383 matches
-
T. D. Damaschin, Teodor Damaschin, Octavian Lungu. Poezia lui T. invocă umbrele lui Decebal și Ștefan cel Mare, ale altor voievozi, precum și umbrele destinului crud, trăit sub cupola „cerului latin”. Totul se proiectează pe un fundal conturat prin intermediul unor peisaje autumnale sau hibernale - expresie generalizată a sentimentului pustiului și al uitării: „În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
mărturisiri despre personalități ale scenei, comentarii referitoare la metodologia spectacolului, rolul culturii în devenirea actorului, confesiuni, dar și o abordare pluridisciplinară privind specificul național în artă. Ca poet, T. este considerat un „minor” (Marian Popa). Încă din primul său volum Autumnale, apărut în 1985, se observă câteva motive caracteristice pentru un împătimit cunoscător al lui Shakespeare. De altfel, forma preferată este chiar sonetul, subsumând versuri elegiace, uneori patetice, eminamente erotice, dar și meditații asupra morții. În Ostrovul iubirii (1986) poeziile, alcătuite
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
rămânând tot erosul. SCRIERI: Estetica, București, 1968; Principii generale de estetică, Cluj-Napoca, 1978; Introducere în estetica teatrului contemporan, București, 1981; Consemnări - Arta teatrului contemporan, I-IV, București, 1982-1989; Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan), București, 1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară, București, 1988; Essais sur les arts du spectacle contemporain, București, 1988; Lebedele asfințirii, București, 1990; Ești tu, azurul învierii, București, 1991; Cu zenitul somnului rodirii, București, 1992; Retorica iubirii, pref.
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T. Ulmu, Const. Goran, Fl. Stoenescu, G. Roiban, Al. Lascarov-Moldovanu
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
nostalgii vagi, de doruri și melancolii. Cântec al toamnei, versurile au o turnură de romanță sau de rugă duioasă și nostalgică, iar elementele figurale, împrumutate din universul cromatic și muzical al anotimpului preferat, sunt expresii ale melancoliei și tristeții, decorul autumnal fiind cadrul cel mai adecvat rostirii lor: „Cât mai avem din timp la îndemână / și-amurgurile încă nu-s prea reci, / Să rătăcim pe-afundele poteci / Cu umbrele pădurilor de mână”. SCRIERI: Solitudini, Mediaș, 1939; Poezii, pref. Vasile Fanache, București
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt unele teme și motive simboliste, C. făcând o timidă încercare de a se racorda la orientarea mai nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
în unități astronomice, ani lumină sau parseci. ECHINOCȚIU Momentul în care încep anotimpurile primăvara și toamna (21martie, 23septembrie). Astronomic primavara începe, pentru emisfera nordică a Pământului, când Soarele în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul vernal, respectiv prin cel autumnal. ECLIPSĂ Fenomenul prin care un astru fară lumină intră în conul de umbră al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. În funcție de cum sunt aliniate Soarele, Pământul și Luna eclipsele pot fi: de Lună când Pământul este intre Soare
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
4-2 mase solare și diametrul de cațiva km) care se rotesc foarte repede în jurul propriei axe. Ele radiază unde electromagnetice în domeniul radio sub forma unor semnale periodice foarte scurte cu o perioada de la 10 -3 s până la 10s. PUNCT AUTUMNAL Este punctul de intersecție dintre ecuatorul ceresc și ecliptică când Soarele trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
un patetism olimpian, filmate mereu în cadru fix (poate prea fix!), pe un fotoliu, cu o pipă, cu spatele la o fereastră, dincolo de care se simte o stradă, se aude un cîine și se vede un lac" Pe un fundal de pastel autumnal, Pintilie reiterează, cu o prospețime dinamitardă, traseul unor filme și al unei lumi. O lume cu o mare inventivitate în reciclarea Răului, o lume ademenită de "recomandarea satanică: Să uităm trecutul!". Lumea utopicului comunism cu față umană (în Reconstituirea), lumea
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
precum în aceste notații de un bacovianism avîntat: "Toamnă, toamnă...// Moartea mi se pare/ caldă și moale,/ aș putea s-o ating./ Fumul ridică străzile/ în ceruri,/ singurătatea mă pîndește/ cu ochi deformați.// Toamnă, toamnă..." (Mereu coborîtor). în aceeași notă autumnală, solitudinea apare ca o demiurgie demisă: "Despărțiți de ploaie/ ca de un imperiu;// Acolo,/ singurătatea dăruiește/ pietre prețioase -/ ca un Dumnezeu/ ajuns la faliment" (Faliment ceresc). Acestui moment de estetică dezabuzare i se adaugă altul, oglindind o veritabilă mistică a
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
din spectacolul fenomenal al lumii. în unele secvențe poetul își recomandă conștiința ca atare, tragică în unicitatea sa, care se învăluie într-o grea solitudine. O unicitate ce-l fixează despărțindu-l de univers, îl cufundă într-o incurabilă simțire autumnală, în șoaptele, în scrumul, în negurile destrămării ce se petrece cu voluptuoasă lentoare, unicitate culpabilă căreia îi e sortită deplîngerea Paradisului pierdut: ,Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amely radiat (2003) Apricot radiat (2003) Binz radiat (2003) Cheri radiat (2003) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TUFĂNELE - Chrysanthemum indicum Hybridae ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── Apus 1074 2000 Armonie 1074 2000 Autumnala 1074 2001 Azur 1074 2000 Bicolor 1074 2001 Brigitte 1074 2001 Carmina 1074 2001 Flacăra 1074 2000 Generos 1074 2000 Globul Auriu 1074 2001 Idila 1074 2001 Paloma 1074 2000 Perla Toamnei 1074 2001 Regina 1074 2001 Roșe 1074 2001
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
sunt utilizate în medicină. 9) Scopolamina (hioscina). Se găsește în numeroase plante din genul Datura. Lichid siropos sau cristale incolore. Sărurile ei (de exemplu bromhidratul și sulfatul) sunt cristalizate; utilizate în medicină. 10) Colchicina. Se găsește în plantele speciei Colchicum autumnale. Mase gumoase, cristale, prafuri, paiete gălbui. Foarte toxic. Este utilizat în medicină. 11) Veratrina. Amestec natural de alcaloizi, extrași din semințele de popaz. Praf alb, amorf, higroscopic, iritant, având o putere mare de a provoca strănutul. Este toxică. Se utilizează
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
la poziția nr. 13.02). Centauree (Erythraea centaurium). Cevadillee (Schoenocaulon officinale): semințe. Chenopode (Chenopodium): semințe. Cherry laurel (Prunus laurocerasus): fructe. Chiendent officinal (Agropyrum repens): rădăcini. Coca (Erythroxylon coca, E. truxillense): frunze. Cociliana (Guarea rusbyi): coji. Coings (gutui): sâmburi. Colchique (Colchihum autumnale): bulbi și semințe. Coloqiunte (Citrullus colocynthis). Condurango (Marsdenia condurango): coji. Consoude (Sympltytum officinale): rădăcini. Colques du Levant (Anamirta paniculata). Damiana (Turnera diffusa, aphrodisiaca): frunze. Datura (Datura metel): frunze și semințe. Derris (Derris elliptica, trifoliata): rădăcini. Digitale (Digitalis purpurea): frunze și
ANEXĂ nr. 12 din 5 ianuarie 2000 SEMINTE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166474_a_167803]
-
Cephaelis Ipecacuanha (Brot) Tussac ( Uragoga Ipecacuanha (Brot) Baill.) Cestrum spp. Cheiranthus chem L. Chenopodium ambrosloldes L. Cicuta virosa L. Cineraria spp. Citrullus colocynthis (L.) Schrad ( Cucumis colocyothis L) Clematis vitailba L. Clivia miniata Regel Clusia roșea Jacq. Cnidoscolus spp. Colchicum autumnale L. Colutea arborescens L. Comandra spp. Conium maculatum L. Convallarla majaJis L Convolvulus scammonla L. Corlaria myrtifoJia L. Coriarla thymlfoJia Humb. et Bonp!. Coronilla varia L. Corydalis spp. Cotynanche spp. Cotoneaster spp. Crinum asiaticum L. Crotalarria spp. Croton eluteda BellO
ORDIN nr. 244 din 22 aprilie 2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167855_a_169184]
-
Cephaelis Ipecacuanha (Brot) Tussac ( Uragoga Ipecacuanha (Brot) Baill.) Cestrum spp. Cheiranthus chem L. Chenopodium ambrosloldes L. Cicuta virosa L. Cineraria spp. Citrullus colocynthis (L.) Schrad ( Cucumis colocyothis L) Clematis vitailba L. Clivia miniata Regel Clusia roșea Jacq. Cnidoscolus spp. Colchicum autumnale L. Colutea arborescens L. Comandra spp. Conium maculatum L. Convallarla majaJis L Convolvulus scammonla L. Corlaria myrtifoJia L. Coriarla thymlfoJia Humb. et Bonp!. Coronilla varia L. Corydalis spp. Cotynanche spp. Cotoneaster spp. Crinum asiaticum L. Crotalarria spp. Croton eluteda BellO
ORDIN nr. 401 din 19 aprilie 2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167867_a_169196]
-
Specii cu fructe și semințe otrăvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida; ... b) Specii cu substanța activă în tulpini, frunze și flori: Veratrum album și V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp; ... c) Specii care influențează negativ calitatea producției animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum; ... d) Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria
ORDIN nr. 55 din 13 iunie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200053_a_201382]
-
Specii cu fructe și semințe otrăvitoare: Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida; ... b) Specii cu substanța activă în tulpini, frunze și flori: Veratrum album și V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp; ... c) Specii care influențează negativ calitatea producției animalelor: Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum; ... d) Plante necomestibile: Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria
NORME METODOLOGICE din 13 iunie 2008 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203080_a_204409]
-
țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) și altele. Vegetația lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuști ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium și puieți de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună. Valoarea pastorală a pajiștilor de păiuș roșu este foarte
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
cromic și sărurile sale 98. Claviceps purpurea Tul., alcaloizii și preparatele sale galenice 99. Conium maculatum L. (fructe, pulbere, preparate galenice) 100. Gliciclamidă* 101. Benzensulfonat de cobalt 102. Colchicină, sărurile și derivații săi 103. Colchicozidă și derivații săi 104. Calchicum autumnale L. și preparate sale galenice 105. Convalatoxină 106. Anamirta cocculus L. (fructe) 107. Croton tiglium (ulei) 108. 1-butil-3 (N-crotonoilsulfanilin) uree 109. Currara și currarina 110. Currarizanți sintetici 111. Acid cianhidric și sărurile sale 112. 2--Ciclohexilbenzil(N N N N
jrc345as1976 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85480_a_86267]
-
pentru orice loc de pe globul pământesc. Una dintre aceste intersecții se numește punct vernal. El corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal. Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește "solstițiu de vară" în emisfera nordică / emisfera boreală și "solstițiu de iarnă" în emisfera sudică / emisfera australă. Aceste denumiri sunt inversate când Soarele este la punctul
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
și "punctul vest". Planul ce trece prin observator și este paralel cu planul orbitei Pământului taie sfera cerească după un cerc mare numit "ecliptică". Ecliptica taie ecuatorul ceresc în două puncte diametral opuse, numite "puncte echinoxiale": "punctul vernal" și "punctul autumnal". În descrierea poziției sau mișcării aparente a unui corp pe sfera cerească se utilizează două categorii de sisteme de referință: Reperarea punctelor pe sfera cerească se realizează cu ajutorul unuia dintre mai multe sisteme de coordonate definite de astronomi. Coordonatele astronomice
Sferă cerească () [Corola-website/Science/299928_a_301257]
-
un document de un milion de cuvinte, pe care l-a ținut timp de 24 de ani. Pe lângă acesta a mai păstrat alte câteva caiete, iar toate aceste observații au stat la baza ultimelor sale scrieri de istorie naturală, precum „"Autumnal Tints"”, „"The Succession of Trees"” sau „"Wild Apples"” („"Mere pădurețe"”), în care deplânge distrugerea unor specii autohtone de meri. Până în anii '70 ai secolului al XX-lea, criticii literari au afirmat despre scrierile de istorie naturală ale lui Thoreau că
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
Lysimachia thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau pipiriguț ("Eleocharis carniolica"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]