722 matches
-
cu societatea cooperatistă, ar însemna oferirea serviciilor pentru membri la un preț cât mai apropiat de cel de cost și o maximizare a intereselor economice ale asociaților pe termen scurt. O consecință a unei asemenea repartiții este insuficiența mijloacelor de autofinanțare necesare cooperativei și imposibilitatea constituirii unui fond de rezervă. Pe termen lung capacitatea cooperativei de a oferi servicii mai bune va fi dependentă de acceptul membrilor de a contribui suplimentar la capitalul social și la acoperirea riscurilor inerente într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Administratorii pot primi o indemnizație și compensații pentru munca prestată. Legea din 1967 a modificat profund esența cooperației, cooperativele comerciale dobândind o mare parte dintre capacitățile și posibilitățile societăților comerciale clasice, fiind avantajate din punct de vedere a capacității de autofinanțare și de penetrare pe piață comparativ cu cooperativele tradiționale. Această lege a fost criticată datorită concepției sale dualiste care a provocat ruptura mișcării cooperatiste în două părți. În prezent mișcarea cooperatistă franceză este prezentă în numeroase sectoare economice, fapt demonstrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întreprinderile cooperatiste pentru a continua să opereze pe piețele agroalimentare sunt legate de: insuficienta capitalizare a acestora, nivelul de îndatorare ridicat, cheltuielile mari de gestiune, relațiile cu piața, cu lumea bancară etc.. Toate acestea aveau efecte negative asupra capacității de autofinanțare a întreprinderii. Mișcarea cooperatistă din Italia este implicată în căutarea unor soluții de restructurare a întreprinderilor prin punerea la punct a unui sistem consorțional prin care să se pună în practică procesul de concentrare a acestora. Două dintre marile uniuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
s-a dovedit că, datorită unui mare număr de mici acționari dispersați, poziția de control se poate obține și cu un minimum de 1/3 din totalul drepturilor de vot ale unui emitent. După nivelul atins în îndeplinirea rolului de autofinanțare, acțiunile pot trece prin mai multe stadii : acțiuni autorizate, care reprezintă numărul maxim de acțiuni aprobate de a fi emise de societatea respectivă în perioada existenței sale, care este specificat și în Statut; în cazul dezvoltării economice, societatea poate cere
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și în Statut; în cazul dezvoltării economice, societatea poate cere autorizația de a emite un număr suplimentar de acțiuni; acțiuni neemise, reprezintă partea din numărul total de acțiuni autoarizate, care nu au fost încă emise pentru comercializare, reprezentând potențialul de autofinanțare al societății; acțiuni emise, reprezintă numărul de acțiuni autorizate emise și comercializate, sau care se află în procesul distribuției primare; acțiuni puse în vânzare, sunt reprezentate de acțiunile emise și aflate în procesul vânzării inițiale, pentru care societatea încă nu
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
cu plăcere să colaborez cu Filarmonica din Bacău, mai ales că sunt și coleg de generație cu directorul Filarmonicii, cu Ovidiu Bălan. Suntem de aceeași vârstă, cu aceleași probleme și am împins împreună bolovanul culturii, cum se spune, și al autofinanțării ani de zile în România. Ați venit în lumea românească mai din nord, din oropsita Bucovină. V-ați oprit întâi la Botoșani sau ați avut și alte popasuri de suflet? Da, am avut. Am stat șase ani la Timișoara, după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cu plăcere să colaborez cu Filarmonica din Bacău, mai ales că sunt și coleg de generație cu directorul Filarmonicii, cu Ovidiu Bălan. Suntem de aceeași vârstă, cu aceleași probleme și am împins împreună bolovanul culturii, cum se spune, și al autofinanțării ani de zile în România. Ați venit în lumea românească mai din nord, din oropsita Bucovină. V-ați oprit întâi la Botoșani sau ați avut și alte popasuri de suflet? Da, am avut. Am stat șase ani la Timișoara, după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
o capacitate de 5000 de paturi, în principal apartamente, iar telescaunele aveau o capacitate de 9000 de schiori pe oră. În timp ce operarea telescaunelor a fost inițial neprofitabilă, vânzarea apartamentelor, bloc cu bloc, a asigurat rambursarea rapidă a capitalului investit, permițând autofinanțarea întregii operațiuni. De asemenea, SAP conducea sau subvenționa anumite magazine și hoteluri, precum și cinematograful, în primii ani, când prezența acestora era esențială pentru atragerea potențialilor cumpărători. Toate spațiile de cazare se găsesc la 2000 m, altitudine mult superioară așezărilor tradiționale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ale evoluției intrărilor u(t). Ca exemplu concret vom considera cazul unei întreprinderi care utilizează drept surse de finanțare beneficiile, creșterile de capital și creditele. Vectorul inputurilor financiare ale firmei este deci următorul. unde R reprezintă beneficiul reținut pentru dezvoltare (autofinanțarea), E reprezintă noile împrumuturi contractate iar S creșterea capitalului social. În ceea ce privește outputurile, vom lua în considerare o singură ieșire din sistem, și anume profitul (P). Așadar vectorul ieșirilor se va scrie. În modelul propus de noi starea sistemului la un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în procesul de creștere, în vederea utilizării lor pentru o nouă creștere. Un prim ciclu de consum-regenerare a resurselor in cadrul firmei este binecunoscut de toți economiștii: cel al finanțării. Firma consumă resurse financiare care pot proveni fie din surse interne (autofinanțare), fie din surse externe (împrumuturi și creșteri de capital). În perioadele de creștere rapidă ea este un "aspirator de bani": chiar dacă generează resurse financiare importante, ele nu ajung pentru necesitățile expansiunii. Drept urmare este necesară o infuzie de capital din exterior
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este dominată de grija pentru asigurarea unui echilibru intre rata de creștere și rata rentabilității. Pentru a-și păstra independența, firma trebuie să aleagă o politică financiară caracterizată prin prudență și rigoare. Este recomandabil a se recurge în principal la autofinanțare, iar orice abuz de credite pe termen lung trebuie evitat. Împrumuturile pe termen scurt trebuie deasemenea limitate strâns. Creditele se pot utiliza doar în condițiile în care capitalurile împrumutate ameliorează rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii prin efectul de levier. J.
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și a folosirii unui instrument matematic mai perfecționat, aceste modele permit obținerea unor rezultate mai interesante decât cele din clasa anterioară. Pentru orice tip de model considerat, traiectoria pe care o va urma întreprinderea depinde de modalitatea de finanțare aleasă: autofinanțare, împrumuturi sau creșteri de capital. IV.2. Creșterea prin autofinanțare În această secțiune se presupune că întreprinderea pleacă la drum cu capitalul inițial K0 și nu poate proceda nici la creșteri de capital, nici la împrumuturi. Singura posibilitate de dezvoltare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
permit obținerea unor rezultate mai interesante decât cele din clasa anterioară. Pentru orice tip de model considerat, traiectoria pe care o va urma întreprinderea depinde de modalitatea de finanțare aleasă: autofinanțare, împrumuturi sau creșteri de capital. IV.2. Creșterea prin autofinanțare În această secțiune se presupune că întreprinderea pleacă la drum cu capitalul inițial K0 și nu poate proceda nici la creșteri de capital, nici la împrumuturi. Singura posibilitate de dezvoltare o constituie reinvestirea beneficiului, în totalitate sau în parte. Acționarii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a acestei expresii în raport cu b se reduce la. Se observă că b tinde spre 1 atunci când T tinde spre infinit. Așadar, dacă întreprinderea dorește maximizarea valorii pe termen lung ea va trebui să aloce o parte importantă din beneficii în vederea autofinanțării. Dacă b este fixat, putem deduce orizontul T de maximizare a valorii. este așadar cu atât mai mare cu cât beneficiul distribuit este mai redus. În continuare ne putem pune întrebarea: dacă firma are de ales între mai multe variante
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a reinvestiției se obține scriind formula. Așadar întreprinderea va alege acele proiecte investiționale pentru care rata de rentabilitate a reinvestiției este maximă, adică cele care produc marje brute importante, reinvestibile într-o perioadă de timp redusă, permițându-i firmei o autofinanțare la un nivel maxim. În acest caz avem. Derivata acestei expresii în raport cu b este egală cu și este negativă. Valoarea întreprinderii pe un orizont infinit va fi cu atât mai mare în acest caz cu cât b este mai redus
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în cazul curbei i'1 există o rată optimă a acumulării x0 (foarte mică). Este vorba de acționari nedispuși la risc, care vor prefera un dividend sigur și relativ stabil; în cazul curbei i'2 nu există optim pentru rata autofinanțării. Acești acționari (dispuși la un oarecare risc) nu sunt satisfăcuți de actuala rată de creștere a întreprinderii, considerând-o prea mică. 1. b. x>x2. În acest caz avem i'>1 și M<1, deci egalitatea lor este imposibilă. Derivata
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dar cu o rată de crestere foarte redusă sau chiar constante. Pentru a-și putea maximiza valoarea, ei trebuie să se arate dispuși să aștepte o perioadă de timp suficientă, deoarece dividendele mari încetinesc dezvoltarea firmei. IV.3. Creșterea prin autofinanțare și împrumuturi O întreprindere nu este niciodată liberă să împrumute fără nici un fel de restricții. În capitolul de față vom pleca de la două ipoteze diferite privind posibilitățile sale de împrumut, ambele având un corespondent în realitate: nivelul împrumuturilor E nu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de marja brută a întreprinderii: nivelul creditelor este mai mic sau cel mult egal cu un multiplu n de această marjă. În ambele cazuri rata dobânzii (j) este constantă. Nu vom trata în continuare toate combinațiile posibile de ipoteze privind autofinanțarea, distribuția dividendelor și împrumuturile, ci numai cele care ni s-au părut cele mai semnificative. IV.3.1. Modele de clasă A Vom presupune că împrumuturile constituie o fracțiune h din capitalurile proprii. Relațiile de bază ale modelului sunt următoarele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
are loc j≠i. Există teoretic opt tipuri de evoluție posibilă a întreprinderii. Este ușor de verificat că trei dintre aceste evoluții (1, 6 și 8) sunt imposibile, deoarece ecuațiile care le definesc sunt incompatibile. Rămân așadar cinci evoluții distincte: autofinanțarea pură (evoluția 7). Întreprinderea nu se împrumută și reinvestește totalitatea beneficiilor. investiții finanțate numai din beneficii până se atinge nivelul optim al taliei firmei, reprezentată de capitalurile proprii F (evoluția 5). Întreprinderea nu împrumută și își menține investițiile până în punctul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de relația. investiții finanțate din împrumuturi până la atingerea nivelului optim al taliei (evoluția 2). În acest caz avem. Așadar întreprinderea investește până în momentul în care beneficiul marginal devine egal cu costul capitalului calculat ca medie ponderată între i și j. autofinanțarea cu împrumuturi limitate (evoluția 3). Întreprinderea nu distribuie și nu investește. Ea utilizează autofinanțarea pentru a înlocui progresiv împrumuturile cu fonduri proprii. Este interesant de studiat modul în care se pot înlănțui diversele evoluții. Vom distinge următoarele cazuri. Întreprinderea va
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
În acest caz avem. Așadar întreprinderea investește până în momentul în care beneficiul marginal devine egal cu costul capitalului calculat ca medie ponderată între i și j. autofinanțarea cu împrumuturi limitate (evoluția 3). Întreprinderea nu distribuie și nu investește. Ea utilizează autofinanțarea pentru a înlocui progresiv împrumuturile cu fonduri proprii. Este interesant de studiat modul în care se pot înlănțui diversele evoluții. Vom distinge următoarele cazuri. Întreprinderea va fi interesată să împrumute. Regimul de echilibru final va fi evoluția 2. Ea va
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
interesant de studiat modul în care se pot înlănțui diversele evoluții. Vom distinge următoarele cazuri. Întreprinderea va fi interesată să împrumute. Regimul de echilibru final va fi evoluția 2. Ea va fi precedată neapărat de o politică de împrumuturi și autofinanțare la maxim (evoluția 4). j>i. Întreprinderea nu va fi interesată să facă împrumuturi, iar regimul de echilibru final va fi evoluția 5, precedată de evoluția 7, adică de o politică de autofinanțare pură. Dacă totuși firma se împrumută la
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
neapărat de o politică de împrumuturi și autofinanțare la maxim (evoluția 4). j>i. Întreprinderea nu va fi interesată să facă împrumuturi, iar regimul de echilibru final va fi evoluția 5, precedată de evoluția 7, adică de o politică de autofinanțare pură. Dacă totuși firma se împrumută la momentul inițial pentru a porni cu un capital inițial mai important, ea poate începe cu evoluția 3 până în momentul în care rambursează împrumuturile, după care va continua cu evoluțiile 7 și 5. În
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
evoluția 3 până în momentul în care rambursează împrumuturile, după care va continua cu evoluțiile 7 și 5. În cazul j=i, evoluțiile 2, 3 și 5 se confundă. Vom începe cu evoluția 4 (investiții la maxim, utilzând drept resurse atât autofinanțarea cât și împrumuturile) și vom termina cu una dintre evoluțiile 2, 3 sau 5. IV.3.2. Modele de clasă B cu actualizare “perfectă” Vom presupune că împrumuturile se rambursează cu o rată p egală cu rata amortizării. Vom înlocui
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
capitalurile proprii. Din E≤gI rezultă ε≤gG. Marja brută a întreprinderii va fi dată de relația. Problema maximizării valorii întreprinderii se reduce la găsirea maximului expresiei. Restricțiile pe care le impunem pentru maximizare sunt următoarele. Restricția exprimă faptul că autofinanțarea nu poate depăși fracțiunea b a marjei brute, odată rambursată anuitatea corespunzătoare împrumutului. În urma utilizării metodei Euler-Lagrange (pe care nu o mai expunem aici pe larg) rezultă că sunt posibile două evoluții pentru întreprindere: autofinanțarea pură (ε=0). Este cazul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]