921 matches
-
vă lase în pace...”. Explicații și exemple în legătură cu autoobservarea Terapeutul explică utilitatea de a deveni observatorul propriei persoane (pentru a amplifica reculul) și a propriilor simptome (pentru a nu le mai percepe ca pe o masă informă de fatalitate și automatisme). El poate propune să lucreze asupra ultimelor situații sociale care au provocat amplificări semnificative ale sentimentului de teamă sau de rușine, analizând împreună cu pacientul natura și intensitatea emoției, cognițiile și comportamentele în situația respectivă, și după dispariția acesteia (izolare, gânduri
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiind elemente de încurajare. Mai degrabă decât să insiste în vederea identificării unei teme generatoare de neliniște, terapeutul o determină pe Marie să-și pună întrebări în legătură cu teama de consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în etapele ulterioare ale tratamentului, - să identifice elementele nesigure intolerabile pentru pacient. Terapeutul face diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
locul colegei. In fiecare săptămână, Marie realizează lista sa cu probleme utilizându-și emoțiile și neliniștile de tip 1. Ea aplică cel puțin un exercițiu de rezolvare a problemelor în fiecare săptămână, notându-și elementele fiecărei etape. Pentru a diminua automatismul gândurilor sale și a favoriza restructurarea atitudinii sale negative, Marie notează de fiecare dată un exemplu de gând negativ (de exemplu, „nici una dintre aceste soluții nu mă va putea ajuta”), identifică dovezile factuale care îi alimentează gândurile și dovezile care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
versuri, dincolo de exacerbările erotice juvenile, părăsite ulterior, este figura simbolică a călătorului, a exploratorului, a omului pornit să descopere o nouă imagine asupra lumii și, implicit, o nouă estetică. Instrumentele noii cunoașteri sunt asocierile verbale iraționale - în spiritul tehnicilor psihanalitice -, automatismele de limbaj și aglomerarea de metafore, prin care poemele proliferează în virtutea propriei inerții: „Vasco Vasco suspină geamantanul ai/ uitat un picior în ultima corabie/ și ți-a fugit figura spre golf/ Dar batista își arată dinții spre comandantul/ care își
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
până acum doar schițată, își precizează reperele de adâncime. Punând în fruntea volumului Medium un citat din Paracelsus, care glorifică rolul somnului în dezvăluirea misterelor universului, N. reafirmă preocuparea suprarealiștilor de a sesiza structura omului total, eliberat de convenții morale, automatisme sociale și prejudecăți, prin explorarea realităților paralele ale existenței și îndeosebi a lumii visului, care devine calea esențială de cunoaștere al „poetului vizionar”. Pentru a păstra caracterul inovativ al acestui demers, autorul simte nevoia să se delimiteze în primul rând
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
domeniul sociologiei și psihologiei sociale. În primul capitol autorul identifică nevoia oamenilor de a avea comportamente preprogramate, așa-numitele „scurtături”, ce sunt necesare din cauza complexității mediului Înconjurător mereu aflat În schimbare. Din experiența proprie, oamenii au putut constata faptul că automatismele funcționează bine În majoritatea timpului. Trebuie subliniată existența unui dezavantaj major, și anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Singurul roman cu o tonalitate mai luminoasă este Vraja patimei (1936), unde protagoniștii ies întăriți din încercările prin care trec, iar dragostea aduce în final fericirea. Mai mult, se ivesc situații și personaje comice, realizate în special prin replică și automatisme de limbaj. P. a scris, în cele din urmă, niște romane populare, atât prin compasiunea pentru cei umili, nefericiți, neîmpliniți, cât și prin scriitura accesibilă. Un anumit spirit de observație culege de-a valma întâmplări, moduri de vorbire și comportament
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
aibă un rol determinant. Intelectual capabil de performanțe înalte, la curent cu noile descoperiri experimentale și teoretizări filosofice sau sociologice, M. subliniază mereu rolul culturii (autentice) în procesul de constituire/funcționare a personalității umane. Militând pentru libertate spirituală, pentru eliminarea automatismelor și mimetismelor din conștiință, el respinge înregimentarea ideologică sau politică, criticând extremismul și orice ar putea leza demnitatea individului. În numeroasele cronici și comentarii literare sau teatrale din periodice, încearcă să evidențieze atitudini și idei apte să contribuie la revelarea
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
creație. • domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni precum Krathwohl, Landsheere, Raven, French, prezintă următoarea organizare: 1. Receptare. 2. Reacție. 3. Valorizare. 4. Organizare. 5. Caracterizare. • domeniul psihomotor, dezvoltat de Simpson, introduce următoarele trepte: 1. Percepere. 2. Dispoziție. 3. Reacție dirijată. 4. Automatism. 5. Reacție complexă. Avantajele clasificării obiectivelor pe clase și categorii comportamentale sunt multiple și constau în faptul că: - oferă un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul de planificare și proiectare, stabilind treptele necesare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
reactivată pentru a fi remaniată în cadrul curei. Astfel, transferul, ca și visul, se înscriu în tendința primordială de a transforma prezentul în trecut, interiorul în exterior, subiectul în obiect. „Este întoarcerea triumfală a aceluiași; asemenea transferului, proiecția este guvernată de automatismul de repetiție” (Sami-Ali, 1970). Ea poate servi deci drept revelator (Villerbu, 1993), ca și drept pârghie terapeutică. În definitiv, a proiecta înseamnă și a te proiecta înainte, și a-ți face proiecte. Rtc "R" Raționalizaretc "Raționalizare" Definițietc "Definiție" Justificare logică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Journal of Adolescence, 9, 303-319. Jacquet M.-M. (1987), „Test du Village. Comparaison intertests”, in M.-M. Jacquet și M. Monjauze, L’Alcoolique, son corps et l’autre, vol. II, teză de doctorat, Paris X. Janet P. (1889/1973), L’Automatisme psychologique, Société Pierre Janet et Laboratoire de psychologie pathologique de la Sorbonne, Paris. Janet P. (1898/1990), Névroses et idées fixes (2 vol.), Société Pierre Janet, Paris. Janet P. (1903/1976), Les Obsessions et la psychasténie (2 vol.), Arno Press, New York
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Colonel Ramollot, scriitorul a fost acuzat că ar fi comis un plagiat. Moș Teacă apare însă ca un personaj de cea mai autohtonă proveniență, ieșit dintr-o cazarmă românească. Pe cât de grotesc, pe atât de absurd, ridicol prin ignoranță, îngâmfare, automatisme, de o agresivitate tâmpă și grosolană, personajul și-a câștigat îndată o faimă care s-a dovedit trainică. Într-o manieră melodramatică sunt scrise schițele din volumul Din viața militară (1895), unde se dezvăluie atrocitățile vieții de cazarmă. Gazetar prolific
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și prezentul, comunicabilul și incomunicabilul, ceea ce este sus și ceea ce este jos încetează să mai fie percepute contradictoriu.” Sunt puse în discuție condiția creatorului și existența poeziei, se proclamă atotputernicia visului, virtuțile automatismului psihic pur, supremația hazardului obiectiv și libertatea absolută a eului. Modul de cunoaștere a sinelui - în serviciul căruia scrierea de texte poetice echivalează cu un fel de terapie - evocă „metoda paranoic-critică” a lui Salvador Dalí. Literatura este respinsă ca instituție
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
cea mai importantă fiind sinteza realizată pe plan cognitiv, senzorial-motric sau kinestezic. Deprinderea motrică poate fi definită ca o componentă a actelor motrice învățate, care prin repetare dobândesc indici superiori de execuție cum ar fi: coordonare, precizie, viteză, ușurință, plasticitate, automatism. Deprinderile motrice se deosebesc de celelalte feluri de deprinderi prin faptul că mișcarea, gestul motric, este nu numai mijloc de îndeplinire a acțiunii, ci și scop, acțiunea fiind ea însăși o exprimare/exteriorizare motrică (Epuran, 1976). În procesul de formare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
blocaje, bradifemie, tahifemie) și tulburări semantice (de exemplu, în schizofrenie); b) tulburările limbajului scris, frecvent asociate cu cele ale limbajului oral și care pot atinge aspectele grafic și semantic, precum și viteza scrierii; c) tulburările limbajului interior, care aparține sindromului de automatism mintal sub forma repetării gândurilor, a impunerii și a comentării actelor. Ele se traduc la nivelul comportamentului bolnavului prin atitudini de ascultare a vocilor sau de conversație cu ele, mișcări ale buzelor, monologuri și mimică expresivă. LIPEDEM - Tulburare ereditară manifestată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a segmentelor în spațiu. Deplasarea este posibilă datorită contracției mușchilor, care constituie organul motor al mișcării. Mișcarea are un caracter normal numai atunci când, simultan, impulsurile dinamogene abordează musculatura agonistă, iar impulsurile inhibitorii, pe cea antagonistă. În afara mișcărilor care comportă un automatism înnăscut, mișcările active se formează, în general, printr-o fixare în memorie a unei mișcări văzute sau executate (memorie vizuală și kinestezică). În cursul evoluției psihosomatice se dezvoltă mult complexitatea mișcărilor active, prin învățarea de noi gesturi, iar prin repetarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unei disfuncții a sistemului extrapiramidal. Pe plan motor, se manifestă printr-o crispare a feței, o voce răgușită, numeroase sincinezii. Copilul hipertonic este agitat, hiperactiv, cu dificultăți de a-și focaliza atenția și de a opera combinații mintale. Sindromul de automatism emotivo-motor se exprimă prin asimetria funcțiilor motoare și instabilitate. Coordonările motrice nu sunt executate decât prin înlănțuirea automată, fără intervenții ale unor reprezentări conștiente sau intenționale. Sindromul de insuficiență frontală (prefrontală) împiedică orientarea mintală, adică menținerea intenției, coordonarea mijloacelor și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Maigret evita să se pronunțe. Nu făcea vreo anchetă, nu urmărea nici o pistă. Nimic nu-l obliga să observe oamenii și să se străduiască să le descopere adevărata față. Dar o făcea fără să vrea, ici, colo, pentru că devenise un automatism. I se Întîmpla să fie interesat fără nici un motiv de un ins care se plimba, Încercînd să-i ghicească profesia, situația familiei, genul de viață dus cînd nu era la cură. Nu era ușor. După cîteva zile sau cîteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
trebuie să surprindă printr-o singură trăsătură caracteristică. Un tip, un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decît o pagină întreagă de descriere. Iar un teoretician al comicului, precum Henri Bergson (Râsul), susține că la baza comicului stă automatismul în contrast cu activitatea liberă, faptul acesta atrăgând după sine substituirea acțiunii de către observația minuțioasă tratată autonom, ca obiect în sine, suficient sieși: „în loc de a ne concentra atenția asupra actelor, ea o dirijează mai curând asupra gesturilor. Înțeleg aci prin gesturi, atitudinile
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
a privirii. Când ajunserăm acasă, fiica “încântată” de „intimitatea” micului bulevard (pentru prima dată auzii o asemenea încărcătură adjectivală pentru un domeniu public), rosti: - Ce fericit trebuie să fiți: copacii, umbrarul acesta! Ana își aprobă fiica, nu deslușii, dacă din automatism sau din convingere; fusese tăcută până atunci, era visătoare: cunoșteam perfect privirea aceea ușor pierdută, ce căuta să pară neutră, neschimbată de douăzeci de ani. Asta dovedește că oricâte ar trece peste noi, temeliile ne rămân aceleași. Nici nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
atât de otrăvitul ei duh strecurându-se încă o dată în mine, să-mi văd articolașul, să intru în berărie și să mă las pătruns de importanța scrisului meu în noua viață. Și acum? Am intrat totuși în berărie, nedumerit, cu automatismul unui ritual golit dintr-odată de vreo semnificație. În drum spre masa mea îl zăresc pe dom’ Caraman, șeful secției de la gazetă. Lui îi dădeam articolașele spre publicare. E cu două damicele. Pe una o cunosc, donșoara Țapu, gagistă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
A plecat, lăsându-mi un număr de telefon. Am rămas în stație, rezemat de grilajul metalic, privind, așa cum priveam de atâtea și atâtea ori, spre ferestrele și balconul unde ieșeam cu Ester. Nu mă mai gândeam la ea. Dar un automatism al gândului, al gestului mecanic, al golului mă făcea de fiecare dată să ridic ochii spre ferestrele acelea, ca și cum aș fi urmărit dacă Ester s-a întors acasă, dacă a aprins luminile, dacă ferestrele ei luminează, dacă mai este acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de cârpe zvâcnește până în tavan, face poc și revine în dreptul vânzătoarei. Repetă gestul, absentă, cu mișcări automate, cu privire rece, absentă. Nu pot scrie, totuși. Mi se năclăiește textul de joaca tembelă a fetișcanei ăsteia. Mă fascinează și pe mine automatismul cu care își trimite mingiuca. Prind a o urmări. Simt cum devin și eu, încet, încet, absent. Cum, parcă, zvâcnetul acela al mingiucăi trage din mine, încetul cu încetul, gând după gând, cuvintele pe care aș fi vrut să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai avea nici un haz o nouă rană. O știa și viața, plictisită și ea de mine. Trăiam, în vremea aceea, amorf. Nu mai primeam nici un semn din afara mea. Fără dureri, fără bucurii, fără spaime, tristeți, gânduri spre un altceva, decât automatismele unui trup inert. Purtat sau purtându-se pe sine doar în virtutea unor legi pe care le urmam la fel de inert, prelins printre cioburile vieților din multilaterala noastră dezvoltată. Nu mă interesa, din tot ceea ce îmi povestea el, decât faptul că reușisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
moravurilor”. S-a afirmat că „în zorii literaturii noastre moderne, primele întrupări ale genului comic se suprapun celor dintâi exerciții de caracterologie, îngemănare menită parcă să confirme teza 10 bergsoniană care susține că într-un anume sens, adică sub specia automatismului, orice caracter este comic.”<footnote Ștefan Cazimir, Caragiale. Universul comic, București, Editura pentru Literatură, 1967, p. 64. footnote> La începutul secolului al XIX-lea, Costache Conachi alcătuiește pentru teatrul de păpuși, căci prima scenă românească avea să se inființeze mai
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]