10,518 matches
-
daci și suspiciunea că un animal care ar schimba destinul hotărât de zei ar atrage nenorociri asupra comunității protejate. Prin urmare, dacii făceau din lup și un animal de sacrificiu, pentru îmblânzirea forțelor divine. Interesant este că, tot la strămoșii autohtoni, întâlnim și credința în transferul puterilor lupului asupra omului. Ființele din preajma lupului intră în transă. Bărbații, mai ales, devin, în această optică animistă, războinici neînfricați. Lupul face parte și din mitologia personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit la
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
seamănă izbitor cu numele de azi al nostru de români sau armâni sau sub foarte multe alte forme care s-au perpetuat din cele mai vechi timpuri. Mai mult, ei locuiau pe teritoriile în care și acum există români ca autohtoni. Despre această populație vorbește și Pliniu, care spune că țara în care locuiau arimaspii avea în vechime o celebritate datorită imenselor lor avuții în aur. Aurul era extras din mine de către grifoni, niște păsări legendare, cu care arimaspii se aflau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas mare lucru"...), formația BUG Mafia e, în ochii lui C. Rogozanu, generatorul adevăratei poezii a anilor '90. Iar manelele, ei bine, manelele reprezintă un vector de asalt asupra canonului cultural autohton. "Bineînțeles - notează sarcastic autorul - rafinatul intelectual român ignoră fenomenul, nu-i dă nici o importanță culturală." (p. 155). A deranjat agresivitatea lui C. Rogozanu, convocată și în titlul acestui volum de debut. La o privire mai atentă, însă, o asemenea "critică
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Și nu numai! Așa că mina de aur ...literar, odată descoperită , i-a mai dat la iveală, ca la o decopertare, pe aceeași canava a cercetării, cărțile: Don Juan - O mitografie a seducției (în 2004), Estetica donjuanismului. O analiză a fenomenului autohton (2007), Avatarurile seducătorului. Ipostaze ale donjuanismului în literatura universală (2007). 9. De notat, deloc în trecere, că fiecare din ulterioarele trei cărți, a căror substanță analitică s-a circumscris aceluiași „erotoman”, permanentul îndrăgostit, a primit câte un premiu național, existent
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea de sinteză între tradiția autohtonă și moștenirea bizantină (George Mandrea, biserica Mănăstirii Sinaia). Deși plină de succes, această etapă conține deja germenii eșecului; producțiile cu caracter prolix, excesele stilului, arhitecții doctrinari, cu viziuni reacționare, anunță deja deraierea, alunecarea pe o pantă descendentă. Capitolul Spre o
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
nimeni nu a avut norocul să se afle în posesia acestei verbalități enorme a filosofului român, - cestălalt, nu românul. Păcat. Altfel, articolul pe care Cotidianul a avut onoarea să-l publice, este tot ce poate da, ca noblețe, un intelectual autohton despre un alt intelectual autohton, cel puțin la fel de valoros. Despre sinceritatea acestui... Idiot, vasăzică, eminamente valah, pălmuit în primul an de pușcărie la Jilava, trimis ulterior de deștepții lui Ceaușescu la Paris, lăsându-i cu gura căscată la Paris pe
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
să se afle în posesia acestei verbalități enorme a filosofului român, - cestălalt, nu românul. Păcat. Altfel, articolul pe care Cotidianul a avut onoarea să-l publice, este tot ce poate da, ca noblețe, un intelectual autohton despre un alt intelectual autohton, cel puțin la fel de valoros. Despre sinceritatea acestui... Idiot, vasăzică, eminamente valah, pălmuit în primul an de pușcărie la Jilava, trimis ulterior de deștepții lui Ceaușescu la Paris, lăsându-i cu gura căscată la Paris pe românii fugiți, de-acolo, când
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
a evoluat și el în sensul cumințirii sociale, devenind chiar, de câțiva ani, aproape invizibil în lumea noastră culturală. Mai mereu plecat din țară, fără să participe în vreun fel la discuțiile, polemicile, revizuirile și adăugirile canonice din câmpul literaturii autohtone, el dă acum impresia că își lasă opera să "dospească", să ocupe singură ecranul atenției critice. Comparându-l cu alți autori, deosebit de activi în a-și susține firava literatură printr-o publicistică masivă și agresivă, ajungem inevitabil la concluzia că
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
Daniel Cristea-Enache Cu numai câțiva ani în urmă, se deplângea criza criticii autohtone, în cea mai vizibilă variantă a ei: aceea de întâmpinare. Retragerea din domeniul actualității literare a criticilor "șaizeciști" (susținători și formatori ai canonului estetic) a lăsat terenul destul de gol, receptarea sistematică a cărților devenind mai curând excepție individuală decât regulă
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
din toate astea nu te îmbie, oricât ai fi de patriot, să-ți dai banii unor pungași, enervându-te la fiecare secundă că ești tratat ca o scamă deranjantă pe reverele unui costum Armani? De ce-ai prefera un hotelier autohton, care te privește disprețuitor de la înălțimea tejghelei, colegului său din Grecia, Turcia, Croația sau Bulgaria, care a învățat demult că un surplus de solicitudine face din orice turist un posibil client de lungă durată. Cu minime excepții, în România domină
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
anumită interdependență, "risipirea" publicistică intrând într-un proiect mai amplu, acum materializat. Miza cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul și mentalul autohton, arătând distanțele mai mici sau mai mari dintre imaginea autoconstruită și realitatea propriu-zisă. Întrepătrunderea complexelor românești de superioritate și inferioritate a fost analizată, strălucit, de către Mircea Martin în cartea dedicată lui G. Călinescu. De la acel nivel teoretic și speculativ cădem
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
sensibilitatea literară" (atenție: nu consună cu ea, n-o înglobează, ci "o depășește"), "înclinație" pe care a încercat a o sluji nu fără simțămîntul dezolant de-a lucra într-un "gol" lipsit de orice suport, repere, înțelegere, în înapoiatul mediu autohton: "Lucrînd în această direcție, încerc (sau poate mă iluzionez) eliminarea, măcar în parte, a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă nu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
pe plan internațional ca unul dintre cei mai importanți filosofi implicați în soluționarea problemelor teoretice și practice cu care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică de primă mărime și prin acțiunile de reformare a instituțiilor autohtone, este considerat corespondentul său în spațiul românesc. Nu este deci întâmplătoare apariția monografiei semnate de Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Polirom, Colecția "Collegium", Iași, 2006, pp. 518). De fapt, cui i se adresează acest volum? În primul rând, cercetătorilor
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Cristian Teodorescu Ani de zile am auzit că filmele românești nu iau premii la Cannes fiindcă n-avem lobby și România nu interesează. Cineaști autohtoni, altfel respectabili, mi-au explicat în conversații particulare că "noi" n-avem șanse din cauza că premiile Croazetei se stabilesc pe cai oculte. Cercurile de interese din "lumea mare" a filmului stabilesc cine ce premiu ia, înainte de întrunirea juriilor. Totul e
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
pentru Debut Regizoral. Iar filmul lui Cristian Mitulescu primește, în secțiunea la care a fost admis, Premiul pentru Cel mai Bun Rol Feminim, în persoana actriței Dorotheea Petre. Situația de anul trecut se repetă în cazul lui Porumboiu. Nici criticii autohtoni de film și nici el însuși nu s-a așteptat la Marele Premiu pentru Debut. Iar Dorotheea Petre, care e prima actrița din România care obține un premiu de interpretare la Cannes, cu atît mai puțin. Să nu mi se
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
cu atît mai puțin. Să nu mi se spună că Dumnezeul filmului internațional și-a întors față și spre țara noastră. Sau că "oculta" a decis că a venit rîndul filmului românesc. Pur și simplu, noua generație din lumea filmului autohton a adus ceva nou și, mai ales, ceva care nu poate fi decît made în România. Acești tineri sînt prima generație de ruptură față de tot, dacă pot spune așa. N-au vrut să facă filme că în România și nu
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
am fi originali... ar fi furtul! de idei, de imagine și altele asemenea" (brandingromania.com); "așa că, spontan, a venit și sloganul campaniei noastre de branduire" (mainimic.blogspot.com). Pentru completarea familiei lexicale, putem cita verbul a rebrandui - "mai multe companii autohtone se rebranduiesc" (Cotidianul, 22.05.2006), substantivele rebranding (schimbarea, refacerea brandului) - "Am asistat în ultimii ani la fenomene de rebranding și în România" (markmedia.ro) -, rebranduire - "rebranduire prin altoire cu un ciudat aer trendy" (apud romaniaculturala.ro) și rebranduială: "odata
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
spectatorii români". Afirmația lui Ebert atestă că regizorul a reușit să pună degetul pe un pretext local al artei care însă depășește locația. Din nou îmi bag nasul în cutia Pandorei, în speță toată disputa stîrnită de Lăzărescu pe teren autohton. Că filmul ne arată ca pe niște barbari și că se bălăcește în auto-condescendența fiecărui lungmetraj românesc. Ce chestie! Să ne gîndim la Haneke, austriacul care a scos la rampă rufele murdare ale rasismului francez. Nimeni nu i-a reproșat
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
lor stilistica a fost destul de largă, pînă la variantele extreme comunismul și fascimul) și destui sînt și astăzi cei convinși că politica nu poate fi gîndită în afara termenilor acestui binom maniheist. Firește la nivelul vieții politice (chiar și în peisajul autohton postrevoluționar) au existat grupuri care se autodeclarau "a treia cale", dar care nu au convins niciodată că ar fi o alternativă viabilă la bipolaritatea stînga vs. dreapta, iar membrii lor au sfîrșit adesea lamentabil prin afilierea, în schimbul unor posturi călduțe
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
și analistul de film (calchiez din engleză, firește), ultimul avînd privilegiul unei aprofundări eseistice a subiectului, care ar fi oricum mai de sinteză", dar și a evitării - parțiale, cel puțin - a unei judecăți de valoare. Prima specie are numeroase exemplare autohtone, a doua, doar cîteva. Iar aspirația mea la hibriditate n-are șanse să se petreacă prea curînd, deși există reminiscențe ale unei treceri bruște din (2) în (1). Așa că, fiind doar cronicar, îmi vărs cenușă în cap pentru trei filme
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
și opoziției, ale străzilor și piețelor, cu pasaje din Caragiale și dacă, pentru a intra într-un partid, în orice partid, ar trebui să trecem, mai întâi, un examen de caragialeologie." (p. 286). Pare că n-a existat, în cultura autohtonă, un mai bun cunoscător al mentalului nostru decât acest român cu sânge străin, "ultim ocupant fanariot" familiarizat până la detaliul infinitezimal cu țărișoara și cu bravii ei fii. Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
de prefață" - dar la un debut lamentabil. "Provocarea, ah, provocarea!", exclamă exegetul înfiorat, simțindu-se dator să o prevină pe "tânăra și curajoasa autoare" asupra riscurilor pe care și le-a asumat. Nu va avea o viață ușoară în fața publicului autohton; iar "critica de afiliere academică va strâmba pudică din nas". Dacă nici publicul larg, nici critica specializată nu-și vor arăta entuziasmul pentru carte, rămân câteva individualități apte s-o prețuiască. Cei doisprezece oameni de gust care, în opinia lui
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
îl urmează directorii și angajații, relațiile de muncă, contractul și salariul. Insist pe diferențele generate de natura contractului și salariu, pentru că ele împart piața muncii în mai multe categorii - eu disting trei: sectorul de stat, sectorul privat (în mare parte autohton) și multinaționalele sau organizațiile nonguvernamentale internaționale. în sectorul de stat salariul e mic dar contractul sigur, în sectorul privat salariul e mic și contractul poate fi rupt oricînd, în multinaționale salariul e mare și contractul mai stabil. Sigur, acestea sînt
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
cu cercetarea trecutului nostru apropiat pe bani publici. Ideea că Vladimir Tismăneanu și comisia lui ar putea lua caimacul, lăsînd fără obiect al concluziilor institute și instituții care de ani de zile se căznesc să dea de cap meandrelor comunismului autohton, a stîrnit, cred, valul de atacuri împotriva profesorului. Firește că în această poveste au dreptate și cei care se miră că pentru condamnarea comunismului a fost nevoie de înființarea unei comisii. Dar, pe de altă parte, eforturile de a demola
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
în care i-a cerut scuze acestuia, explicație care există, au apărut și aceste atacuri împotriva lui Tismăneanu. În afară de asta, însă, există la noi o mare competiție pentru ștampilarea comunismului. Cei care au făcut-o pînă acum, declarînd nociv comunismul autohton, își simt primejduită expertiza de o eventuală și posibilă condamnare a comunismului din partea comisiei condusă de Vladimir Tismăneanu. Altfel zis, dacă nu avea mandat prezidențial, lui Tismăneanu nu i s-ar fi inventat un trecut pe care nu-l are
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]