811 matches
-
o hidrocefalie comunicantă, cu edem cerebral hidrocefalic periventricular și cu sindrom de hipertensiune intracraniană. PATOGENIA HIPERTENSIUNII INTRACRANIENE IDIOPATICE Se bazează pe tulburarea dinamicii fluidelor intracraniene și corespunde circuitului fluidelor care justifică presiunea mare a lichidului cefalorahidian și totodată permit menținerea autoreglării circulatorii cerebrale cu funcționare nervoasă normală. Existența unei cantități crescute de lichid cerebro-spinal în hipertensiunea intracraniană idiopatică este urmată de o circulație și o resorbție rapidă lichidiană. Cel mai probabil mecanism patogenic este modificarea barierei hematoencefalice cu hiperproducție de fluid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
intraparenchimatoasă corticalizată care rupe pia mater și sângele trece subarahnoidian. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ Poate fi: - traumatică prin leziunea vaselor subependimare ventriculare sau prin leziunile traumatice periventriculare cu ruperea în ventricul a unui hematom intraparenchimatos periventricular; - netraumatice prin hemoragie subependimară în scăderea autoreglării vasculare cerebrale sau în variațiile bruște ale presiunii sanguine; mai frecvent se întâlnește la copiii prematuri. COLECȚII LICHIDIENE SUBARAHNOIDIENE Blocarea circulației LCS-ului poate duce la formarea de colecții lichidiene subarahnoidiene la nivelul emisferelor cerebrale sau cerebeloase delimitate de restul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
esențial în activitatea agenților economici, deoarece: • piața este spațiul economic și geografic în care se desfășoară activitatea de schimb dintre agenții economici, unii fiind purtători ai ofertei de mărfuri (vânzătoriiă, iar alții purtători ai cererii (cumpărătoriiă; • cu ajutorul pieței are loc autoreglarea economiei naționale prin stabilirea de proporții și echilibre folosindu-se o serie de pârghii cum ar fi: cerere ofertă, concurență, preț, profit; • mijlocind vânzarea bunurilor, piața asigură conversia acestora în bani și o dată cu acesta recuperarea costului și obținerea de profit
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
privind enzimele din produsele horticole Enzimele sunt compuși de natură proteică, produse de celulele vii, specializate în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și autoreglarea proceselor metabolice. Prin extracție din celule își păstrează proprietățile biocatalitice. Structura enzimelor poate fi exclusiv proteică, sau de natură heteroproteidică. Enzimele holoproteidice își exercită proprietățile catalitice prin intermediul unui centru activ (situs catalitic), dispus în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mecanisme care acționează și asupra inimii scoase din organism permițându-i să-și adapteze în anumite limite debitul cardiac condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
inimii scoase din organism permițându-i să-și adapteze în anumite limite debitul cardiac condițiilor care îi sunt impuse. După modul în care lungimea fibrei miocardice este implicată în aceste mecanisme se vorbește despre o autoreglare heterometrică și una homeometrică. Autoreglarea heterometrică Are la bază relația care se stabilește între lungimea ințială a fibrei miocardice și forța de contracție a acesteia. Explicarea relației lungime-tensiune la nivelul fibrei musculare s-a bazat inițial pe un model ultrastructural al interacțiunii dintre filamentele de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
reală a mecanismului Frank-Starling în reglarea cardiacă este însă dificil de apreciat, modelele experimentale folosite operând cu inima scoasă din organism, în condițiile în care influența sacului pericardic și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care influența sacului pericardic și a presiunilor intratoracice pot influența semnificativ aspectul curbelor performanței cardiace [1]. Autoreglarea homeometrică Se referă la acele mecanisme care intervin fără participarea lungimii fibrelor cardiace, realizându-se prin variațiile contractilității miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep. În experimentele efectuate folosind preparatul cord-plămân s-a constatat că doar mecanismul Frank-Starling nu explică în totalitate modificările adaptative observate. Astfel, creșterea acută a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care a fost supus în timpul creșterii presiunii intracavitare. O explicație plauzibilă ar fi legată de stimularea prin creșterea tensiunii la perete receptorilor miocardici de întindere, determinând creșterea Na+ citosolic și, prin intermediul schimbului Na+-Ca+2 a Ca+2 citosolic [1]. Autoreglarea prin modificările frecvenței cardiace reprezintă un al doilea mecanism de autoreglare cunoscut sub numele de fenomenul în scară sau efectul Bowditch. Acest fenomen a fost descris inițial de Bowditch (1891) la ventriculul de broască, la care observă că la creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ar fi legată de stimularea prin creșterea tensiunii la perete receptorilor miocardici de întindere, determinând creșterea Na+ citosolic și, prin intermediul schimbului Na+-Ca+2 a Ca+2 citosolic [1]. Autoreglarea prin modificările frecvenței cardiace reprezintă un al doilea mecanism de autoreglare cunoscut sub numele de fenomenul în scară sau efectul Bowditch. Acest fenomen a fost descris inițial de Bowditch (1891) la ventriculul de broască, la care observă că la creșterea frecvenței de stimulare, contracțiile devin din ce în ce mai puternice (fig. 5.56). Și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și pe controlul inhibiției, pe reglarea și autoreglarea după limbaj. Se vor limita mișcările dezordonate și lipsite de un anumit scop (apraxia, disparaxia). Va fi urmărită adaptarea în timp și în spațiu. La nevoie, logopedul va insista asupra (re)dobândirii scrisului. În funcție de gravitatea deficienței (handicapului), copiii vor fi
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a mai veni la muncă, reacții de evitare, retragere, insomnii etc. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorințelor și obținerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispozițiilor și o atitudine optimistă, plină de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenței emoționale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletita
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de muncă în echipă, colaborare. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorințelor și obținerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispozițiilor și o atitudine optimistă, plină de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al EI conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletita cu
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
adesea decât o subtilă ideologie destinată maximizării profitului și a creșterii competitivității economice, prin evitarea conflictelor (ce au valențe perturbatoriiă. 3. În sfârșit, etica În afaceri riscă să devină În Întreprinderi un subtil instrument - de departe mai puțin costisitor - de „autoreglare perversă a comportamentelor, ce se substituie vechii autorități de control. Din considerente de adaptare, etica alunecă Peripatethice astfel spre gestiune și apoi spre manipulare.” Câteva cursuri sistematice de morală, despre corectitudine și satisfacția lucrului bine făcut pot fi net mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Transferarea modelului acustic într-un model verbal motric aproximativ. 3.Reproducerea aproximativă a modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. 4.Compararea modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. Deci, modelele verbale motrice asociate cu cele acustice dau posibilitatea autocontrolului, autoreglării vorbirii. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Deficientul auditiv este lipsit sau are diminuată funcția auditivă, fiind surd sau hipoacuzic. Surdul dispune de un aparat auditiv inactiv insuficient dezvoltat, ca urmare a unor deficiențe anatomo-fiziologice care se găsesc fie la receptorul analizatorului auditiv
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
sunt preluate pe baza legilor generale și speciale ale compensației de analizatori cu posibilități normale de funcționare.” Astfel, la deficienții auditivi văzul devine canalul principal de recepție a vorbirii, prin intermediul labiolecturii și cititului ajutat de canalul vibrotactil. Deci la surzi autoreglarea pronunției se realizează prin palparea organelor fonatorii. b. Particularități psihice: COPILUL AUZITOR COPILUL DEFICIENT AUDITIV La vârsta intrarii în grădiniță, conform sistematizării stadiale pe care o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea la
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
luării deciziilor (Kinicki, Kreitner, 2003, pp. 183-184). Cei doi autori citați arată că informațiile cu privire la stilurile decizionale au o triplă semnificație: oferă decidenților posibilitatea conștientizării propriului stil și ca urmare a descoperirii punctelor forte și slabe, facilitând creșterea potențialului de autoreglare; sugerează posibilitatea creșterii abilităților de influențare a altora, tocmai ca urmare a cunoașterii stilului lor (de exemplu, dacă dorești ca o persoană analitică să-ți susțină ideile, atunci trebuie să-i furnizezi cât mai multă informație; procedând la fel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cartea sa La motivation dans l’entreprise (2001), lărgește nu numai numărul teoriilor prezentate, ci și paleta criteriilor de grupare a lor. Ea stabilește trei categorii de teorii ale motivației: teoriile nevoilor (Maslow, Alderfer); teoriile cognitive (Vroom, Adams ș.a.); teoriile autoreglării (Locke). O tratare exhaustivă a teoriilor motivației muncii poate fi întâlnită într-o serie de studii și lucrări cum ar fi cele publicate de Kanfer (1990), Pinder (1998), Donovan (2002) ș.a. În ceea ce ne privește, preferăm prezentarea teoriilor motivației clasificate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
biologică și la ipoteza automedicației. Individul consumă substanțe pentru că, odată ce le-a descoperit, le-a încercat și a experimentat efectele pozitive își va soluționa problemele cu ajutorul lor, multe din aceste probleme fiind de natură psihopatologică, sau în care organismul necesită autoreglarea cu ajutorul substanțelor (Georgescu, D., Moldovan, A.M, Cicu, G., 2007, p. 24, apud Casas și colab., 1992). Modelul sănătății publice este un model de mare relevanță, derivat al acestuia este modelul convingerilor asupra stării de sănătate, care a fost elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ne tratează ceilalți. Autorii consideră că modul în care ceilalți ne percep este în mare parte condiționat de expectativele pe care aceștia le au dinainte. Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie, 1996, pp. 457-476) propune un model bazat pe autoreglare, unde elementele cheie sunt personalitatea și autoeficiența. În ipostazele în care acestea eșuează, individul va răspunde necesităților sale imediate sau presiunilor situațiilor imediate cu ajutorul drogului. În plus, este probabil ca individul să nu aibă scopuri personale sau ca acestea să
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și, în esență, a rămas neschimbată mai bine de un secol, cu un interludiu interesant oferit după Marea Depresiune din 1929-1933 de economistul britanic J. M. Keynes, care a precipitat o revoluție în teoria economică. Keynes a negat posibilitatea de autoreglare a pieței și a subliniat importanța pe care o au lichiditățile în confruntarea cu incertitudinile unei crize economice. Deci se impune intervenția Statului, care să stimuleze cererea, inclusiv prin practicarea de deficite bugetare, pentru a nu descuraja consumul și investițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inhibată de noradrenalină (prin acțiune pe adrenoceptori α2 presinaptici), NO de origine neuronală (fibre de tip NANC) și endotelială, acetilcolină ce acționează direct asupra receptorilor presinaptici muscarinici sau prin stimularea eliberării endoteliale de NO, ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]