1,019 matches
-
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC Marius Crăciun <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Claudia Rus <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Flavia Rusu <footnote Facultatea de Educație Fizică și Sport footnote
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
footnote>, Claudia Rus <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Flavia Rusu <footnote Facultatea de Educație Fizică și Sport footnote>, Melania Câmpeanu<footnote Facultatea de Educație Fizică și Sport footnote> Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Cuvinte cheie: activitate fizică, obiective, autodeterminare Rezumat Orientarea spre obiective explică cum definesc oamenii succesul sau cum își apreciază priceperea într-un context de realizare. Orientarea spre sine se referă mai degrabă la raportare la ceilalți ca definire a abilității, când succesul se bazează pe demonstrarea
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
identificată, intrinsecă) sunt asociate cu angajamentul în diverse comportamente de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Introducere Un important cadru teoretic care explică motivele pentru care oamenii se angajează în anumite sarcini este teoria realizării obiectivelor (Ames, 1992; Jarvinen & Nicholls, 1996). Orientarea spre obiective explică cum definesc oamenii succesul sau cum își apreciază
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
identificată, intrinsecă) sunt asociate cu angajamentul în diverse comportamente de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
α Cronbach pentru întregul inventar a fost .86. Răspunsurile au fost date pe o scală numerotată de la 1 la 5, 1 însemnând dezacord puternic, iar 5 acord puternic. Chestionarul privind reglarea comportamentală în exercițiului fizic (BREQ-2, Markland, 2000) a evaluat autodeterminarea în activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
86. Răspunsurile au fost date pe o scală numerotată de la 1 la 5, 1 însemnând dezacord puternic, iar 5 acord puternic. Chestionarul privind reglarea comportamentală în exercițiului fizic (BREQ-2, Markland, 2000) a evaluat autodeterminarea în activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
lipsiți de motivație au tendința de a înregistra un nivel mai scăzut de motivatie identificată (r= -.50, p<.01; r= .41, p<.01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r= -.48, p<.01). Reglarea introiectată a fost corelată doar cu autodeterminarea autonomă: reglarea identificată (r= .52, p<.01) și reglarea intrinsecă (r= .50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r= -.48, p<.01). Reglarea introiectată a fost corelată doar cu autodeterminarea autonomă: reglarea identificată (r= .52, p<.01) și reglarea intrinsecă (r= .50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33) (Tabelul 2). Orientarea spre sarcină este un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33) (Tabelul 2). Orientarea spre sarcină este un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al autodeterminării comparative
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al autodeterminării comparative cu orientarea spre sine (spre rezultat). Rezultatele sintetice ale analizelor de regresie privind formele mai autonome de motivație (identificată și intrinsecă) sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun predictor al activităților reglate
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
cercetări recente oriunde a fost posibil. Abordarea practică a hipnozei clinice adoptată în această carte, atât în context psihoterapeutic cât și în contextul medical mai tradițional, este o încercare de aplicare a unui principiu democratic și reciproc implicând alegerea și autodeterminarea, în care pacientul și terapeutul lucrează împreună pentru a găsi soluții. Acest punct de vedere susține ideea că pacienții au resurse conștiente și inconștiente disponibile, dar au nevoie de asistență din partea unui facilitator pentru a-i ajuta „să-și cânte
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
psihologi, care de obicei preferă termenul „client”. Mai mult, „pacienții” la care se face referire sunt considerați a fi responsabili de propriile probleme de sănătate și de viețile lor. Într-adevăr, una din doctrinele abordării globale filozofice este auto-hipnoza și autodeterminarea. Recent mă plimbam prin vechiul port din Chania în Creta când am observat următoarele scrise pe un zid în partea veche a orașului: „Sunt sigur numai de un lucru pe care îl știu. Lucrul pe care îl știu este că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Terapeutul a ajutat la facilitarea procesului de „căutare inconștientă” atât a „vindecătorului interior” cât și în ce privește dinamica reprimată aflată la bază care menținea simptomul și împiedica găsirea unei soluții. Abordarea clinică adoptată a fost democratică și colaborativă, implicând alegerea și autodeterminarea, pacientul și terapeutul lucrând împreună pentru găsirea soluției. Acest punct de vedere promovează ideea că pacientul are resurse conștiente și inconștiente care sunt disponibile, dar are nevoie de ajutor din partea unui facilitator. De asemenea implică faptul că persoana participă la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cum ar fi de exemplu psihologia copiilor handicapați/deficienți, în explicarea mecanismelor psihologice ale comportării unor categorii de copii: infirmi, surdo-muți, epileptici etc.; acești copii, simțindu-se frustrați de la natură, ridică probleme de adaptare/integrare în grup, de autocontrol și autodeterminare în viață. Sub influența doctrinei psihanalitice s-au luat, uneori, măsuri educative puțin inspirate: autoritatea a fost redusă la minimum, contrarierile și prohibițiile externe au fost îndepărtate, preconizîndu-se libertatea de satisfacere a pulsiunilor și dorințelor copiilor, indiferent de natura acestira
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
context, considerând problema, orientării școlare și profesionale în plan genetic, este foarte important ca tânărul să fie făuritorul propriei sale perspective profesionale (dar poate fi și ajutat în acest proces dificil și foarte complex de „autoclarificare” vocațională). În felul acesta, autodeterminarea, pregătită prin autocunoaștere și autoapreciere realistă, va conduce, în cele din urmă, la alegerea liberă și adecvată a profesiunii viitoare. * * * Fenomen general uman, frustrația se plasează, așadar în centrul probleamaticii umane, a problemei educației, a formării și integrării etico-sociale a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ereditare, a unor forțe intrapsihice, ci, în primul rând, ca un sistem, structurat progresiv de-a lungul existenței sociale a individului, în funcție de condițiile sale sociale, de poziția și rolurile îndeplinite de el în societate, de posibilitățile lui de orientare și autodeterminare în viață; cu alte cuvinte, ca un sistem orientat spre viitor, susceptibil de permanente înnoiri, de progres, sub influența mediului social. În această perspectivă, se schimbă și optica în care este privit „fenomenul de frustrație”: acesta nu se mai manifestă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de altfel, a reușitei acțiuni de orientare profesională și tinerilor o constituie realizarea unor raporturi echilibrate între cei trei componenți dinamici ai personalității — „aptitudini”, „aspirații”, „realizări” — în special la vârsta adolescenței când, datorită dezvoltării unei exagerate tendințe spre independență și autodeterminare în viață, există pericolul devansării posibilităților reale și a exacerbării aspirațiilor, năzuințelor, căutărilor, deci a nerealizării echilibrului dinamic necesar între „experiență”, „capacități” și „aspirații”. Imperativele societății de astăzi, complexitate crescândă a profesiunilor și dinamica acestora, impun școlii sarcini deosebite față de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se impune îmbinarea optimă a condițiilor de „autoritate” și de „libertate”. Dacă „libertatea” formează premisa dezvoltării sociabilității, a sentimentului colaborării și încrederii în relațiile sociale, „autoritatea” este cerută, în schimb, de acele cazuri de insuficientă capacitate de autostăpânire, autoorganizare și autodeterminare în viață, de lipsa spiritului de răspundere personală. Îmbinarea armonioasă a condițiilor de autoritate și de libertate asigură, în fond, bazele dezvoltării unei personalități echilibrate. De asemeni, angajarea elevilor în diverse forme de activitate practică, cu caracter productiv, contribuie la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
uniuni mai largi decât statul național. Criterii geografice și ecologice determină procesul de integrare supranațională să marșeze pe o bază regională. f) Tendința opusă spre competiție și conflict de interese între statele naționale generează în lume un puternic curent de autodeterminare națională și de afirmare a identității naționale, ducând la mișcări de independență, secesiune și insurgență, care pe alocuri recurg la terorism. g) Computerizarea și informatizarea acționează astfel încât decalajul dintre statele dezvoltate și bogate și cele subdezvoltate și sărace să crească
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din ceea ce a Însemnat Înainte de 1918 emigrarea românilor În America privită ca pământ al făgăduinței, din interpolarea sau prelucrarea În memoria colectivă dinspre discursul elitei politice ardelene a principiilor wilsoniene ale autodeterminării din preajma unirii din 1918, din sprijinul american acordat partidelor istorice În perioada 1945-1947, din percepția mediatică, prin radio Vocea Americii și Europa Liberă 39 a americanului eliberator. Acest joc Între realitate și iluzie, Între suferință și redempțiune, Între constrângere și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
grupului. Idiocentricii din societățile colectiviste sunt fie ambivalenți, fie neagă regulile de grup, în timp ce alocentricii din societățile colectiviste aderă în totalitate la normele de grup. Valorile personale ale locuitorilor din societățile individualiste tind să fie stimularea, hedonismul, puterea, realizările și autodeterminarea, în timp ce valorile personale ale locuitorilor din societățile colectiviste tind să fie tradiția, conformismul, bunăvoința; valori comune persoanelor din ambele tipuri de culturi sunt securitatea, universalismul și spiritualitatea. În societățile individualiste oamenii se percep, se autosituează mai degrabă ca independenți, unici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că punctul de vedere susținut de M. Florian este în principiu justificat. În schimb, nu putem fi de acord cu M. Riedel: mult mai radical, comentatorul german afirmă că prin modul în care pune problema construcției lumii istorice, Dilthey "dizolvă autodeterminarea rațiunii, postulată de Kant pentru conexiunea logică a naturii"101. (De altfel, chiar Riedel vorbește într-un alt loc102 doar despre "extinderea problematizării lui Kant" în critica rațiunii istorice. s.n.) Un alt motiv care ne îndeamnă să susținem părerea lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
chiar Riedel vorbește într-un alt loc102 doar despre "extinderea problematizării lui Kant" în critica rațiunii istorice. s.n.) Un alt motiv care ne îndeamnă să susținem părerea lui M. Florian este următorul: și la Dilthey se păstrează un fel de "autodeterminare a rațiunii" prin raportarea la "lucrurile de la sine înțelese" pe care el le ia drept premise: "Generalul, care trebuie să premeargă întotdeauna concluzia inductivă, pentru a putea generaliza în orice privință, apare aici ca un lucru deja înțeles [ulterior s-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca un lucru deja înțeles [ulterior s-a spus <<ca o preînțelegere>>] privitor la ceea ce este înrudit, comun, general-uman", arată H. Schnädelbach, care contestă astfel prezența unui demers inductiv autentic în cazul lui Dilthey 103. Considerațiile lui Schnädelbach în legătură cu problema "autodeterminării rațiunii" ni se par totuși mai nuanțate și mai judicioase decât cele ale lui Riedel și dintr-un alt motiv: ele explică întrucâtva maniera în care se realizează "întregirea" amintită anterior. Socotind că psihologia ar putea fi interpretată în cazul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]