1,661 matches
-
pierderea de sens în ceea ce privește dezvoltarea umană, sunt motive, factori care împiedică dezvoltarea armonioasă a copilului. Chipul și viitorul copilului intră uneori în matricile deformatoare ale televiziunii și Internetului, făcând din acesta, potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin, un produs automatizat, o prelungire a fantasmelor pe care le produce mass-media. Bibliografie Albulescu, Ion (2003), Educație și mass-media, Cluj: Editura Dacia. Balle, Fr. (1997), Dictionnaire multimedia, în Ch. Letenturier (coord.), Paris: Eyrolles. Bandura, A. (1975). Social Learning Theory, Englewood Clifsl-Prentice Hall. Baudrillard
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
neadaptabil prin definiție - masca reprezintă un semn al excepției, o mărturisire plastică a ființei sale posedate de frumos. Poate cea mai pură expresie din Întreg estetismul european a acestui gen de confesiune (fără accente degradate, ca la Thomas Mann, sau automatizate, ca la Ramón del Valle-Inclán) există tocmai În Remember, circumscrisă prin masca lui Aubrey de Vere, cu sulemeniri de o rară și aleasă extravaganță, cu palori de heruvim, sub fard conturându-se stigmatele nealterate Încă ale decadenței: „Pudra cu care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu revoluția industrială) datorată dezvoltării anali zei matematice a cercetării operaționale, a procesării electronice a datelor, a tehnicilor informaționale și a simulării pe calculator. După Simon „fabrica automată a viitorului va funcționa pe baza deciziilor programate, elaborate în biroul alăturat, automatizat și el”<footnote Ibidem, p. 130. footnote>. Ce trebuie să reținem din prezentarea acestor tipologii? Oamenii nu numai că diferă esențial unii de alții, încât nu are sens a căuta un singur tip sau doar câțiva pentru a-i caracteriza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
viziune clară asupra viitorului nostru. În al doilea rând, nu înțelegeam rolul interfeței adecvate între manageri și angajați. În al treilea rând, aveam facilități foarte limitate. Spațiul nostru era înghesuit, iar sistemele noastre electronice nu erau aduse la zi și automatizate. Încercam să facem o schimbare a sistemelor și în același timp eram copleșiți de muncă. Mai mult, managerii noștri erau atât de stresați de a face lucrurile să meargă, încât au uitat de individ - de nevoia de înțelegere, recunoaștere și
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
legându-se astfel de istoria trecutului, la distanță de un secol (1848). În La cules de vipere (1978) se mișcă o lume ruptă brusc și brutal de toate tradițiile ei, de toate cutumele de clasă și de familie. O lume automatizată și bolnavă, victimă a unui morb ce macină dintotdeauna omenirea: acapararea și răzbunarea. Evocările sunt precise, stilul nervos, verva de povestitor e dublată de viziunea unui dramaturg. Personajele sunt un amestec de grotesc, ridicol și tragic, la limita dintre patetic
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
Altădată, pentru a ști, trebuia să petreci timp cu cei ce dispuneau de cunoaștere, ca să Înveți de la ei progresiv. Pentru ca știința să nu se piardă, astăzi, este indispensabilă construirea unor rețele de comunicare la distanță Între experți, ce tratează solicitări automatizate provenite de la consumatori și clienți. Această nouă cale, inspirată de o viziune americană, se sprijină pe o utilizare sistematică a tehnologiilor informației și a inteligenței artificiale și ține mai mult de explicit, decât de tacit. Este o orientare internaționalistă, ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai mult timp din viață cu colegii decât cu soția! În schimb, băncile de date le permit celor mobili să se pună rapid la curent, dacă sistemul (back up) este bine organizat. Acest fapt presupune procedee de căutare și tratare automatizată, cu specialiști care validează informațiile utilizând programe dezvoltate acum În Japonia și se opune cutumei potrivit căreia o Întreprindere sau un grup trebuie să fie În măsură să furnizeze totul clienților săi, din toate gamele de produse posibile și imaginabile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Gagné). Or, tocmai acesta este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul are, prin urmare, semnificația elaborării unor răspunsuri imediate și sigure, de tipul unor deprinderi Închise specifice situațiilor Închise/standard); se impune ca o metodă rapidă și eficace de formare a unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
succes În Învățare. c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilortc "c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor" Așa cum am mai precizat, În practica școlară adeseori exersarea este legată Îndeosebi de obținerea automatismelor, adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute și Înțelese deja sau a unor acțiuni motorii ori ideative demonstrate În prealabil, până se ajunge la consolidarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Încât să existe corespondență biunivocă Între elementele structurale, funcționale și contextuale ale acestuia și sistemul luat drept model de bază. Programul acestui exemplar experimental (prezentarea situațiilor, evenimentelor, semnalelor etc.) poate fi acționat manual (de către subiect) sau prin mijloace semiautomatizate ori automatizate (calculator electronic). Prin intermediul unei instalații simulatoare se urmărește, astfel, să se realizeze În cadrul activității școlare o ambianță cât mai apropiată de aceea În care se desfășoară acțiunea reală bazată pe utilizarea sistemului tehnic original. O asemenea situație analoagă face posibilă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ultimavreme o circulație largă, odată cu apariția și dezvoltarea ciberneticii și cu folosirea calculatoarelor, a căror funcționare se bazează pe algoritmizarea operațiilor intelectuale. În această privință se pornește de la ideea că algoritmii intelectuali, motori, de conduită moral-civică etc. reprezintă comportamente relativ automatizate care asigură desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort intelectual sau motric, și de timp, făcând posibilă, datorită eliberării relative a controlului central, efectuarea concomitent a mai multor operații sau activități. Structurarea riguroasă a operațiilor și instrucțiunilor nu lasă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă, astfel, la o stereotipizare (standardizare) a schemelor internalizate. Dar nu este mai puțin adevărat că activitatea creatoare poate, totuși, să beneficieze de pe urma prezenței unor comportamente (momente) algoritmizate, În sensul că asemenea elemente automatizate („subrutine”) sunt de natură să favorizeze desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort a respectivei activități, să lase timp gândirii să găsească mai multe căi posibile la soluționarea creatoare a problemelor date. Cu toate acestea persistă, de obicei, teama
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Și totuși, analizând numeroasele solicitări la care este suous un pilot de avion (urmărește linia orizontului, cadranele, ascultă informațiile din căști, acționează manșa și palonierul) constatăm că distribuția e posibilă. În adevăr, ea se poate realiza când mișcările sunt puternic automatizate și informațiile foarte familiare. C. Din punctul de vedere al organizării și desfășurării procesului didactic sunt importante condițiile care favorizează concentrarea involuntară a atenției. Mai întâi există condiții externe. a. Noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor ne atrage cu ușurință atenția. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dureros, înmormântarea bunicii, în funcție de dispoziția mea momentană. Astăzi, psihologia științifică nu mai acordă o importanță centrală asociației, deși I.P. Pavlov și E. Thorndike au confirmat realitatea fenomenului și importanța contiguității. Asociațiile explică, desigur, reamintirea involuntară, ele intervin în toate actele automatizate, cât și în procesele imaginației și gândirii, dar nu pot explica actele voluntare. În efortul de voință necesar soluționării unei probleme, noi oprim, alungăm asociațiile de idei care n-au legătură cu ceea ce studiem, adică intervine un act contrar fenomenului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
După anii 1950, odată cu răspândirea mecanizării și mai cu seamă prin introducerea automatizării în industrie, s-au schimbat punctele de vedere asupra psihologiei muncii. Au apărut probleme noi, legate de introducerea unor tehnologii moderne și de trecerea treptată la producția automatizată, în numeroase întreprinderi fiind inițiate studii și cercetări ergonomice și de psihologie inginerească. Prima cercetare de psihologia muncii mai importantă din această perioadă a fost Analiza psihologică a muncii țesătoarei (I. Iancu, G. Zapan, C. Botez, 1953), care analizează procesul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ia o decizie. În funcție de informațiile de la intrare, procesele de prelucrare vor conduce la luarea unei decizii urmate de cea mai potrivită acțiune asupra echipamentelor. În cazul sarcinilor repetitive, decizia este practic predeterminată. Acesta este cazul proceselor de muncă mecanizate și automatizate, în care omul se întâlnește cu aceeași stimuli care îi semnalizează evoluția activității sale. În cazul sarcinilor mai puțin structurate și nepredictibile, capacitățile intelectuale ale omului sunt mai mult utilizate. În acest caz, pe lângă acuratețea informațiilor de la intrare, un rol
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
R.I. (1991). Maintaining norms about expressed emotions: The case of bill collectors. Administrative Science Quarterly, 36, 245-268. Szentgyorgy, Z. (2003). Referințele și scrisoarea de motivație. Psihologia Resurselor Umane, 1(1), 43-44. Șerbănescu D. (1986). Aptitudini, muncă și caracter în industria automatizată. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Tat, M. (1999). Medicina muncii. Orientare, patologie, practică. București: Editura Viața Medicală Românească. Tennant, C. (2001). Work-related stress and depressive disorders. Journal of Psychosomatic Research, 51, 697-704. Tiffin, J., McCormick, E.J. (1968). Industrial Psychology. London
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de dizolvat , operația se numește macerarea , iar când extracția substanței din faza solidă se face la cald , prin adăugarea repetată de dizolvant , se numește digerare . Industrial se aplică pe scară largă extracțiile continue , care se efectueaza în dispozitive speciale , uneori automatizate . Extracția lichid -lichid Se aplică pentru separarea sau purificarea unui compus care este solubil în doi solvenți parțial miscibili sau nemiscibili între ei. Prin punerea în contact a celor două faze lichide, substanța se va repartiza între aceste faze ,astfel
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false atribuiri, la raționamente și judecăți despre ceilalți (vezi 9.3.4.). Așa încât de mai multă vreme s-a încetățenit formula de terapie comportamental-cognitivă (vezi și Goldenberg, Goldenberg, 1996). 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională tc "9.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
agresive. Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la stimuli ce vin din mediul fizic și social. Încet-încet se cristalizează scenarii mental-comportamentale, care, învățate și folosite frecvent, pot căpăta în timp caracter automatizat, ca deprinderi (habitusuri). Studiile longitudinale arată că asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se întărească în jurul vârstei de 8-9 ani și se consolidează continuu până la maturitate. În cadrul teoriei învățării sociale și a socializării, un loc aparte îl ocupă ceea ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A., (1999) caracterizează deprinderea motrică ca: „rezultând din consolidarea prin exercițiu și învățare a anumitor operații.”. Radu, I., (1991), citat de Lozincă, I. și Marcu, V. (2005) definesc deprinderile sub trei aspecte, astfel: 1. Sub aspect procesual, deprinderile sunt: „acțiuni automatizate ce comportă o simplificare, o reducție treptată a proceselor psihice implicate în componența lor”; 2. Sub aspect funcțional: „deprinderile se limitează de regulă la o acțiune sau operație, la un algoritm”; 3. Sub aspect formativ: „în cazul deprinderilor se constată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
numărul repetărilor este mai mare, iar vârsta subiectului este mai mică. Prin exersare se ajunge la automatism când controlul scoarței cerebrale poate fi îndreptat spre rezolvarea creatoare a sarcinilor motrice. Se poate concluziona că deprinderea motrică este un act motric automatizat.”. În concluzie, deprinderile motrice sunt caracteristici ale actelor învățate, sunt componente ale activității voluntare - conștiente ale omului, care prin exersare dobândesc indici superiori de execuție, organismul obținând capacitatea de cheltuială energetică optimă pentru realizarea actelor motrice respective, obținând randament superior
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nervoase superioare și ale biomecanicii, în scopul realizării randamentului maxim în joc.”. Constantinescu D., Fotbal-curs de bază, Iași, 1995 „Tehnica de joc este un sistem de mișcări integrate sau o înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul și sarcinile de atac și apărare ale jocului .”. Colibaba-Evuleț D. și Bota I., Jocuri sportive - teorie și metodică , București, 1998 „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
urieșizarea” proprie gândirii infantile. Conceput ca un model al omului frumos sufletește și moral, protagonistul se naște la intersecția realului cu visul (fantasticul), a universului copilăriei cu universul maturilor, a logicii necesarului cu logica imprevizibilului, a percepției ingenue cu percepția automatizată. În volumele Calul cu ochi albaștri (1981) și Steaua lui Ciuboțel (1981) strategiile narative nu se schimbă, dar intervine o nuanțare psihologică și morală a lumii copilului. În Pantalonia - țara piticilor (1989), compusă cu o fantezie sclipitoare, cu lirism și
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]