunoase, scurte sau lungi, în cinstea oricărui fel de absență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
urs, din răsuflarea peștelui și din scuipat de păsărele” (75, I, 28). Astfel de „ingrediente” par a fi de tipul acelora folosite/evocate de vrăjitoare în cadrul descântecelor magice. De regulă, zeii și eroii demiurgi din mitologiile indo-europene și semite se autodefinesc : 1. fie prin folosirea strictă a armelor clasice (zei/eroi „răz- boinici” tip Indra) ; 2. fie prin folosirea „armelor” care leagă : năvod, plasă, lasou, lanț, fir (zei/eroi „magicieni” tip Varuna) ; 3. fie prin folosirea concomitentă a ambelor tipuri de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în seamă o faptă semnificativă. În fața nodului lui Gordius, regele mitic al Frigiei, nod care avea menirea de a testa puterile magice (de a „lega”/ „dezlega”) ale viitorului împărat al Asiei, Alexandru a folosit sabia, tăind, și nu dezlegând nodul, autodefinindu-se astfel ca prototip al eroului exclusiv războinic. Observ, pe de o parte, faptul că a desface un nod complicat - cum era nodus Gordius - este un act sinonim cu a parcurge un traseu labirintic și, pe de altă parte, faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel mai facil mijloc de îmbogățire reprezintă o atracție irezistibilă pentru cei dornici de înalte demnități și de înavuțire rapidă. Dezvăluire Prin limbajul utilizat, omul, indiferent de treapta socială pe care se află, își dezvăluie nivelul de educație și se autodefinește ca personalitate. Autoeducație Pe alții educându-i, te educi pe tine însuți. Dăscălia De când afacerile sunt tot mai îmbietoare, Dăscălia nu mai are căutare Disponibilitate Nu orice om este înzestrat cu disponibilitatea sufletească de a ierta. Bogăție Bogăția nu spală
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
deloc. Prozatorul își conduce cu abilitate eroii prin mediile sociale create exact ca în povestirile în ramă și, bun sociolog, dar și mai bun artist, devine un fel de portavoce al acestora, „el fiind glasul celor fără de glas”, după cum se autodefinește în Metamorfoză divină. Fiecare personaj al povestirilor lui Rareș Tiron are propriul său destin și, în sufletul fiecăruia, se dă în permanență o luptă aprigă și extenuantă. Marius, personajul central al povestirii, „deși nu auzise de cuvântul fatalitate, fatalitatea auzise
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
e mare de tot, ceva îndreptat spre/ce cuprinde tot Universul și trebuie să fii acolo să o surprinzi. Și dacă cuvântul este creație, atunci e pentru că însuși cuvântul este performanța la care a ajuns mintea umană de a se autodefini, de a se conștientiza și exprimând o esență, nu absolută, dar superioară prin puterea sa de selecție. Atunci, când noi muncim poate dura, întrucât indivizii au propriile lor idei, simțind nevoia să se definească pe sine în raport cu absolutul, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
deloc. Prozatorul își conduce cu abilitate eroii prin mediile sociale create exact ca în povestirile în ramă și, bun sociolog, dar și mai bun artist, devine un fel de portavoce al acestora, „el fiind glasul celor fără de glas”, după cum se autodefinește în Metamorfoză divină. Fiecare personaj al povestirilor lui Rareș Tiron are propriul său destin și, în sufletul fiecăruia, se dă în permanență o luptă aprigă și extenuantă. Marius, personajul central al povestirii, „deși nu auzise de cuvântul fatalitate, fatalitatea auzise
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
îl punctează cu imagini definiții ale sinelui: Eu / sunt / o inimă gânditoare sau, în altă parte, subliniind esența ființei sale: Iată oglinda trupului meu - / râu de cuvinte. Căutând să confere certitudine aspectelor lumii pe care le ipostaziază în textele sale, autodefinindu-se, poeta nu insistă însă pe pascaliana îmbinare dintre fragilitate și, deci, efemer și rațiune. Precaritatea e o condiție intrinsecă până la urmă a ființei, poate accentuată chiar de aplecarea spre meditație. Sensibilitatea inimii i se pare mai relevantă pentru statutul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
parte este relatarea iubirii dintre Ștefan Gheorghidiu și soția sa, Ela, iar partea a doua este jurnalul eroului aflat pe frontul primului război mondial. Deși distincte, cele două părți ale romanului sunt unificate de prezența unei singure conștiințe, care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana I evenimentele, precum și un artificiu de compoziție, prin relatarea unei scene de la popota ofițerilor din regimentul XX, în cadrul căreia tânărul Gheorghidiu se află concentrat ca sublocotenent. Scena este ulterioară evenimentelor narate, dar
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
existențe". Scriitorul adună dovezi ale vieții misterioase și imprevizibile, pentru a descoperi, ideea lor, semnificațiile generale ale existenței. AUTENTICITATEA EXPERIENȚE ALE REALULUI Camil Petrescu este unul din promotorii înnoirii literaturii. Ceea ce dă unitate operei acestui "trudnic al scrisului", cum se autodefinește - este aspirația spre autenticitate. Această tendință conferă o succesiune neîntreruptă "de momente autentice de simțire" în roman. Actul de creație constituie un act de cunoaștere, de descoperire și nu de invenție și construcția românească înseamnă experiență interioară, devenind mai liberă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
care disecă faptele, multiplicând dovezile pentru infidelitatea Elei. Planul obiectiv este fundalul pe care se desfășoară o lume în care se consumă experiențe. Cele două planuri se petrec în paralel și sunt unificate de prezența unei singure conștiințe care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana întâi evenimentele. Romanul începe și se sfârșește cu exprimarea incertitudinii: " La sfârșit, în ciuda așa-ziselor certitudini întărite de scrisoarea anonimă, eroul se îndoiește: În plus intervine indiferența și istovirea interioară. Eroul a
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Pentru început, voi spune că discursul contemporan despre postmodernitate a apărut mai întîi în domeniul culturii, iar în prezent, tot în acest domeniu a apărut și febra postmodernă. În deceniul șase, a apărut "un nou tip de sensibilitate" ce se autodefinea ca reacție împotriva elitismului și a caracterului abstract al artei moderne și a formelor moderne de critică literară. Această nouă sensibilitate celebra nou-apărutele practici culturale caracterizate, printre altele, de reducerea distincției dintre arta "înaltă" și cea "comună", prin încorporarea între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost aspru criticat de feministele negre pentru tratarea acestui subiect. Bell Hooks, de exemplu, critică construirea convențională a masculinității și imaginile stereotipice, de obicei negative, ale femeilor din filmele lui Lee (Hooks, 1990: 173 ff). Personajele sale feminine adesea se autodefinesc prin acte de violență, angajîndu-se într-un comportament extremist "macho". Femeile sînt în general mai pasive și mai neputincioase, deși, ocazional, cum se întîmplă cu sora lui Mookie, Jade, și cu soția lui portoricană, Tina, ele asaltează verbal personajele masculine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să-i omoare soțul dacă ea îl părăsește sau îl trădează. După ce Castillo o salvează, la sfîrșitul episodului, într-un final tip Casablanca, el îi urează femeii și soțului ei rămas-bun. Castillo apare ca patriarhul meditativ, cetățeanul autonom, care se autodefinește prin moralitatea și faptele sale. Este cea mai stabilă identitate din Miami Vice oferind imaginea unui sine autonom cu o identitate puternică și personală. El este însă prezentat și ca un om cu pasiuni puternice și trăiri intense, permanent reprimate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceea ce face din Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Voronețul e figurat prin simplitatea arhitectonică, provocându-l pe cititor să vadă aievea „pereții ca și cerul de o singură credință”. Ciclul „axiomelor” cuprinde sentințe construite în jurul unor concepte, noțiuni abstracte și principii științifice, prin intermediul cărora omul poate să se autodefinească în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
le acorda statului est-carpatic, după cum am văzut mai sus. Generalul imperial Marsilli, pe la 1690 afirma despre locuitorii din transilvania că „această națiune se simte totuși onorată de faptul că în totalitatea ei i se atribuie numele de romană și se autodefinesc cu cuvântul români (romegni)”. Ei locuiesc în Transilvania, Țara Românească și Moldova. Cu nume asemănătoare se numesc unii oameni răspândiți în Croația și Bosnia. Pe hărțile sale redă tot teritoriul locuit de români. Descendența romană a moldovenilor, unitatea de limbă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atitudine; sentimentul morții, ce străbate poezia de la primul volum la ultimul, stă sub semnul seninătății și al resemnării: Când te va-ndemna iubirea/ Mă vei căuta cum sunt,/ Să mă duci cu mâna albă-n/ Locuința de pământ". Sau se autodefinește ca un rapsod melancolic, solitar, cu fața întoarsă spre moarte, "suflet ce s-a voit nobil prin suferință" ("Rod în singurătatea câmpiei") Cântecul va dovedi imperfecțiunea existenței sau dorința de perfecțiune și armonie, el însemnează vorbe, râsete, plâns, așa cum moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]