4,649 matches
-
ca atare. În același timp există un număr de studii de politologie ce au făcut evaluări ale agențiilor anticorupție, comisiilor și ale altor instituții specializate de control, pentru aprecierea impactului acestora. În interiorul grupurilor sistemelor nedemocratice, corelația dintre modul de guvernare autoritar și nivelul ridicat al corupției pare să fie confirmată<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, Chr. Michelsen Institute, Working Paper, Bergen, p. 10. footnote> . Oricum, există o mare varietate de sisteme de guvernare nedemocratice și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de guvernare nedemocratice și trebuie să se facă o distincție între sisteme controlate și noncontrolate, în strânsă legătură cu distincția dintre regimuri predictibile/nepredictibile și regimuri funcționale/ disfuncționale. Principalul punct de analiză în legătură cu această problemă este acela conform căruia controlul autoritar asupra politicii și economiei implică, de asemenea, un control strict asupra nivelelor și mecanismelor de distribuire a corupției, această corupție controlată provocând pierderi economice mai mici. În sistemele democratice cu un grad mai mic de control, corupția este descentralizată, imprevizibilă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
asupra nivelelor și mecanismelor de distribuire a corupției, această corupție controlată provocând pierderi economice mai mici. În sistemele democratice cu un grad mai mic de control, corupția este descentralizată, imprevizibilă și inhibitoare pentru investiții și antreprenori economici. În familia regimurilor autoritare, altă distincție conexă este între elita politică „adeptă a dezvoltării” sau „autocrații bine intenționați” pe de o parte, și pe de altă parte „kleptocrații”. Primul tip de autocrat va căuta să maximizeze binele societății (și va fi un adept al
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
puțină corupție), există puține studii sistematice ale acestei covariații în raport cu indicatorii economici, și (cum s-a menționat anterior) cauzalitatea rămâne incertă. Cunoscând faptul că țările sărace sunt mult mai corupte decât cele bogate și că țările sărace au sisteme mai autoritare decât cele bogate (în general, cu câteva excepții binecunoscute), este încă imposibil să se determine dacă dezvoltarea economică (factorii economici) sau democratizarea (factorii politici) favorizează reducerea nivelului de corupție, așa cum este imposibil să se determine dacă dezvoltarea economică reprezintă cauza
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a oferi tratament privilegiat anumitor persoane. Favoritismul, clientelismul reprezintă, mai degrabă, înclinația de fiecare zi a celor mai mulți oameni de a favoriza propria familie (clan, trib, grup etnic, religios sau regional). Favoritismul reprezintă un mecanism politic de bază în multe țări autoritare și semidemocratice. În majoritatea sistemelor nondemocratice, președintele are, de exemplu, dreptul constituțional pentru a stabili toate pozițiile înalte, un drept legal sau uzual care extinde în mod excesiv posibilitățile favoritismului. El se adaugă cu ușurință câtorva sute de poziții din
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mișcare forțele de conducere ale tranziției alternative, și anume, înțelegerea reformelor politice și economice și a libertăților personale. Acești factori pot fi considerați mecanismele de transmitere cheie, care creează condițiile pentru niveluri diferite ale capturii de stat. În cele mai autoritare sisteme din regiune, capacitatea firmelor private independente - mergând pe ideea că există un sector privat independent - de a captura statul, este minimă. În asemenea țări firmele rămân, în general, subordonate statului, atât în termeni de proprietate, cât și de control
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
înainte de plecarea la muncă - Costăchel a cerut ca Brad Filip să fie pus șeful unei grupe. Ia să-l văd! Care-i individul? - a întrebat șeful. Aista-i! - l-a arătat pe Filip. Îi cam bătrân... Va face treabă? Îi autoritar? Ori trebuie împins de la spate? Va face - a răspuns militărește Costăchel. Pe răspunderea ta! În caz contrar... Știi ce vă așteaptă pe amândoi!... Sfârșitul verii a venit parcă mai repede. Vremea se înrăutățea din ce în ce. Ploile purtate ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a instituției, în toate sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se simte intervenția salutară a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
mult timp după o experiență neplăcută constituie întotdeauna o greșeală uriașă și nesănătoasă, nimic altceva! De altminteri, o astfel de purtare nici nu prea era croită pe firea Victoriei, care era o femeie puternică, bine clădită emoțional, cu un caracter autoritar, cu o dezinvoltură plină de demnitate și sigură pe ea în orice situație. Nu era nici prea inteligentă, nici prea cultă, limitată cam din toate punctele de vedere și neputând pătrunde vreodată în miezul problemelor cu mintea ei, însă masca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
precum zicea el. Ce-i drept, încă mai păstra obiceiul de a merge regulat, în fiecare zi de duminică, la biserică, însă nu era nicidecum un obicei pornit din dorința sinceră și înflăcărată a sufletului său, ci numai din îndemnul autoritar al mamei sale. „Bagă de seamă să nu-mi întârzii și să nu care cumva să-mi umbli gură cască, m-auzi?”, erau neschimbatele vorbe, pe care le auzea el de fiecare dată, când trebuia să plece la biserică. Nimic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
se zbate singură în zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia, însă, puternic. Avea o mutră dușmănoasă, răutăcioasă și autoritară, încât stârnise teribil spaima în Șerban; niciodată n-o mai văzuse așa, cu toate că se poate spune că el „avea experiență” aici. Se uita la ea și o găsea foarte respingătoare. În cameră, totul era numai urlete din partea ei, care deja
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
elevă! Sunt elevă! se auzea vocea Încărcată de spaimă și aproape plângăcioasă a colegei mele. Cum ai ajuns aici În stradă, la ora asta? Ai sărit gardul? Ești singură sau mai este cineva cu tine? Și tonul milițianului devenea din ce În ce mai autoritar, mai plin de sine. Sunt singură! Cu cine ați vrea să fiu!? Încerca colega mea să mintă cât mai bine pentru a fi crezută. Nu te cred! Hai să mergem În curtea școlii să vedem dacă mai găsim pe cineva
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în cea de-a treia voi prezenta rezultate de cercetarecare pun în evidență particularități ale ideologiilor sociale difuze din România anilor 1990-2000. Am eliminat din textele respective aparatul standardizat de argumentare, pentru a facilita lectura. Orientările de tip comunitarist, democratic, autoritar sau identitar-naționalist sunt exemple de ideologii sociale difuze care pot conta foarte mult în proiectarea și implementarea unor programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale conservator-individualiste s-ar formula probabil în mod asemănător în ceea ce privește ideologiile acțiunii publice cu ideologiile rebel-conservatoare. Toate aceste așteptări cu privire la structura ideologiilor pe care se bazează acțiunea publică pot fi cuprinse (vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
urmăresc rezolvarea problemelor publice, generate la intersecția dintre cele două dimensiuni, vor fi etichetate în analiză prin AUTHORIT, DEMOCRAT, REBELL și PARTICIP. Primele două se referă la soluțiile politice legate atât de organizarea puterii politice, cât și de asigurarea dezvoltării. Autoritarii, care în mod normal susțin sistemele totalitare și autoritare, văd în conducător și partidul unic sistemul salvator care poate rezolva problemele curente ale societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
două dimensiuni, vor fi etichetate în analiză prin AUTHORIT, DEMOCRAT, REBELL și PARTICIP. Primele două se referă la soluțiile politice legate atât de organizarea puterii politice, cât și de asigurarea dezvoltării. Autoritarii, care în mod normal susțin sistemele totalitare și autoritare, văd în conducător și partidul unic sistemul salvator care poate rezolva problemele curente ale societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei și la reinstalarea ordinii în societate 1. Cel de-al patrulea grup nu abordează problemele tranziției în termenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
latent: în principala ipoteză a acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor grupuri din societate, activitățile diferiților lideri politici și ale partidelor pe care le reprezintă, precum și lucrurile pe care le gândesc oamenii despre sine în relația cu comunitățile locale și statul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
formează nucleele unor teme diverse, larg răspândite în dezbaterea publică, atât la nivel formal, cât și, mai ales, la nivel informal. Variabilele-cheie ale studiului au fost astfel concepute încât să poată măsura orientarea publicului către soluțiile comunitariene, democratice, rebele sau autoritare în viața publică. Unul dintre evenimentele la care au participat un număr mare de oameni și care a generat o îndelungată dezbatere publică în România a fost mișcarea minerilor din Valea Jiului din ianuarie 1999. Mișcarea în sine a fost un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice și sociale. Liderii și partidele politice își pot juca rolul în viața publică acționând într-un mod democratic sau autoritar. Ne așteptăm de asemenea să existe diferențe destul de mari în rândurile populației în funcție de preferințele pe care le au oamenii pentru diferite stiluri politice. Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui set de două întrebări care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
juca rolul în viața publică acționând într-un mod democratic sau autoritar. Ne așteptăm de asemenea să existe diferențe destul de mari în rândurile populației în funcție de preferințele pe care le au oamenii pentru diferite stiluri politice. Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui set de două întrebări care se interesau despre preferința privind existența la conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conform căreia stă în puterea persoanei să schimbe unele situații la nivel local sau național se bazează și pe un nivel ridicat de încredere în autoritățile centrale. Cele opt variabile descrise - două pentru orientarea spre comportamentul colectiv, două pentru acțiunea autoritară, două pentru orientarea spre negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este dată mai ales de modul în care se relaționează față de status, cultură și domiciliu. Profilul grupurilor AAPtc "Profilul grupurilor AAP" Cele patru grupuri de atitudini pot fi interpretate pe baza taxonomiei culturii politice elaborate de Almond și Verba (1989). Autoritarii sunt purtători ai culturii pasive; orientarea rebelă se situează mai aproape de cultura parohială (cu înțeles de local, provincial) sau parohial-pasivă; orientarea democrată se leagă de cultura pasiv-participativă; orientarea participativă identificată în rândul populației din România se aliniază la cultura participativă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]