713 matches
-
deosebit de democrația creștină. El a fost urmat de urmașul său spiritual, Engelbert Dollfuss, cancelar între 1932-1934, și de Kurt von Schuschnigg care i-a succedat, după asasinarea sa, pînă în 1938. Acest model se sprijinea pe două principii, corporatismul și autoritarismul, pe care le sesizăm bine în două lucrări ale monseniorului Seipel, Der Kampf um die österreichische Verfassung (1930) și Der Christliche Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
succedat, după asasinarea sa, pînă în 1938. Acest model se sprijinea pe două principii, corporatismul și autoritarismul, pe care le sesizăm bine în două lucrări ale monseniorului Seipel, Der Kampf um die österreichische Verfassung (1930) și Der Christliche Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost brutal reprimată în iulie 1927 la Viena. Dollfuss, ostil parlamentarismului, pătruns de misiunea Austriei catolice, visa la un stat creștin, autoritar, paternalist, cu o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
vorba de slaba sa influență în fața unei aripi drepte latifundiare care lua apărarea marilor proprietăți din nord-vestul Castiliei, în schimb Gil Robles, președintele partidului, prelua din enciclicele pontificale un program social corporatist. Acest partid nu a scăpat de deriva spre autoritarism, mai ales în sînul mișcării tineretului, Juventud de Acción Popular (JAP), care avea cîteva semne distinctive semnificative: o cămașă-uniformă de culoare verde, salutul cu brațul pe jumătate întins, adunări de mase cu aspect marțial. Această tendință nu l-a ocolit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doctrina unificării catolicilor în jurul DC a devenit, timp de cincizeci de ani, crezul intangibil. În această chestiune Monseniorul Montini a jucat un rol important: el vedea aici șansa de a da țării o clasă conducătoare catolică și să împiedice revenirea autoritarismului în catolicismul italian, ancorîndu-l în viziunea democratică. Cu ocazia alegerilor din 1946 și 1948, s-a format colateralismul Acțiunii Catolice, a cărei campanie a fost de fapt cea a democrației creștine, cu o adevărată suprapunere și confuzie între acțiunile celor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
precădere Federația Țăranilor Sloveni. Croația vecină participă la teribilul război care pustiește fosta Iugoslavie, regimul său, care nu poate fi comparat cu cel al lui Ante Pavelic, regim terorist instalat în 1941, fiind la jumătatea drumului între democrația reală și autoritarism. Partidul Croat al Țăranilor, care fusese puternic, dar distrus de comuniști, și-a reluat activitatea în noiembrie 1989 prin intermediul Uniunii Democrate Croate, condusă de generalul Franjo Tudjman. Ales la președinția Statului în decembrie 1990, el a fost reales cu 56
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel de-al doilea război mondial: o mișcare nouă / 209 Consecințele războiului și ale ocupației / 211 O nouă generație / 217 II. O Europă a democrației creștine / 219 Transformări
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
nu este inerent formei prezidențiale de guvernare, dar este un rezultat plauzibil al ei. Se poate spune același lucru despre guvernarea divizată? Sigur că da. În legătură cu abuzul de putere, se cunosc rezultate neplăcute, care se apropie sau chiar depășesc limitele autoritarismului, de la scandalul Watergate provocat de Nixon pînă la mai mulți președinți latinoamericani. Sînt cunoscute dificultățile decizionale legate de guvernarea divizată, dificultăți pe care președintele poate încerca să le depășească într-o manieră clientelară sau într-o manieră retorică. Depășirea va
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
larg în paragraful următor). Regimurile autoritare În ceea ce privește regimurile autoritare, definiția clasică este formulată de cercetătorul spaniol Juan Linz [deja din 1964; dar vezi 1991, 444], referindu-se la Spania franchistă, dar apoi extinzînd-o cu succes la mai ampla categorie a autoritarismelor. În viziunea lui Linz, regimurile autoritare sînt "sisteme cu pluralism politic limitat, în care clasa politică nu dă socoteală de faptele săvîrșite, care nu sînt bazate pe o ideologie clar articulată, dar sînt caracterizate de mentalități specifice, în care nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și vanitate, Mussolini însuși a adoptat definiția, pentru a da impresia capacității sale de a construi un regim politic nou și puternic. Fascismul nu a reușit, totuși, niciodată să devină cu adevărat totalitar și este mult mai corect analizabil ca autoritarism. Războiul rece nu are nimic de-a face cu includerea absolut indispensabilă și adecvată a nazismului între regimurile totalitare. Această includere semnalează faptul că fenomenul precedă întrucîtva războiul rece și nu este deloc legat de el [Neumann 1942]. Folosirea ideologică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scris împreună cu Friedrich [1969]; pentru o reconstruire fidelă a dezbaterii în materie, Tarchi [1997]). Această eficiență nu este realizată prin nici o altă expresie și, mai ales, nu se poate dobîndi printr-o folosire prea extinsă și dezinvoltă a termenului de autoritarism. Reținînd elementul crucial al terorii, inclusiv în versiunea sa de "univers concentraționar", autorii care analizează regimurile totalitare au grijă să sublinieze doi factori auxiliari indispensabili: un grad de dezvoltare tehnologică care susține controlul terorist totalitar, precum și prezența unui partid unic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în așa fel încît să aplice acest control terorist cu o mare și aprofundată minuțiozitate. 4.REGIMURILE SULTANICE ȘI REGIMURILE POST-TOTALITARE Varietăți de regimuri autoritare Varietatea regimurilor autoritare este foarte mare. Lăsînd la o parte, dar numai deocamdată, cazurile de autoritarisme tradiționale de tip sultanic, sau legate de caudillos, Linz [1975, 276-277] distinge și enumeră șase dintre acestea: 1) regimurile autoritare modernizatoare (Mexicul și Turcia în jurul primului război mondial); 2) regimurile fasciste; 3) regimurile de etatism organic cu o puternică prezență
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
marginală și în curs de extincție, categoria sultanismului, așa cum a fost recuperată în mod eficient de către Linz și Stepan, poate și trebuie să fie luată în considerație, nu numai pentru analize istorice. În realitate, este adevărat că au existat diferite autoritarisme de tip sultanic, apoi au rămas mai puține, dar cîteva cazuri de sultanism există și astăzi. Linz și Stepan menționează explicit diferite exemple, ca Haiti în timpul lui Duvalier (tatăl și fiul), Republica Dominicană în timpul lui Trujillo, Republica Centrafricană în timpul lui Bokassa, Filipine
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unic comunist). La aceste cazuri, s-ar putea adăuga cel puțin alte două: Uganda sub Idi Amin Dada și Nicaragua sub Somoza. Dintre cazurile mai recente, s-ar putea semnala Zairul sub Mobutu și Irakul sub Saddam Hussein. Caracteristicile sultanismelor Autoritarismele de tip sultanist nu au nici o ideologie bine elaborată și coerentă; nu au nici măcar o mentalitate distinctivă. Ideile liderului, uneori adunate în volum, sînt cele care definesc limitele acceptabilității și ale variabilității pozițiilor politice din interiorul regimului. Autoritarismele sultanice nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Caracteristicile sultanismelor Autoritarismele de tip sultanist nu au nici o ideologie bine elaborată și coerentă; nu au nici măcar o mentalitate distinctivă. Ideile liderului, uneori adunate în volum, sînt cele care definesc limitele acceptabilității și ale variabilității pozițiilor politice din interiorul regimului. Autoritarismele sultanice nu necesită nici o formă de mobilizare a supușilor. Ele distrug orice pluralism existent înainte de cucerirea puterii de către "sultan", familia sa și un număr restrîns de colaboratori, care și ei rămîn, totuși, expuși arbitrariului și capriciilor liderului. Regimurile sultanice șterg
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au fost privilegiate în timpul regimului anterior și care nu sînt total înfrînte. CÎTEVA SPECIFICĂRI ULTERIOARE Alte varietăți În vederea unei mai bune înțelegeri a naturii, funcționării și transformării regimurilor nedemocratice, este necesar, pe de o parte, să ne referim la categoriile autoritarismului modernizator și fascismului, și pe de altă parte, să analizăm în profunzime regimurile autoritare militare și regimurile birocratice-autoritare. Bineînțeles că, dată fiind marea varietate a regimurilor autoritare, este dificil să depistăm cauzele comune și modalitățile similare ale instaurării lor, pînă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
asaltului asupra Romei și presiunii totalitare de mică durată, care a urmat asasinatului deputatului socialist Giacomo Matteotti. O modernizare limitată Manifestațiile de mobilizare a susținătorilor regimului, așa-zisele, "mări de oameni", vor ajunge limitate și sporadice: în concordanță cu teoria autoritarismului, mobilizări nici extinse, nici intense. În ceea ce privește liderul, Ducele și-a exercitat, de fapt, puterea într-o manieră discreționară și arbitrară, dar profund previzibilă. În fine, trecînd peste consensul pasiv de care a reușit să se bucure regimul într-o manieră
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cel italian, nu se aseamănă deloc cu cel nazist (care aparține, în schimb, tipului de regimuri totalitare); în al doilea rînd, că diferențele specifice între diverse regimuri fasciste depind, deocamdată, de măsura în care ele își manifestă caracteristicile distinctive ale autoritarismului. Totuși, asemănările între diferite regimuri autoritare, și, în mod special, între regimurile fasciste, raportîndu-se la pluralitatea limitată a organizațiilor tolerate, slaba și rara mobilizare politică, la persistența mentalităților tradiționale care nu ajung ideologie formală, la puterea discreționară dar nu total
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Hobson și Lenin. Argumentul trece cu vederea esențialul. Respingând teoria, nu vreau s) argumentez c) nu exist) nici o leg)tur) între capitalism și imperialismul britanic său francez. Pentru c), f)când asta, ar fi la fel de ridicol ca si cum aș spune c) autoritarismul nu a avut nici o leg)tur) cu imperialismul rusesc și japonez. Actele particulare au cauze particulare, care conteaz) pentru anumite aspecte ale rezultatelor ce prezint) interes pentru noi. Totuși, operând cu cauze particulare, ne confrunt)m cu chestiuni care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și adaptarea socială. Cele mai cunoscute studii asupra dezvoltării morale În copilărie și adolescență aparțin lui J. Piaget (1948Ă [73]. Psihologul elvețian a diferențiat două tipuri de morală În dezvoltare, la copil. O morală În care domină raporturile de constrângere, autoritarismul, obligativități severe impuse din exterior, și o morală a cooperării În care ansamblul regulilor de conviețuire sau marea lor majoritate se constituie datorită respectului reciproc și trăirii intense a sentimentului de egalitate, echilibru si interioritate a sentimentelor de datorie, cerința
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
în "Antologie", o amplă analiză asupra lucrării rosminiene Nuovo Saggio. Religiozității ușor confuze și tulburi tommasiene, profund marcată de experiența lamennaisiană 31 în care se împletesc sincere aspirații reformatoare, dorințe de palingeneză socială și națională și o substanțială nevoie de autoritarism, Rosmini îi contrapune o chemare la religia evanghelică, la regula abandonului în mîinile lui Dumnezeu, la minunatele planuri de reînnoire totală, chemare la umilință și blîndețe creștină: "Dumnezeu este totul; și dreptatea în bunurile veșnice se bucură de toată iubirea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care a considerat că maniera conservator autoritară, fără intervenția unei grupări revoluționare în problemele esențiale ale statului era singura cale posibilă, pentru că se simțea urmat de majoritatea societății românești. Conducătorul statului nu înțelegea să se conformeze conducerii duale ale statului. Autoritarismul său de cazarmă trebuia să excludă colaborarea cu legionarii. Nemulțumirea și ostilitatea lui față de simultaneitatea a două autorități centrale, din care una evolua în mod rapid spre o formulă totalitară, erau bine precizate în replica lui Ion Antonescu, la scrisoarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lungă perioadă de timp. Divergența inițială dintre Europa Centrală și Europa de Sud-est nu a fost deloc surprinzătoare, date fiind precedentul istoric, nivelele diferite de dezvoltare și diferențele instituționale dintre țările fostului bloc sovietic. Mi-am putut ușor imagina că autoritarismul sau conflictele care au afectat fosta Iugoslavie și Albania s-ar fi extins la scara întregii regiuni sud-estice și ar fi durat mult mai mult. Faptul că România și Bulgaria au evitat aceste alternative și că întreaga regiune pare acum
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
să fie luate în serios de către eurocrați. S-ar putea ca legitimarea de către UE a anumitor forțe într-o Românie care a adoptat numai forma democrației occidentale să se dovedească a fi o haltă importantă în resurgescența formelor blânde de autoritarism politic în Europa de Est. Consultanții politici ai guvernelor majorității țărilor balcanice cunosc limitele elitelor vest-europene: gradul de atenție pe care elitele din Bruxelles pot să-l acorde evenimentelor care au loc în Balcani este extrem de spasmodic. Elitele predatoare din România și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
ea a reprezentat "unificarea" psihologică a Europei, artificial afectată de Războiul Rece și de deceniile de urmărire a unor diferite formule de dezvoltare de cele două părți ale "Cortinei de Fier". Ea a reprezentat și triumful aparent al democrației asupra autoritarismului, ca și superioritatea economiei de piață liberă. A fost percepută ca o răzbunare a unui sistem față de celălalt într-o competiție care, se presupunea, se desfășoară și în alte colțuri ale lumii. Această notă oarecum triumfalistă a fost estompată de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și în Laos. Cambogia experimentează acum o formă de democratizare, cuplată cu un regim ferm și o piață liberă al cărei statut neregulat poate fi caracterizat ca fiind un "Vest Sălbatic". Tailanda, Malaezia și Singapore combină și ele elemente de autoritarism cu piețe relativ libere. Prin urmare, multe dintre problemele întâlnite aici pot fi relevante și pentru Europa de Est și România. Instituțiile politice sunt fragile, iar multe dintre elitele sociale sunt lipsite de concepte fundamentale ca noblesse oblige, lucru ce rezultă într-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]